Page 45 - Drumul_socialismului_1988_08

în întîmpinarea măreţei sărbători naţionale

Realizări din cord, precum şi creşte­
rea producţiei de fontă
decada record cu 398 tone. Folosind a-
ceiaşî termeni dc com­
în producţie paraţie, la C.S.V. Călan
producţia de fontă ce­
Programată, aşa cum nuşie a crescut cu 50 de
s-a mai anunţat în zia­ tone. Din domeniul <•-
rul nostru, în perioada 1 ect ricităţi i co nsem năm.
11—20 august a.c., DE­ la I.E. Haţeg — în prima
CADA RECORD ÎN PRO­ zi a decadei record —
DUCŢIE din unităţile e-
ŞI M C O M SI LI U L U I P O P U I A R J U D E T E A N conomice liunedorene, un spor de 50 MWh <lr
desfăşurată în cinstea AUGUST energic electrică.
marii noastre sărbători Succesele obţinute sini
Anul XL, nr. 9 562 DUMINICĂ, 14 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani naţionale de la 28 Au­ dovezi grăitoare ale mo­
bilizării şi hotărîrii pu­
gust, ne permite, iată,
să consemnăm primele 80 tone faţă dc ziua an­ ternice a tuturor colecti­
succese de producţie. terioară decadei — 10 velor de muncă hunedo-
Amintim, dc pildă că, august. în acelaşi con­ rene d > a face din de­
producţia de huilă netă text menţionăm, Ia C.S. (
realizată dc întreprinde­ Hunedoara, o creştere de cada record dedicată
rile miniere este, în 11 şi 193 tone de oţel în ziua Zilei de 23 August, o
12 august a.c., mai marc de 12 august faţă de etapă de producţie rod­
cu 81 tone şi, respectiv. prima zi a decadei re­ nică, exemplară.

DE CINCI ANI CONSECUTIV IN FlilJNTE

întotdeauna ne este Recent, patru asemenea tovarăşii Laurean Rentea.
deosebit de plăcut să oameni au primit, liecare, şei manevră in staţia C.F.R.
semnalăm eforturile şi ab­ ca semn de înaltă apre­ Simeria-triaj, Gheorghe
negaţia cu care oamenii ciere, cite o distincţie Faur, şei de echipă ia
Construcţiile de locuinţe — realizate muncii participă la între­ mai aparte : diploma de Secţia L5 Deva, Ion Radu,
i * cerea socialistă, pricepe­ fruntaş în producţie pe manevrant vagoane in Sta­
rea de „meşteri fauri" cinci ani consecutiv ! Este ţia C.F.R. Simeria-călă ■
ia termen, de calitate! nurilor materiale, fapt bu­ vorba de patru oameni tori şi Grigore Murăreţ,
dovedită
Io
croaţia
ce
conferă acestei competiţii care muncesc în domeniul şef de echipă in cadrul
Blocurile de locuin.ţe de dului, tovarăşul Nicolae de şi, în acelaşi timp, să un caracter viu şl dina­ transportului feroviar. Men­ Secţiei L 9 Simcria.
Ia Haţeg fac parte dintre Ceauş eseu, de a îndeplini respectăm tehnologiile şi mic. Cu aiii mai mare ne ţionăm că diplomele au Aceşti oameni harnici
frumoasele creaţii ale ar­ exemplar sarcinile de in­ consumurile de materiale este bucuria cind aflăm fost acordate intr-un ca­ şi colectivele din care fac
hitecţilor şi constructorilor vestiţii, de a ne spori con­ stabilite •— ne declară că anumiţi oameni - a dru festiv şi, in acelaşi parte s-au angajat să in-
hunedoreni. Kle sc inte­ tribuţia la finalizarea im­ maistrul Nicolae Tras că, căror pasiune şl dăruire timp, de lertilă analiză, limpine marea sărbătoare
grează organic în laborioa­ portantelor obiective cu şeful punctului de lucru. sînt demne de invidiat — oferit de adunările gene­ da la 23 August cu noi şi
sa operă dc sistematizare termen de predare în a- Aceste blocuri frumoase reuşesc să se menţină,
a localităţilor patriei. Ar­ cost an. cor şi o pregătire profe­ •ani în şir, în fruntea în­ rale ale oamenilor muncii frumoase succese în muncă.
cuirile balcoanelor de pe în lucru se găsesc ur­ sională ridicată. Am dove­ trecerii socialiste. din rindul cărora lac parte (IOAN JURA, corespon­
bulevardul Tudor Vladi- mătoarele obiective: Ia dit pînă acum că dis­ fruntaşii. Esfe vorba de dent).
mirescu, faţadele placate Haţeg 52 de apartamen­ punem de „rezervele
liniştitor, fără stridenţe, te, alte 36 suit atacate la profesionale" necesare şi
în geometrii odihnitoare, Pui, 12 la Sălaş, iar în vom realiza stadiile fizice
acoperişurile dc ţiglă con­ lAiponi se dă bătălia pen­ pentru 1988”.
feră acestor clădiri o fru­ tru finalizarea celor 72 de Formaţia dc zidari .mon­
museţe aparte .şi, în ace­ apartamente cu termen de ta armăturile stîlpilor la
laşi timp, specifică şi ce­ predare în 1988. scările ,.D" şi „E", iar cea
lorlalte localităţi ale ţării. Nc-am oprit po rînd la de dulgheri executa con­
— Ne aflăm la puţin cîteva puncte de lucru, trafortul la parterul scă­
timp după şedinţa Comite­ pentru a lua pulsul ritmu­ rii „D". La scările „B°,
tului Politic Executiv ai lui de execuţie, cunoscut „G" se executau lucrări
C.C. al P.C.R., din 3 au­ fiind că aceste apartamen­ ele tencuieli do către zi­
gust a.c. — preciza sing. te sînt aşteptate de loca­ darii conduşi de Ştefan
Petre Drăghici, şeful bri­ tari. Roşea, iar zugravii' lui Io­
găzii nr. 3 Haţeg din ca­ Haţeg. Blocul „Bucura - nel Tăşală pregăteau zu­
drul T.A.G.C.M. Deva. 2" cu 52 de apartamente grăvirea scărilor.
Sin tem hotărîţi să ne mo­ .şi termen de predare 1988 Pui. Maximă concentra­
bilizăm toate forţele uma­ are realizată structura la re de forţe asupra blocu­
ne şi materiale de care trei scări, respectiv 32 de rilor „3 A" (şase aparta­
dispunem, în lumina sar­ apartamente sînt în stadiu mente) şi „3 B“ (12 apar­
cinilor trasate la această de finisaj interior. Două tamente) cu termene de
şedinţă, a Tezelor din a- scări cu 30 de apartamen­
prilie, a ideilor şi indi­ te se aflu în faza de ele. TRAIAN OPRONI
caţiilor formulate dc se­ va ţie, la cota zero. „Ne
cretarul general al parti­ străduim să lucrăm repe­ (Continuare în pag, a 3-a)

“ deschise larg spre ţară, spre lume praveghează funcţionarea ins lalaţiilor ia centrala termo­
Electricienii (lalmela lîe revooscu şi ilennte Stnncu su­
SIMERIA : „POfţl electrică nr. 3 de la C. S. „victoria" călan.
Pentru oraşul ceferiştilor, „Întreprinderea noastră „Epocii Ceauşescu", la rial rulant. Despre evolu­ Foto NICOLAE GHEORGHIU
la fel ca pentru multe — spune maistrul princi­ Casa Republicii, in metroul ţia acesteia, ca şi despre
alte localităţi ale judeţu­ pal specialist Toader Cio- bucureştean, în mari edi­ evoluţia oraşului avea să
lui, anii de eră nouă des­ ba — vorbind de „Marmu­ ficii de cultură ale oraşe­ no vorbească VladinUr Ziua presei române
chisă de actul istoric de ra" - esfe in proporţie de lor ţării. Noi cei de la Ştefan, vicepreşedintele bi­
fa 23 August şi mal cu peste 80 la sută crea­ „Marmura" avem mîndria roului executiv al consi­
seamă anii care au tre­ ţie a „Epocii Nicolae de a putea spune că liului popular. „Introduce­ Ziua presei române, ca. societăţii socialiste multi-
cut de la Congresul al IX- Ceauşescu", O dată cu ea ne-am pus semnăturile pe rea in aceşti ani a centra­ re este cinstită în fiecare lateral dezvoltate.
lea al partidului - epocă au evoluat oamenii. Cei foarte multe dintre ctito­ lizării electrod inamice a zi de 15 august, dată la Avînd drept îndrumar
de aur în istoria României, pe care i-am cunoscut la riile anilor socialismului". staţiilor ce constituie no­ care, eu 57 de ani în urmă preţios orientările şi în­
numită cu mîndrie prin venirea mea în întreprin­ Asemănător ne vorbeau dul de cale ferată Siine- apărea, în ilegalitate, pri­ demnurile marelui strateg
numele ctitorului său „F- dere în urmă cu 27 de ani despre întreprinderea ior ria, specializarea întreprin­ mul număr al „Sclntcii”, al revoluţiei noastre, zia­
poca Nicolae Ceauşescu" derii de materia! rulant, dobîndeşte, în această pe­ riştii îşi exprimă şi în a-
— au însemnat o etapă a cu modernizarea secţiilor rioadă din preajmă măre­ ceastă zi sărbătorească a-
puternicei afirmări pe toa­ EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU de slrungărie şi construi­ ţei sărbători a poporului taşamentul lor neclintit
te planurile: economic, ur­ român de la 23 August, fală de partid, îşi expri­
rea atelierului de forjă, a
banistic, ediiitar-gospodă- sînt azi oameni de bază Nicolae Popa şi Constan­ unei centrale termice şi semnificaţii deosebite. Săr­ mă înalta stimă şi neţăr.
resc şi chiar demografic ai producţiei. In toţi a- tin Broşteanu. Şi, intr-ade­ unei fabrici de oxigen, bătorirea are loc în con­ murită dragoste faţă dc*
privind prin prisma struc­ ceşti ani mecanizarea şi văr creşterea marcată în diţiile în care întregul cel care întruchipează che­
turii actuale a populaţiei. automatizarea s-au insta­ anii 1965-1988 dc această dezvoltarea triajului pînă nostru popor acţionează zăşia tuturor izbinzilor
„Ieşirea in lume" o o- lat la „Marmura" ca la mare întreprindere sime- fa capacitatea de peste cu neasemuit devotament noastre într-un timp de
raşului poale li ilustrată ele acasă". riană este spectaculoasă. 4 600 vagoane tranzitate pentru transpunerea în neasemuite împliniri des­
in multe imagini, fie prin Cioplitorul in piatră şi Valoarea mijloacelor sale in 24 de orc, moderniza­ viaţă a hotărîrilor Con­ chis de Congresul al IX-
deschiderea largă spre ţa­ rea depoului de locomoti­ lea al partidului.
marmură Candin Mihsţ a- fixe a crescut din 1965 gresului al XlII-lea şi
ră a celei mai mari „porţi" ve şi a reviziei de vagoa­ Conferinţei Naţionale ale în toată această perioa­
feroviare din aceste locuri, daugâ: „In toţi aceşti ani de aproape 14 ori, pro­ dă, presa noastră, toţi cei
fie prin produsele uneia „Marmura" - creaţie a- ducţia marfă totală de pe­ ne, toate acestea au trans­ partidului, a Tezelor din care s-au angajat, prin
din cele mai prestigioase proape in Întregime a ani­ ste 10 ori, iar cea de pla­ format din temelii activita­ aprilie, o nouă şi magis­ forţa convingerilor lor, cu
trală
de
adusă
contribuţie
întreprinderi ale sale — lor ce au urmat Congre­ caj de marmură de 45 de tea feroviarilor simerieni, talent şi patos revoluţio­
„Marmura" - fie bătin- sului al IX-lea al partidu­ ori. au lărgit cu sute şi mii de secretarul general al parti­ nar să o slujească, şi-au
du-i „la pas" străzile locuri de muncă detaşa­ dului, preşedintele Repu­ racordat organic energiile,
drepte şi largi pe care lui — şi-a cîştigat o bine­ A doua mare „poartă" blicii, tovarăşul Nicolae
meritată faimă. Produsele a Simeriei deschisă către mentul muncitoresc cefe­ la efortul general de în­
noul te întimpină la tot Ceauşescu, la definirea
pasul, Sînt tot atitea po­ ei au trecut demult gra­ lumea largă o reprezintă rist, De altfel, graţie dez- stadiului actual dc dez­ făptuire a importantelor
sibile tablouri ale dezvol­ niţele ţării, dar ele se gă­ marele nod de cale fera­ ION CIOCLI:) voltare a societăţii ro­ obiective ale edificării so­
tării, ale emancipării Si­ sesc încorporate în mal tă, Împreună cu întreprin­ cialismului în patria noas­
ni eri ei în ultimii 23 de ani. toate marile ctitorii ale derea mecanică de mate­ (Continuare în pag. a 3-o) mâneşti, a direcţiilor , de tră. „Trebuie să subliniem
perfecţionare a procesului
revoluţionar al edificării (Continuare în pag. a 3-o|
•Z&SŢT.