Page 46 - Drumul_socialismului_1988_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
Paq 7

Uniţi în ţara păcii OH!

Supremă e clipa ce creşte îa lumină, Se-nalţă falnic al nostru tricolor, DUMlNh
Suprem e Cuvîntu! sub cerul de vară, Visul ce-1 visăm e vis adevărat, - 11,:
Pe acest pămînt — trăieşte un popor
Se face dimineaţă în privirea senină, tor * Tc
Şi are-n fruntea sa un viteaz Bărbat.
Tot ce privim c libertate de ţară. ghiozda
Supremă c clipa ce creşte în lumină, episodul
ţa sătuli
In cartea de aur, o pagină mare Suprem e Cuvîntul sub cerul de vară, • 13,05
S-a scris în cei douăzeci şi trei de ani Se face dimineaţă-n privirea senină cal. Din
Partidul ne este lumina ce răsare în
Trăim un timp ce urcă trepte temerare ţară. cert de
frumuse
Evenimentul politic — în centrul Uniţi în ţara păcii, demni şoară 1
contemporani.
MIRON TIC
Desene
muncii cu cartea Imensă dragoste de glie ruri ceh
* Secve
cinemat
tec pen
Evenimentele deosebite aspecte care considerăm Măreţei sărbători a eli­ Cînd spunem Ţară pare-un foc Şi simt în suflet dulcea ei chemare. recital
din viaţa partidului şi po­ e" vor contribui ia ampli­ berării patriei îi va fi de­ Cu flăcări roşii, galbene, albastre Telespoi
porului nostru se consti­ ficarea efectelor sale edu­ dicată şi ampla expoziţie Se face brîu frumos peste mijloc Cînd spun cuvîntul Ţară eu gîndesc al instri
tuie în generoase prilejuri caţionale. în perioada 8— dc carte pe tema ,,23 Au­ Şi peste fruntea fericirii noastre. Cu aceeaşi flacără dc-a pururi vie lare:
de intensificare a muncii 14 august a.c., organizăm gust — zj dc importanţă Tulburător s-o cînt şi s-o iubesc nai * .'
ed ucaţ ion alo d esfăş u ra t e „Zilele cărţii social-poli- crucială în istoria patriei", Cînd Ţară spun eu simt un mare dor Dintr-o imensă dragoste de glie. cului *
do instituţiile do cultură tioc“, posibilitate de a pu­ recitalul de poezie patrio­ Oriunde m-aş afla în lumea mare tativ. M
hunedorone. Apropiata săr­ ne mai bine în valoare tică, revoluţionară care Si văd un brav şi fericit popor DAVID RUSU haela B
bătoare de la 23 August — importantul fond de ast­ să evoce deopotrivă rea­ canţă îi
împlinirea a -1-1 de ani de fel de carte, de peste 8 10') lizările anilor socialismu­ minile i
la înfăptuirea revoluţiei volume, pe care îl cuprin. lui obţinute de poporul * Aplai
de eliberare socială şi na­ de biblioteca noastră. în­ român, cu precădere cele Scena re tal
ţională, antifascistă şi anfî- tre acţiunile mai impor­ făurite în perioada des­ Ciucur
imperialistâ — se consti­ tante organizate cu acest chisă de- Congresul al IX- Z’”* vz1 u. u stabilitatea pe care nu le-o şi oamenii ei venta
tuie într-un moment de prilej menţionăm: expozi­ lea al partidului. Casator» poate conferi decit o vi­ • 15,00
impulsionare a activităţii ţia de carte „Partidul şi In cursul aces.lci luni. ziune integratoare, ,,'sto- gramulu
cu cartea organizată de ţara— o unică voinţă", ca- în organizarea bibliotecii Am călătorit puţin. Sint ria este mai ales geogra­ jurnal *
Biblioteca orăşenească din re înfăţişează cele mai im­ orăşeneşti nu mai avut loo prea comod pentru a !i fie", scria Jules Michelet. zilei dc
Oră-ştie. portante documente de şi alte manifestări politi- ceea ce se cheamă un „Pentru mine geografia 19,20 E
Desfăşurată în cadrul partid, la loc de frunte si- coeducalive, dezbaterile călător şi prea indepen­ este mai ales istorie", scrie gâ inirr
de ndîncă emulaţie gene­ „Presa — important factor dent ca să accept condi­ azi Blandiana, mărturisind„ gadieri
rat de dezbaterea de că­ tuîndu-se operele de ines­ educaţional", „Educaţia şi în altă parte că, pentru color. S
tre comunişti, de întregul timabilă valoare ale Iova- problemele lumii contem­ ţia de turist. Am, cu toa­ ea, durata călătoriei a în­ muzical­
maţilor
nostru popor a Tezelor din râsului Nicolae Ceauşescu; porane", organizate la că­ te acestea, gustul lipseşte semnat „un interval îp ca­ ii?
dar
Uni
călătorii,
aprilie, a obiectivelor şi evocarea istorică găzduită minul de nefainilişti al în­ re tensiunea căutării, sub Ca
sarcinilor stabilite de se­ de întreprinderea „Pla­ treprinderii „Vidra" şi vocaţia lor. Gustul acesta semnul căreia viaţa pri­ Fum ar’
cretarul general a! parti­ far”, pe tema „Pagini din I.C.O. Sînt aspecte care poate să Însemne insă meşte atributele umanită­ la pove
dului, tovarăşul Nicolae epopeea eroică a libertăţii evidenţiază preocupări stă­ foarte mult: el mă ajută ţii, atinge cotele ei ma­ te". P
Ceauşescu, în expunerea noastre", cu participarea ruitoare pentru a menţine să înţeleg (sau numai să xime". Atributele umanită­ diourilo:
la Consfătuirea cu cadrele prof. Vnsile lonaş de la mereu trează în conştiin­ intuiesc), să retrăiesc şi să ţii, iată o sintagmă e- 21,50 Te
de bază din domeniul Filiala Deva a Arhivelor ţa locuitorilor oraşului a asimilez trăirile veritabili­ senţială pe care n-o putem Inchider
muncii organizatorice de Statului; prezentarea, la evenimentului politie, în- lor călători. 5o găsesc o eluda atunci cînd ne re­ lui.
partid şi politico-educali- întreprinderea mecanică, a rîuririle sale în amplul foarte fertilă sursă de me­ ferim la aceste Oraşe de
vc, aclivUalea cu cartea la cărţii „Din istoria secretă proces al dezvoltării eco­ ditaţie în experienţele lor. LUNI,
nivelul instituţiei noastre, a celui de al TT-lea război nom îco-sociale a localită­ Să verific prin propria-mi
ne.a relatat tovarăşa Vio­ mondial" de Ghoorghe BU- ţii, în destinele oameni­ afectivitate acea deznă­ • 20,
leta Micu, cuprinde cîleva zatu. lor. dejde - eu i-aş zice nos­ Lcc1a\ZvV\ De-a lungul ediţiilor Festi­ Ţ- intim
valului
talgie — despre care vor­ României", naţional „cântarea T3 Augi
artistică
mişcarea
in ţa
bea Mihai Raleo intr-o re­
hunedoreană
Devenire Fapte cite fost-au scrise flecţie rămasă celebră : fiecare dată s-a remarcat de Răspunc
prin
talentul
şi
De eroi pe care-i ştiu.
dumnea
a
prezenţei
calitatea
aparte
Şi din toate se clădeşte „O hartă e un motiv de silabe. Căci aceasta face scenice a unor colective ar­ despre:
Rostuit dintotdeauna Azi, coloană peste timp, deznădejde ca şi o femeie Ana Blandiana: intr-un tistice şi interpreţi indivi­ nergie (
Peste noi şi peste ţară, Era care se numeşte: frumoasă şi inaccesibilă". duali de reală valoare. Intre zaur fc
aceştia, de o caldă apreciere
Cer u-a I b ast ru - m b r ă ţ işca ză Cea de Aur, anotimp Să mă conving că „un mo­ gest văzut pe cine ştie ce s-a bucurai taragotistu! Do­ Occident
Cu lumina-i siderală De-mplinire pentru ţară. tiv de deznădejde" (dar meridian, intr-o privelişte, min Corchoş, om al muncii tar • 2
Deva,
Holde galbene de griu In prezent şi viitor, şi de voluptăţi spirituale), intr-un orologiu bizar ale la Exploatarea minieră mem­ a fi cet
solist
al
şi
tarafului
Devenire epocală cel puţin la iei de puter­ cărui arătătoare se învir- bru al ansamblului folcloric
Şi ţarina milenară, niei soc
Sub un Brav Cîrmuitor. nic ca şi o hartă, este o tesc invers, intr-un obicei, „Silvana" al casei de cultură
Limpezimi de gînd şi vise carte de călătorii. Citesc în ielul cum cade lumina din Deva. Ml a reţinut a- Telejurnc
tenţia in primul rînd prin chiderea
Pu.se-n ochii de copil, VERGHELIA CH1FOR acest gen de cărţi de o ■asupra unui oraş, în silr- ţinuta scenică, calitatea re­
viaţă. La început, in ado­ şit, în profuziunea de si­ pertoriului şi a interpretării.
lescenţă, ele erou, poate, tuaţii şi relaţii in care te De-a lungul anilor a dobin- : /
experienţă,
deopotrivă,
lectura predominantă: că­ aduce o călătorie cu ne­ dit, i-a oferit posibilitatea a
care
T a l e n t u l , m u n c a a s i d u ă — lătorii de toată mina, ci­ să domine in chip cu toiul
prevăzutul ei, ea caută
preţiosu-i
taragot,
deva
tite de-a valma, pe neră- întotdeauna „atributele u- aparte capabil să nuanţeze, să Amslerd
fie
să
î n c u n u n a t e d e i z b î n d ă sullate. Azi, devenit loa'- maniiăţii". Printre vestigii­ ofere o nenşteplată căldură Flăcări
te selectiv, le caut numai
>i curgere oricărei melodii de
le unor milenii apuse Ori muzică populară specifică zo­ tu); nu:
(Modern
Giorgiana Bălănicâ, ele­ — Da. Şi care m-a bucu­ — Şi acum, după obo­ pe cele scrise de artişti in animaţia pitorească a nei folclorice a Hunedoarei, fericită
vă la Şcoala generală nr rat foarte mult. seala şi satisfacţia Succ- cu vocaţia călătoriei. Iar dar mai ales doinei. Urmăriri
8 Deva, este de-acum un — E greu să obţii o a- ve , o binemeritată va­ pe aceştia nu-i întilneşti tîrgurilor, pieţelor, bazare- Prin stăruinţă şi dăruire, (Flacăra;
:
nume cunoscut pcnti'U iu­ semenea distincţie? canţă ? in fiecare zi. Ultimul pe lor de azi, în tăcerea eloc­ prin dragostea cu care se a- Egreta d
de
fiecare
propie
melodie.
Kx tempo
bitorii de muzică cultă — Cred că oamenii mari — Poate. Deocamdată, care l-am intilnit de cu- ventă a muzeelor ori in­ Domin Corcheş, originar din (7 Noicn
din judeţ şi nu numai de ar spune eâ e greu pen­ am reluat însă studiul pia. rind a fost Ana Blandiana tr-un sat din Apuseni, cu Cimpeni, şi-a alcătuit un re­ du] - I-
PENi :
aici. Tînăra pianistă, afla­ tru că trebuie să stai zil­ nului. cu ale ei Oraşe de silabe. discreţie, cu exactă intui­ pertoriu nu inlins şi divers din (Cultural
care
lipsesc
neasemuite
;
tă încă la vîrsta în care nic în faţa pianului 4— 5 tAt E o carte pe care am ţie, cu binecunoscuta-i e- doine, ţarine, haţegane, invîr- de eşti.
păpuşile şi căţeluşii îi sînt ore. Exersez în acest timp La Concursul muzical mai citit-o, de fapt, o da­ leganţă a stilului, senziti­ tlte ş.a., pe care ie interpre­ cea rărul)
tează in chip desăvârşit. Cu
apropiaţi la joacă, a păşit alături de .mama mea. „Ciprian Porumbescu" dc tă, de-o lungul citorva ani, vă, încrezătoare şi tenace, astfel de creaţii, el s-a pre­ timpul i
t'KTIUI,
deja, prin forţa talentu­ Mira. Şi, totuşi, nu e a.şu la Suceava, 0 altă micuţă săptămină de săptămină, ea caută „atributele uma­ zentat în faţa iubitorilor mu­ libelule
lui ei, pe drumul posibi­ de greu, pentru că îmi interpretă, Diana Vasiu, filă cu filă, in rubrica nităţii". Oraşe de silabe zicii populare, a juriilor con­ ANINOA
cursurilor la care a avut cin­
lei consacrări. Recent, la place mult pianul. Uneori elevă la Şcoala generală Atlas din „România lite­ devine astfel, in cele din stea să participe. Interpreta­ de drag
resc);
u
Concursul muzical „Ciprian munca la pian o consider nr. 8 Deva, pregătită de rară". Acum e insă alt­ urmă, o superioară expre­ rea i-a fost răsplătită cu nu­ va, a coli
Porumbescu" de la Sucea­ o continuare a jocului, a prof. Doina Hoţea, parti- ceva. Acum toate acele sie o solidarităţii umane, meroase premii, dintre cele tc (Re
mai frumoase, pe care şi le
va, ea a ocupat locul I. pregătirii din şcoală (ele­ ci-pînd la categoria pînă la tablete fermecătoare, apa­ doreşte orice apreciat solist Corsarul
vă a prof Ana Fodor — 8 ani, a obţinut locul ăl motiv de nostalgie şi per­ şic); Ol
•— Deschisă interpreţilor n.n.). ! rent efemere şi fragmen­ petuă aspiraţie. de muzică populară: locul I la mândri
la diverse instrumente, e- 11-lea. Felicitări copiilor ş tare, dobîndesc dintr-o la concursul interpreţilor ORAŞTU
cintecului
românesc
popular
.
levi ai şcolilor generale şi — O dovadă a aprecie­ profesorilor lor ! dată prestanţa Cărţii şl RADU CIOBANU ,,Marin Tunase" (Craiova), în tr>a); A
(Flacăra)
liceelor cu profil de mu­ rii muncii şi talentului tău MINEL BODEA anul 1978, care l-a oferit de­ BAI : ,7a
zică din întreaga ţară, în. o constituie şi alte premii plina consacrare. Şl tot în darmeriţ
şi con­
acelaşi an — marele premiu
trecerea a reunit sute de obţinute, precum eu for­ la Festivalul interjudeţean (ură); (
certele susţinute
păcate
Iovlţă"
Caran­
la
concurenţi foarte bine pre­ maţii profesioniste. cronica filmului Umbrele soarelui „I.uţă Premiul de obţinut Sn Sper să
I
sebeş.
gătiţi. Numai la categoria mal multe ediţii ale Festiva­ CAI.AN :
— Am concertat cu or­ teşte (Ci
nevoie
10—12 ani, unde am par­ chestra simfonică a Filar­ de Reflectînd o reala formelor Păstrînd un judicios echi­ Ciontea suavă, cuceritoare lului n a ţ i o n a l ,,Cântarea SI MERI A
diversificare
a
prin
să
venea
libru între epic şi psihologie,
ticipat eu, au fost pre­ monicii „Banatul" la Timi. artistice prin care viaţa, eu reievÎDd prin simbolistica şi abur căldură lăuntrică, un României" sale aparte confirme — scrill
în
de
luminos
calităţile
aproape.
in­
î
şui):
zenţi 42 concurenţi din şoara şi Deva. Sînt solici­ întreaga-i complexitate expre­ lumina aparte a cadrelor fră- rolul viitoarei mame şi Eca- strumentist, sltuîudu-1 intre — seri ii <
Bucureşti, Baia Mare, tată să prezint, de aseme­ siva, să fie redata pe ecran, tnîntări din zonele adîncl sile terina Na za re. cei mal buni din întreaga
„Umbrele
soarelui"
este
un
Cluj.Napoca, laşi, Tg. nea, două recitaluri la Re­ film profund şi grav despre fiinţei umane, sugerînd ade­ Avînd emoţionante scene de ţară. Domin corcheş i s-a
vărurile vieţii cu mare fine­
I-ui
tensiune
Mureş şi din alte locali­ şiţa şi Cluj-Napoca, pen­ nevoia omenească a regăsirii ţe artistică, „Umbrele soare­ dragoste, şl multă plasticitate psi­ oferit posibilitatea să facă El
cu
hologică
o
tăţi. de sine după evenimente ea- lui" se bucură de interpreta­ totul aparte, chiar dacă pune mal bine cunoscut ctnlccu)
tru care va trebui să mă re pot să transforme o exis­ rea de excepţie a I.eopoldiriei popular litmedorean, românesc
— Ai mai participat la pregătesc serios. tentă normala în retrăirea lor Bălănuţă. Personajul său, eo- accentul pe iiîm problemele vie­ în general, în mal multe ţări
fi­
ţii,
cuprinde
acest
Pentru
acest concurs, Giorgiana ? — Ce piese ai în reper­ obsedantă. Formula regizora­ loanâ vertebrală a întregului resc ?i organic o trecere pli­ ale lumii, să devină un au­ fi predon
film, este construit prin re­
tentic mesager al unei crea­
— Da, în anii 1986, cinci toriu ? lă aleasă — poemul drama­ plici încărcate de experienţa nă de pitoresc prin inima ţii seculare extraordinare a cu cerul
tic — este viabilă şi justifi­
am obţinut o menţiune, — La Suceava am inter­ cată de trăirile de mare in­ vieţii trăite cu adevărat, prin Capitalei, o subtilă redare în poporului nostru. Spre mîu- mult ser
a
eonstrucjlel
paralei
mate­
sibil as­
1987 cînd am primit Pre­ pretat „Studiu pe clape tensitate şl bogăţie sufleteas­ tăceri şl priviri mal expre­ riale şl a reconstrucţiei «ma­ drla sn, ei J-u purtat cu cin­ in zor
ca aie personajelor, de unda
desfăta­
ste,
spre
oferindu-i
miul special al Consiliu­ negre" op. 10 nr. 5 de Fr. caldă a înţelegerii şl dragos­ sive decît vorbele, prin eco­ ne. &n mijloace artistice foi- rea spectatorilor din Iugosla­ şi inunt,
dramatice,
gesturi
de
nomie
lui Naţional al Organizaţiei Schopin, „Ricordanţa" dc tei care răzbate de la cei foarte cinematografie adică, n§ stăpîaite — demonstrează via, u.H.S.S., Franţa, Elveţia, sufla KlE
Olanda,
Pionierilor. Fr. Liszt, „Tocatta" de Sg. din jur către rătăcit şi, mat f a fel de emoţionant prin acest film — sa poate vorbi Italia, posibilităţi de evidenţiind din secto
pcraturlh
afirma­
de
ales,
înţelepciunii
lumina
largile
decît
despre
— Şi acum, la sfirşitul Toduţă. Mai am în reper­ şi omeniei bătrînei Marfa, simplitatea rostirii şl ecoas- didactic, viaţă şt altfel schema- re pe care le au în România fl cuprlr
simplificând,
lunii iulie — începutul lu­ toriu lucrări *ie Enescu, care, stingîndu-se în aminli- mla efectelor teatrale este tizînd. ori. improvlzîud. socialistă talentele autentice 19 grade
xhne înt
îşi
fericit
să
nii august, ai obţinut mult Bacii, Beethoven, Rahma- rile-i devenite existenţă, lumi­ calitatea jocului actorilor ce reuşesc artistice îmbine munca grade.
Dragoş Pîslaru. Ilarion GW>-
conduce
cu
calităţile
spre
nepotul
invidiatul premiu I. ninov, Mozart ş.n. nile şi umbrele soarelui. banu, Valentin Uriteseu, Ava Gl: ORGHE POGAN iu producţie.