Page 47 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 47
DUMINICĂ, 14 AUGUST 1988 Paq. 3
Organizarea judicioasă a reproducţiei - cerinţă esenţială
m
pentru sporirea efectivelor şi producţiei animaliere „Ziua brigadi“
JGUST
i cop> - Consfătuirea judeţeană prevederile perioadei, la melor tehnice de efectua să-şi aducă o contribuţie Sărbătorim, astăzi, „Ziua Marele şantier al Ame
:
ca de cu activul de bază din C.A.P. Brănişca, Turdaş, re a montelor şi urmări mai însemnată la creşte brigadierului", sârbă toa e najării hidroenergetice Rîu
r
ino" - agricultură, pe probleme Sîntandrei, Pui, Rîu de rii numărului de produşi rea efectivelor şi produc intrată în conştiinţa tine Mare-Retezat este locul
30 Via- de zootehnie, a adoptat o Mori, Sălaşu do Sus şi în vii planificaţi. Pe lingă a- ţiei animaliere. rei generaţii a României de inimă şi suflet al brl
0 Telex serie de măsuri, ce vizea alte unităţi, numărul de plicarca de tratamente la Intre măsurile pe ca,re socialiste ca cinstire a gadierilor de pe întreg :
dumini- ză îmbunătăţirea organi viţei obţinuţi este mai animalele infecundo, se le întreprindem in perioa muncii, a dăruirii tinereşti,
* Con- zării activităţii în dome redus cu cîte 20—60 ca impune să se acorde aten da următoare în scopul revoluţionare pentru pro cuprinsul judeţului. Au
zvor de niul reproducţiei şi selec pete, ceea ce dovedeşte că ţie deosebită lotizării fe îndeplinirii sarcinilor ce gresul ţării. Este ziua pur tentică şcoală de educa
ică u- ţiei, în scopul îndeplinirii în unităţile respective nu melelor în funcţie de sta ne revin privind creşte tătorilor salopetelor albas ţie prin şi pentru muncă,
scă * în cele mai bune condiţii s-a acţionat cu întreaga rea fiziologică şi gineco rea efectivelor şi produc tre cu ecuson, a celor ca şantierul judeţean al tine
* Co- a sarcinilor de plan şi a răspundere pentru buna logică, nsigurînd 0 bună ţiei animaliere, un loc im re, de 40 de ani, se atlă retului care funcţionează f
opere programelor de dezvolta organizare şi conducere a îngrijire şi furajare a a- portant ii ocupă asigura in primele rinduri ale aici înscrie zi de zi noi -
:omedii re a zootehnici. Din ana procesului de reproducţie. eostora. rea numărului corespun luptei pentru înălţarea ma şi importante lapte ale
* Cin- liza rezultatelor înregis zător de reproducători, rilor zidiri ale prezentului dăruirii şi competenţei.
Micro- trate pe şapte luni, reie organizarea unor noi sta şi .viitorului socialist ol Numai in acest an briga- i
indel * se că, în ceea ce priveşte In spiritul măsurilor stabilite ţiuni şi puncte de montă patriei■ d ier ii s-au angajat să e- /
virtuoz indicatorii specifici activi naturală, extinderea însă- lectueze un volum de Iu- 1
■ popu- tăţii de reproducţie, s-au de Consfătuirea judeţeană cu activul mînţărilor artificiale, ur Pentru brigadierii liune- crări de pesta 10 milioa- ţ
ucur — semnalat unele neajun de bază din agricultură pe probleme mărirea permanentă a mo doreni, ca pentru toţi bri ne Ici. t
>la cir suri ce au influenţat ne dului cum se realizează gadierii ţării, această săr Dar nu numai aici. La .Dar nu numai aici. La
>e por gativ creşterea efectivelor de zootehnie indicatorii de plan speci bătoare se constituie ca Hunedo
unedoara, Petroşani, De- j
1
ii Mi- şi a producţiei animalie fici activităţii noastre, in un nou şi fericit prilej de va,
j, Brad, Orăştie, pretu- i
1 * Va- re. La specia bovine, nc- Kxistă, de asemenea, de Unele deficienţe conti tensificarea procesului dc a adresa secretarului ge tinderii in judeţul nostru i
ş * Lu- rcalizarea planului la vi ficienţe în privinţa reali nuă să se manifeste şi in ameliorare a efectivelor, neral al partidului, tova brigadierii au fost şi sili J
îuzicale tei se datoreşte şi insufi zării programului de mon ceea ce priveşte reproduc extinderea controlului pro răşul Nicolae Ceauşescu, prezenţi prin lapte de ţ
u tine- cientei preocupări a per te la vaci şi juninci, in ţia ia speciile ovine şi por ducţiei de lapte la un nu părintele Iubit şi îndrumă muncă remarcabile. Şan- ţ
tinerei
apropiat
al
torul
Viorela sonalului din reţeaua de special la C.A.P. Deva, cine, care au avut drept măr mai mare de exem lierele locale ale tinerilor «
* Sec reproducţie, a conduceri Oristur, Nădăştie, Ruşi, consecinţă rămîncri în ur plare şi altele. generaţii — cele mai cal
din minerit, siderurgie, e- /
atorului lor sectoarelor zootehnice Căstău şi în alto unităţi, mă intr-o scrie de unităţi Folosind mai bine baza de mulţumiri pentru grija nergetică, din construcţii ţ
ea pro- şi personalului sanitar-ve- unde se impune mai mul la îndeplinirea efectivelor tehnico-materinlă do care pe care le-o poartă şi în
10 Tele- terinar integrat in unităţi, tă grijă faţă de creşterea planificate. dispunem, prin întărirea crederea acordată in gran şi celelalte domenii ale
operă
dioasa
de
ridicare
oinarea pentru îndeplinirea atri efectivelor de animale în Ţinî.nd seama dc obiec spiritului do ordine, dis economiei lumedorene au
gust • buţiilor încredinţate. Acest concordanţă cu sarcinile tivele programului jude ciplină şi răspundere în a României pe culmi tot devenit o prezenţă coti
de lin- aspect este relevat şi de de plan stabilite pentru ţean dc dezvoltare a zoo muncă al tuturor lucrăto mai înalte de progres şi diană. în ultimii ani,
,40 Bri faptul că pierderile din anul viitor. tehniei, de prevederile De rilor din reţeaua dc re civilizaţie, pentru minu 20 000 de brigadieri au
natele condiţii de pregăti
ci ru tri- gostaţii au determinat di In scopul îmbunătăţirii cretului Consiliului dc producţie şi selecţie, vom re, de muncă şi viaţă realizat lucrări de muncă
literar- minuarea efectivului cu activităţii este necesar ca Stat nr. 49/1 iunie 1988, asigura îndeplinirea sarci create. patriotică valorînd mai bi
c rea- peste 2 000 capete în factorii de răspundere din care stabileşte sarcinile şi nilor ce ne sînt încredin ne de 135 milioane lei.
cu C.A.P. • şi la gospodăriile sectorul de creştere a ani obligaţiile tuturor factori ţate, sporindu-ne aportul Şi in vatra cărbunelui In marea bătălie a în
v W populaţiei, acestea lomli- malelor să asigure între lor cu atribuţii în realiza la îmbunătăţirea activită şi oţelului din judeţul Hu făptuirii noii revoluţii a-
nposioi- zîndu-se îndeosebi la ţinerea in condiţii cores rea programelor de mon ţii din sectorul zootehnic, nedoara, plai cu puterni grare, alături de lucrătorii
dragos- C.A.P. Şoimuş, Rîu Alb, punzătoare pentru repro tă şi produşi in fiecare la înfăptuirea cerinţelor ce tradiţii muncitoreşti-re- ogoarelor, bigadierii au
a stu- Simeria, Toteşti, Aurel ducţie a întregului efectiv sector, cadrele din reţeaua noii revoluţii agrare. voluţionare, mii şi mii de fost şi sînt, de asemenea,
eze • Vlaicu şi altele, unde nu ele viţele şi vaci, şefii de de reproducţie şi selecţie brigadieri au dat şi dau un sprijin de nădejde. La
* 22,00 s-a aco-rdat atenţia cuve ferme trebuind să coordo a animalelor vor depune Dr. FLORIN ACHIM, examenul maturităţii şi de Ceoagiu şi Sîntandrei, <a
gramu nită urmăririi indicatori neze mai bine munca ope eforturi să-şi perfecţione şeful Oficiului votamentului popor, lafă faţă de Brad, Rapolt sau Băcia Si
şi
partid
de
lor de reproducţie, ratorilor îijsămînţători, in ze pregătirea politică şi judeţean de reproducţie continua înflorire a pămin- se ollă permanent in bă-Y
în acelaşi timp, faţă de vederea respectării nor- profesională, astfel incit şi selecţie a animalelor talia recoltelor bogate. '
3UST lului străbun. Pe şantie
rele naţionale, judeţene şi Toate acestea sînt dSar
urnal * locale ei au învăţat să o parte din faptele cu ca
zilei d" «linurile Pe «lin amenajarea itîu Marc-Retezat, mai precis la muncească şi să trăiască re .tinerii hunedoreni se
zona
centralei Clopotiva, brigadieri de Ia 1,1-
i,25 ŞfcU Construcţiile de locuinţe ccul Industria) nr. J «lin Pe troşani, sub îndrumarea pro- intr-un spirit nou, comu prezintă la „Ziua brigadie
toţi. fesorului Mircea Cîmpean, muncesc cu elanul caractc- nist, s-au format ca oa rilor" — sărbătoarea mun
ebârilor (Urmare din pag 1) Mihai Rezliuc tocmai de ristic tinereţii la taluzarea «liguriior şi redarea in eir- meni de nădejde, ca ade cii pentru ţară.
cultul
Astăzi finitiva zidăria interioară. ilintre agricol care a şi unor supra feţe «le teren. Ei sînt cî(iva văraţi constructori ai no i
cei
în
pe
au
sosit
nici.
vară
acea stă
e şi e- predare în iulie, respectiv, Faptul că la Pui se gă marea amenajare, ca în cadrul şantierului juilcţcan societăţi. V. NEAGU
1,55 Te- septembrie a.c. „.Sînt con sesc concentrate cele mai «le munca patriotică să îşi aducă contribuţia Ia realiza-
» 21,20 diţii do predare, ne spu importante forţe ale bri rea acestui Important obicc liv economic. -U
cumen- ne maistrul Mircea Ben- găzii demonstrează dorin
dria de cău. Formaţiile de zidari ţa colectivului brigăzii nr
Româ- conduse de Aurel MLrza.n- 3 Haţeg dc a acţiona mai
b 21,50 ca şi Eugen Pintilie lu bine şi cu mai mult spor
!,00 (n- crează concentrat la faţa pentru terminarea acestor
nului. da blocului şi execută ul edificii. Formaţiile de zi-
timele finisaje exterioare darj (condusă de Gheor-
ce vor fi terminate în ci- glie Diaconu), dulgheri
tova zile". (Constantin Romeghea),
In interiorul blocului mozaicari (Alexandru Ro-
iri ro ta formaţia de mozaicari e- nea), tlmplari (Cornel Co-
Patria) ; xeeuta lucrări de finisaj şa) şi cca a schelarilor
u i ( \r- la casa scării, iar cca de (Nicolae Conic) sînt hotă-
\: laeoh rîţi să adauge frumuseţi
O fală timpi ari monta tîmplăria
- K) : în interiorul blocului „3 A". lor operelor finalizate alte
sterila ;n I.a blocul ..3 B" formaţia frumuseţi, rezultate ale
uşa Ni:
Parîng); de dulgheri condusă de hărniciei muncitoreşti.
IriRontic
t ;; abon-
a); LU-
e fildeş Ziua presei române
\N: un-
... (Lu-
Ano- (Urmare din pog. 1) plificarea mun'cii de for
lliicrul);
i;a cu mare a omului nou.
utresc) ; cu satisfacţie, arăta tova Sărbătorirea Zilei pre
■cla raţie răşul Nicolae Ceauşescu, sei din Republica Socia-
duncito- listă România oferă zia
Cine- că în întreaga perioadă de
1 iubcş- construcţie a socialismu riştilor comunişti, colabo
BRADS lui, presa noastră a răs ratorilor şi coresponden
ia ro- puns cu cinste marilor ţilor, muncitorilor tipo
ZA: Sa
c r u l ) ; sarcini cc i-au stat în grafi, lucrătorilor din do
•ul (Pa- faţă, a slujit cu fidelita meniul difuzării presei
I Iubirii te interesele poporului, prilejul de a afirma încă
DAC! ru
şi jan- ale înfloririi României .so o dată în faţa partidului „Porţi" deschise larg spre ţară, spre lume
dc l-iii - cialiste, dovedindu-şi de hotărârea lor nestrămutată
Şapte votamentul neţărmurit fa dc a nu precupeţi nici un
BRAZI : (Urmare din pag. 1) anii „Epocii Ceauşescu", terie de construcţii de edi 15 ani, ajungind la 220
vedem ţă de partidul nostru co efort pentru înfăptuirea
sn pifi- munist". obiectivelor stabilite de un oraş modern in care ficii cu destinaţia de lo milioane lei, fapt ce re
•ultură); Pornind de la specificul Congresul al XlII-lea şi locuitorii lui găsesc toate cuinţă şi spaţii de servicii flectă o putere de cumpă
O recul voltării sale industriale din atributele vieţii civilizate". sociale. Este vorba de în
(Mure- judeţului ţiostru, presa Conferinţa Naţională ale ultimii 23 de ani, Simeria rare de peste 14 000 lei
oromcţll hunedoreană, sub condu partidului, a sarcinilor cu Un oraş care număra in ceperea construcţiei pri pe locuitor.
umlnal. cerea Comitetului jude prinse în Tezele din apri numără astăzi peste 8 300 1970 circa 200 de aparta mului bloc cu regim de Ultimii 23 de ani au a-
ţean de partid, acţionează lie. MU iţind neobosit pen de locuri de muncă, adică mente noi In blocuri şi înălţime de parter şi 7 e- dus locuitorilor oraşului e-
pentru mai mult de jumă
pentru mobilizarea colec tru izbînda noului, pentru tate din populaţia sa lua care astăzi, in 1988, anul iaje. Anul acesta se va lemenle de confort urban
tivelor de mineri, siderur împlinirea idealurilor so tă laolaltă cu localităţile celei de a XX-a aniversări preda locatarilor blocul 21 care-i lipseau, cum este
gicii, energeticieni, con cialiste, cronicari pasio aparţinătoare". a reorganizării administra- care conturează in linii introducerea apei curente
o mea va structori, chimişii, lucră naţi şi responsabili ai ţi tiv-teritoriale a ţării oferă mari detaliul de sistema şi canalizării, a ga/elo'
u tnoasă, tori din industria uşoară nui timp eroic, revoluţio „Ctnd am venit in Si locuinţe moderne şi con tizare a centrului civic al
bil, mal şi agricultură, în vederea nar, la care sînt deopotri- meria-îşi aminteşte mais- fortabile la nu mai puţin Simeriei". naturale.
lut po- trul Cloba - se construia de 2 100 de- familii, adică Un oraş căruia i s-a de Un oraş care şi-a croit
ploaie realizării importantelor vă martori fideli şi par
le deal sarcini economice ce le ticipanţi entuziaşti, lucră, ia oraş primul bloc\ Iar la mai mult de jumătate finitivat in linii mari re in anii ce au urmat Con
tul va revin în creşterea produc lorii din presă vor acţio- colegul său de muncă Ion din populaţia sa. „Anul a- ţeaua de magazine şi uni gresului al IX-lea al parti
moderat, ţiei de cărbune şi mine a* permanent pentru a-şi Zarioiu adaugă: „Oraşul, cesta - mai spune vice tăţi prestatoare de servi dului un drum al său, un
le. Teni
ile vor reuri, fontă, o-ţel, lamina îndeplini cu cinste misiu aşa cum ni se înfăţişează preşedintele Vladimir Şte cii, in care activitatea co drum al afirmării, o largă
■ 14 şl te, energie electrică, pro nea încredinţată de partid astăzi, a fost construit a- fan — in Simeria se mar mercială o crescut de a- deschidere spre ţară, spre
ele lin duse agricole ş a. Alături iu perioada de deosebite proape in totalitate in chează o premieră in ma Oroape trei ori în ultimii lume: Simeria.
ii 32 de
do ceilalţi factori educa realizări — Epoca Nicolae
ţionali, contribuie la am Ceauşescu.
