Page 5 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 5
i  ^ A
D E
PROLETARI DIN TOÂT^Ti&lCE.?NM-fe
Pv. Toate eforturile pentru încheierea
grabnică a secerişului griului! vederea
S O C I A L I S M U L consiliile unde s-a agroin obiectiv, cooperativele secerişul terminării , grabnice a re
semnătate
în
ca
în unităţile agricole din
.necesită
în
agri
toate
unice
unde
cole
mai
a
griului
toate
coltării
rămas:
în
dustriale Rapoltu Mare şi
Cu
cooperativele
agricole.
grîu
recoltat
de
acţio-
Şoimuş,
sîat
imperative
asemenea
\nat
cu
'folosirea răspundere pentru să înceapă dimineaţa cit . confruntate îndeosebi uni
judicioasă
a
mai devreme posibil şi. să
ORGAN flL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P.C. şi a timpului se desfăşoare în ritm in tăţile a g r i c o l e din
combinelor
bun de lucru, s-a reuşit tens, fără nici o între C.U.A.S.C. Toteşti. Sîntă-
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N să fie strînsă în totalir rupere cauzală de defec mâria-Orlea, Baia de, Criş,
tate recolta de grîu. în ţiuni la utilaje, pe toată Beriu şi altele, unde se
paralel, mecanizatorii şi durata zilei . De aseme depun eforturi susţinute
cooperatorii au asigurat nea, trebuie să fie evita pentru ca întreaga recol
Anul XL, nr. 9 552 MIERCURI, 3 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani livrarea producţiei la te staţionările combinelor tă de grîu să ajungă ne-
fondul de stat, eliberarea prin asigurarea mijloace întîrziat şi fără pierderi
terenurilor de paie, pre lor necesare transportu la locurile de păstrare.
gătirea terenului şi semă lui operativ al recoltei, Concomitent cu acţiu
natul culturilor duble. cît şi prin servirea mân nile întreprinse în scopul
întreaga activitate economico-socială Experienţa unităţilor din cării în cîmp pentru com- încheierii recoltatului griu
aceste consilii relevă fap bineri .şi ceilalţi mecani lui trebuie continuate ctt
tul că este posibil ca se zatori care participă la toate forţele lucrările de
T E Z E L E D IN A P R IL IE E L A B O R A T E D E T O V A R Ă Ş U L seceriş. în cu acelaşi limp, eliberare a terenurilor de
cerişul să fie grabnic în
maximă
o-
deplasarea
paie . şi semănatul cultu
cheiat în toate cooperati
rilor duble pe toate su
agricole,
ÎS N IC O L A E C E A U Ş E S C U - IZ V O R A L A C Ţ IU N II vele impunîndu-se în o acest perativitato a combinelor prafeţele planificate, cro
scop
de la o tarla la alta şi
te
meinică organizare a de la unităţile care au ind astfel condiţii de
Ş l F A P T E I R E V O L U Ţ IO N A R E muncii, astfel încîl combi încheiat mai sînt suprafeţe creştere a producţiei de
recoltatul la cele
legume şi furaje, în spe
nele să fie folosite zilnic
unde
cu randament maxim. Rea pentru secerat constituie cial pe suprafeţele cu
lizarea unui asemenea o cerinţă de maximă în posibilităţi de irigare.
Mobilizare maximă pentru dezvoltarea
Locul furajelor este în baza de
capacităţilor de extracţie nutreţuri, nu pe cîmp !
Actualul an agricol este primarul localităţii, care comunei, iar la transport
şi preparare a minereurilor propice pentru producţia ne-a spus : am mobilizat toate atela
de furaje. Cum se acţio — Asigurarea, în toate jele de care dispunem, in
nează în vederea recoltă unităţile agricole, a nece diferent cui aparţin.
înainte de începerea Gheorghe Roşea, directo peste 2,1 milioane lei. La rii la timp, transportului sarului de furaje este o Conducerea Asociaţiei c-
adunării generale a oa rul unităţii, lâ începutul activitatea de investiţii şi depozitării nutreţurilor, preocupare de maximă în conomice intcrcoopcratiste
menilor muncii din I.M. lucrărilor forumului de planul total a fost de în aşa fel, îneît să nu se semnătate a organelor şi de la Chimindin se preo
Barza, am purtat o dis mocratic. S-a subliniat că păşit cu 720 000 lei, din piardă nimic ? Am căutat organizaţiilor do partid, a cupă cu stăruinţă de asi
cuţie cu tovarăşul inginer sub conducerea nemijlo care 400 000 lei la con- răspuns la întrebare în organelor colective de con gurarea nutreţurilor nece
geolog Zaharia Boitoş, din cită a organelor şi orga strucţii-montaj. Circa 25 raidul întreprins în unită ducere, a tuturor factori sare pentru viitoarea sta-
cadrul sectorului de pro nizaţiilor de partid, prin la sută din producţia de ţile agricole din comuna lor. La recoltarea fîneţelor bulaţie a animalelor. în
ducţie „Mania". „Sarcina aplicarea măsurilor poli- minereu extrasă din aba Hărău, unde l-am avut ca şi a suprafeţelor cultivate ziua raidului nostru — luni,
noastră principală — ne tico-organizatorice şi teh- taje s-a realizat prin me prim interlocutor pe Pn- am folosit din plin atît u- 1 august a.c. — a început
spunea interlocutorul. — tode cu productivitate vel Laza, secretarul comi tilajele mecanice cît şi for cea de a treia coasă la lu
este de a pune în va AUTOCONDUCEREA mărită, iar peste 63 la tetului comunal de partid, ţa de muncă de pe raza cerna, iar transportul fura
loare noi cîmpuri de sută din materialul re jelor din cîmp se făcea cu
minereu, de a dezvolta MUNCITOREASCA zultat de la săparea ga zece mijloace de transport.
capacităţile de extracţie leriilor s-a încărcat me De menţionat că la aceas
şi preparare ale între i N A C Ţ I U N E canizat. în primul semes tă activitate eră angrenat
prinderii, în scopul creş tru a.c. ş-au recuperat şi întregul personal al asocia
terii tot mai mult a con nico-eponomice, a pro refolosit: 126 mc de lemn ţiei — conform unui obi
cei bun statornicit aici —
tribuţiei . proprii - la for punerilor şi iniţiativelor de mină, 15 tone de şină, tractorişti, mecanici, electri
marea bazei de materii oamenilor muncii acliv'- 60 bucăţi de macazc, 345
prime a ţării. Dar, pen tatea desfăşurată în pri de armături metalice de cieni, evidenţiindu-se loan
tru atingerea în bune con galerii, 7,5 km de con Pescar, Grigore Cherecheş,
mul semestru al acestui Cornel Pescar, Mihai Bo-
diţii a acestui obiectiv de an a fost încununată de ducte diferite, , 146 de zeşan, Fabiu Marinuţ, Du
perspectivă este necesar un bilanţ rodnic. Produc guri metalice de rostogol, mitru Covaci, Martin Sze-_
să no îndeplinim sarci tivitatea muncii în aba 612 de stîl.pi metalici de kely şi alţii. Gelu Popescu.’
nile de plan în fiecare taje a sporit cu 14,1 ’a abataj, 1300 bucăţi de directorul complexului, ne
zi, în fiecare etapă,, pen sută, fapt care a condus traverse, 275 bucăţi de spunea că, pînă în pre
tru ca pe această bază să la depăşirea sarcinilor tuburi de aeraj ş.a. S-a zent, în furajeria unităţii
fie create condiţii opti fizice cu 8 tone de cu înregistrat o economie de au fost puse la păstrare,
me dezvoltării unităţii !" pru în concentrate, 3 770 653,4 MWh de energie în spaţii acoperite sau în
Această idee — „munca tone de sulf şi altele. De electrică şi 254,6 tone dc ■ Wm m m m 'şire bine plădite, 850 tone
de azi cu gîndul la per asemenea, volumul supli corn bu S'tibil con ve n ţion al. mim fîn, 7.50 ţoije semifîn 1104
spectiva de mîine" — a fost mentar de piese de schimb
puternic reflectată şi în se cifrează la 12,3 mi MARIN NEGOIŢĂ C.A.P. Beriu. S-a trecut, ciupii secerişul griului şi stria TRÂIAN BONDOR
darea de seamă prezenta lioane ici, iar cel al gerea paielor, cu forţe spori te ia executarea arăturilor dc
varii.
tă de tovarăşul inginer prestaţiilor industriale la (Continuare în pag. a 2 a) (Continuare in pog o 2-a)
i__________________________
Verticale elegante la Uricani O intensă activitate
Oraşul Uricani cunoaş 399 de apartamente, spu minic Buzesc, sub îndru pele lui Ion Lionte — zi de formare a omului nou
te o dezvoltare lăiâ pre nea ing. Mircea Chirilă, marea directă a maistru dari, Gheorghe Chircu-
cedent. Extinderea şi mo şelul Brigăzii nr. 1 Deva. lui Gheorghe Moga. „îm lescu - dulgheri, Carol în expunerile la şedin vitale răspunde, deopotri
dernizarea minelor din Printr-o mobilizare exem preună cu 12 oameni ac Zurman şi Ion Cioloceanu ţa Comitetului Politic. E- vă, comandamentelor edu
vestul Văii Jiului, respectiv plară, sperăm să ne achi ţionăm la faţada corpului — fierar-betonişti, îndru xecutiv al C.C. al P.C R. caţionale ale Festivalului
Uricani, Valea de Brazi şi tăm de această sarcină A a dispensarului-policli- maţi de maistrul Dumitru din 29 aprilie a.c. şi la naţional „Cintarea Roma
Cimpu lui Neag, reclamă deosebit de mobilizatoa nică, subliniază Martin Hodiş, ne dau certitudi Consfătuirea de lucru cu niei".
construirea unui număr re. Se lucrează in ritmuri Soporan. In august a.c. nea respectării termenu activul şi cadrele de bază — Pornind de la astfel’
tot mai mare de locuin susţinute, „zi-Jumină", obiectivul trebuie să fie lui ; la blocul 65, cu 38 di.n domeniul munci,i or de imperative, Casa de
ţe pentru cei încadraţi există o bună conlucrare gata. Şi va li". „Hărni de apartamente, la care, ganizatorice de partid şi cultură din Brad, ne-a re
in muncă in aceste uni Intre cele două brigăzi, cia oamenilor noştri, adau sub îndrumarea ingineru politico-ideologice, secre latat tovarăşa Bianca Leu.
tăţi, ca şi pentru cei ce intre formaţiile de lucru gă Gheorghe Moga, in lui Cristian Vodă, echipa tarul general al partidu cean, directorul instituţiei,
lucrează in sfera altor de dulgheri a lui Con lui, tovarăşul Nicolae . a iniţiat noi acţiuni, ca
activităţi din zonă. Aces stantin Maniţiu accelerea Ceauşeseu, evidenţia eu pabile să conducă la in-
te necesităţi au impus de Ritm şt calitate In realizarea ză montajul panourilor
taşarea unor efective nu mari prefabricate; la blo
meroase din c a d r u l INVESTIŢIILOR cul D 5, cu 40 de garso Mîndria faţă de cuceririle
T.A.C.C.M. Deva in Uri niere, ajuns cu montajul revoluţionare, dezvoltarea
cani, pentru executarea şi cu beneficiarul şi do tre care trebuie sâ-i a- prefabricatelor la etajul
unui amplu volum de in rim să lăsăm in urma minţim şi pe cei din e- I, in coordonarea ingine continuă a patriei — în centrul
vestiţii - atît apartamen noastră, aici, la poalele chipele lui loan Adascălu, rului Dan Stolniceanu şi activităţii cultural-educative
te 'moderne şi conforta Retezatului, construcţii fru Gheorghe Gherasie şi Ist- la care se evidenţiază e-
bile, dar şi o serie de moase şl durabile". van Czilra constituie cel chipa de dulgheri con
utilităţi social-culturale. Zilele bune de vară mai puternic argument al dusă de Lorincz Bella ; am putere necesitatea inten lemsiiicarea activităţii de
In prezent, in Uricani sînt folosite din plin de angajării în muncă". atacat şi ansamblul „Fa sificării activităţii politico- formare a omului nou Am
lucrează cot la cot forma către constructori. La blo Aflat de cîtva timp zilnic leză", unde lucrările sînt educa-tive, a contribuţiei încercat să-i cunoaştem
ţii din cadrul brigăzilor cul D 1 A şi la dispen- alătur! de colectivul bri conduse de inginerul So acesteia la dezvoltarea mai bine pe oamenii oare
nr. 1 Deva şi nr. 5 Orăş- sarul-policlinică lucrează găzii, la Uricani, ing. Pe rin Stoia, dintre echipe sentimentului dragostei oa ne trec pragul (la alţii
tie. Ne-am aliat de cu- între alţi! zidarii din e- tru Marinoiu, adjunct al evidenţiindu-se cea de menilor muncii, a tuturor ne-am dus noi. la locul
rind pe şantierele din fru chipele conduse de Mar şefului de brigadă, arăta: dulgheri a lui Gheorghe locuitorilor faţă de patrie, lor de muncă, pentru a le
mosul ansamblu „Bucura", tin Soporan, Ion Gudea, „Mai avem in execuţie Mihai. de popor, a patriotismului afla nevoile spirituale), să
care ia dimensiune şi Dumitru Ghilase, mozaica blocul 11, cu 70 de apar revoluţionar. O contribu contribuim la ridicarea
eleganţă de la o zl la rii Iul loan Pirvu, zugravii tamente şi termen de pre DUMITRU GHEONEA ţie importantă, în acest pregătirii lor do cultură
alta. „Avem de realizai coordonaţi de Nicolae Co dare în această lună, unde sens, şi-o aduc casele de
in acest an, In Uricani, vaci, Victor Rusu şi Si- ritmurile impuse de echi (Continuare in pag. a 2-a) cultură, .cluburile munci MINEL BODEA
toreşti. căminele culturale
hunedorene a căror acti- (Continuare in pag o 2-a)
