Page 50 - Drumul_socialismului_1988_08

°aq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ML 9

Sărbătorirea Cartea — fereastră
Simboluri alo unui continuu urcuş
Zilei presei deschisă cunoaşterii
(Urmare din pag. 1) spune fostul maistru miner vă spun că oamenii din
PENTUl.
Avram Pleşa, făsînd pentru partea locului sint harnici, (Urmare din pag. 1) de cultură. Dintre acţiu­ ÎNCADRAŢI.
i fabila (90 la sulă dintre cîteva momente la o parte au sufletul cinstit şi bun. române nile care au prezentat in­ asisutî 7 k I un
locuitori beneficiază de cel împrăştiatul otavei - era Dar au şi o bună rinduia- carto existent i se adaugă teres pentru participanţi optime tio lo
I mai comod mijloc de folo­ o trecătoare de lupi, ia r lâ. Acestea toate la un lac mereu titluri moi. pot fi menţionate „Munca tinerii nou îi
— factor activ în formarea
I.M.
Barza,
sire a apei. atit prin ra­ in jur numai pădure. Cind au fost posibile în anii Ziua presei române a Urmare a numărului personalităţii ti n arului", muncitoresc
cordarea la magistrala, dt am ,,pus" eu casa aici, acestei epoci de aur". prilejuit, ieri, la Deva, mare şi diversităţii tema­ „Realităţile socialiste re­ se construicşi
şi prin captări de izvoare prin 1954, pe uliţa aceasta Asemenea frumoaselor organizarea unei emoţio­ tice a volumelor, a muncii cu 000 de lor
naturale), iar prin centrala nu erau decit două case. gospodării din Calea Mo­ nante manifestări. Au personalului bibliotecii, în flectate în literatura româ­ rile, aflate ii
finalizare,
sîr
termică, care funcţionează Curînd au apărut şi altele. ţilor sint şi cele ale vred­ participat ziarişti de la primul a semestru bibliote­ nă contemporană", „Vo­ cu forţele pn
peste
înregistrat
ca
caţia de pace a poporului
cu rezultate bune, se asi­ Mai intri ale rudelor şi nicilor oameni din Zdrapţi. cotidienele „Drumul so­ român", „Acţiunile P.O.R. uitaţii cconoi
gură în apartamente un apoi ale altor ortaci. Membrii cooperatori, buni cialismului" Deva şi „Slea- 5 200 de cititori şi peste premergătoare actului de f ici are.
climat optim. Se află, de Na-am construit aici case gospodari şi buni fami­ guL roşu" Petroşani, co­ CI 000 de curţi citite. Sem­ la 23 August 1944".
nificativă
este
activitatea
asemenea, in plină dez­ pentru a li aproape de lişti, cetăţeni ca Avram respondenţii presei cen­ de informare pe care bi­ Aniversarea principale­ IV ELEVi
voltare cariera de piatră, locul de muncă". Acum Almaşan, Maria Matei, trale şi radiodifuziunii, co­ blioteca o oferă cititorilor lor evenimente politice şi
unde s-a realizat prin întreaga stradă, cu gospo­ Maria Almăşan, Solomon la lr o ral o ri, co resp onden ţi, •— o expoziţie care evi­ istorice a fost marcată
autogospodârire un nou dăriile ei frumoase, este Andraş răspund cu stator­ lucrători tipografi şi din denţiază diversitatea căr­ prin expoziţii tematice « 20,00 T
presei,
sediu administrativ cu di­ modernizată, faţadele care nică Înţelegere la acţiunile domeniul difuzării organelor ţilor ce pot fi găsite aici sau simpozioane, avînd In intîmpinar
ai
reprezentanţi
ferite utilUăfi sociale şi o de care mai arătoase, iar organizate in folosul ob­ şi în sala de lectură, unde ca generice : „Din gin- 23 August a
microcantină. De menţio­ grădinile din preajmă ştii, dovedind ei înşişi cu­ locale de partid şi de stat. există şi un punct de direa social-politică a rii sărbători
nat că oamenii muncii din sint pline de Hori şi de tezanţa iniţiativei multora A fost înfăţişată con­ documentare bine dotat, tovar ă ş ului Nicolae — fapte exi
cadrul acestei unităţi îşi pomi fructiferi. Aşa cum dintre ele. tribuţia presei hunedorene, numărul mare de cataloa­ Ceauşescu", „Permanenţa muncă ! o î
depăşesc lunar sarcinile este şi a familiei Maria ...Oameni şi locuri, sim­ care, sub conducerea Go- ge. La riadul lor, cele 25 românilor în spaţiul car- tru tv. : „Va
la export cu 10 la sută. şi Cbeorgbe Circa (,,adău­ boluri ale unui urcuş mitelului judeţean de de biblioteci mobile, filia­ pato.danubiano-p o n Uc „ A- reţii" de \
...Ne aflăm pe Calea gaţi, in ghilimele, „Duri- continuu spre civilizaţie şi partid, şi-a sporit apor­ le-şi puncte de împrumut nul *1848 la români". A nescu. Premii
Moţilor, la una dintre fru­ ga" - ne explică Liliana, bunăstare. Pe măsura vred­ tul la mobilizarea colecti­ apropie şi mai mult cartea intrat deja în tradiţie ca o 21,50 T
moasele gospodării înteme­ fiica lor, linără căsătorită. niciei acestor oameni mi­ velor de oameni ai mun­ dorită dc cititor. Dar astfel de acţiuni de am­ 22,00 închid
iate prin statornicie şi dra­ Aşa este la noi. FamiliVe nunaţi, cu suflet cinstit cii din industrie, agricul­ mai eficiente în trezirea ploare să fie realizate cu gramului.
goste de muncă. ,,Aici, au şi cîte o ,,caznă", adică şi bun, ,,cu o bună rin- tură, din alte domenii dc interesului pentru cuvîntul sprijinul unor inimoşi
pe locul unde stăm - ne o poreclă). Dar aş vrea să duială". activitate la realizarea im. tipărit, în deschiderea in­ colaboratori, între . care my' "'ţSSS558SS95
portantelor sarcini co re­ teresului pentru lectura profesorii Ghoorghe Alirn- IC|!NEM
sînt dezbaterile, prezentă­ pesc şi Viorcl Lupu. Gu
vin judeţului în acest an
rile. bibliografice, simpo­ sprijinul Cabinetului' muni­ DEVA : Stl
şi întregul cincinal. zioanele, serile literare, cipal pentru activitatea i- Iria); l.ocot
e> „Germisara". In sin­ judeţeană şi prof. Vasile lotnbo (Arta)
ii un oa ba In eoclima teri că Tonaş, de la Filiala De­ Desfăşurată în preajma organizate în Combinatul deologică şi politico-edu- DOAllA: San
calivă Hunedoara s-a rea­
Geoagiu-Băi s-o încheiat va a Arhivelor Statului. măreţei sărbători naţio­ siderurgic Hunedoara sau lizat în combinatul side­ — A); Sept*
l)
dern
—
duminică, Săptămâna cul- • Evocări. Centrele do nale a poporului român, ia cluburile de nefamiliştl rurgic simpozionul „Mitu­ soarelui (Fi;
' u r a lr c d uc a t i v ă organizată cultură şi creaţip „Cîn­ de la 23 August, sărbăto­ — Din practica de fie­ TBO.Ş.V
sub genericul „Germi­ tarea României" din care zi — mărturiseşte bi_ rile, religia şi ştiinţa în bărbaţi, v
lumea contemporană".
Pârlea
bliotecara
Victorina
legile
sara". In prezenţa a pe­ iilor literare „Ritmuri* Răchi to va .şi Şoimuş au rirea Zilei pTOsei române ■— am ajuns la concluzia Eficienţa muncii cu car­ (7 No iei, _io
ste 1 000 de oameni ai Deva şi „Orizont" din fost gazda unor apre­ a evidenţiat, deopotrivă, tea se vădeşte, ca efect fără armă
muncii, aflaţi la odihnă localitate, organizată sub ciate evocări avînd ca angajamentul ziariştilor, al că trebuie să acordăm o imediat, în creşterea nu­ LUPKN1: Lo<
şi tratament şi localnici, genericul „Epopee la temă „August — colum­ corespondenţilor şi cola­ marc atenţie activităţilor mărului dc' cititori, a in­ lombo (rtulti
CAM : Te ii
pe scena amenajată in marea sărbătoare". în nă de lumini", realizate boratorilor, muncitorilor de microgrup, în principal teresului pentru citit. Dar (Luceafărul);
tinerilor.
celor
destinate
aor liber a avut inc un cadru] ' manifestării, în­ eu participarea cadrelor Pentru că ei constituie aceasta, are, în timp, şi T-Tilda (Minor
aplaudat .spectacol foî- scrise Zilelor cărţii' so- didactice clin localitate. tipografi şi lucrătorilor categoria de cititori cea un alt efect, mai profund NO AS A: Băi
noie
(Munciţi
cîoric re; ilizat cu parti- ciaLpolitice, au pre­ • „Ctitorii ale Epocii din domeniul difuzării pre­ şi mai durabil — lărgirea CÂNI: J'Ava
ci parca ansamblurilor zentat din creaţia lor Nicolae Ceauşescu". Sub sei de a acţiona neabătut mai receptivă, de modul sferei cunoştinţelor oa­ BitAD: Mira.
cum ştim să-i formăm vor
roşit
(Steaua
folclorice „Doina Alu­ Mariana Pândaru, Lcti- acest generic, pionieri pentru înfăptuirea obiec­ menilor. De aceea, tre­ TIE : Bicii
roşului" ni Centrului 'de ţia Gavrilă, Ghoorghe di; la Casa pionierilor deveni cititori statornici. buie să .i Se acorde în (Patria); 11
cultură şi creaţie .Cîn- Constantin Naidin, Sabin şi şoimilor patriei din tivelor stabilite de Con­ Şi cî.ştigul va fi nu numai continuare atenţia pe care vremii <lo i
pentru
noastră,
activitatea
GEC
căra);
laica României" Orăs- Se’agea, Nicolae Crep- Lupeni, Şcoala generală gresul al NIlT-lea şi Con­ ci şi pentru nivelul lor o merită. Alo, t .(.crize
tio, „Paringul" al Cen­ cea. Sîntămăria-Orlea au e- ferinţa Naţională ale parti­ nica Casa .
trului de cultură şi crea­ foetuat vizite la I.M. dului, a sarcinilor cuprin­ HAŢEG : Mi
(Dac
vinclbil
ţii! „Cîntarea Romanici" • „Pagini clin epopeea Bărbăteni şi Amenaja­ se în Tezele din aprilie. Materiale refolosibile recuperate Pădurea de
din Petroşani, căluşarilor eroică a libertăţii noas­ rea hidroenergetică da CAI,AN : Cel
ct
momente
din Geoagiu, masivei for. tre" a fost. genericul li­ la Rin Mare Retezat. Gu în încheierea manifes­ Colectivul de muncă de ceputul anului au fost Bran (f'as;
maţii de dansuri popu­ nei evocări istorice des­ acest prilej, copiii an tării a fost adoptat textul la Centrul de colectare recuperate 3 183 tone fier tură); SIMJ.
lare pădureixeşli din făşurate la Ocolul silvie avut posibilitatea să unei telegrame adresate din llaţcg desfăşoară o vechi, 281 tone fontă, mul meci
Porim
Ruda — Ghelari. din Geoagiu, în organi­ poarte educative ’ dialo­ C.C. al P.C.R., tovarăşului activitate susţinută, con­ 357 tone cioburi de sti­ ir.lA: (Lum'n
bună
* La Vaţa de Jos a zarea Bibliotecii jude­ guri cu mineri şi con- tinuă pentru recuperarea clă, 8l> tone aluminiu,
avut loc o izbutită inlil- ţene. Au participai cu - structori care vor lăsa o NICOI-AE CEAUŞESCU, materialelor refolosibile 80 tone de cupru, 7 tone
nire a locuitorilor comu­ comunicări prof. Mya adîncă impresie asupra secretarul general al parti­ şi redarea lor în circui­ alamă, alte materiale. SiOTO
nei cu membrii conaelu- Goschler de la Biblioteca personalităţii lor. dului, preşedintele Repu­ (Nicu Sbuchea, cores­
tul economic. De Ia în­ pondent).
blicii Socialiste România.
Nume
tragerea dn
1988 :
Locui de frunte se dobîndeste Extr. I: 8.
f Propaganda vizuală — actuală, concretă, eficientă 57. Extr. a JT-ii
si se menţine prin muncă! 13. 47.
Extr. a rn-
y f
îutr-un loc de intensă de muncă, iar ai treilea coiul ii. El oslo însă vala. zetă a ocupat locul 1 ta Fond total <
(Uunaie din pag. 1) bine pregătiţi profesio­ circulaţie din cadrul la­ articol — „Indolenţă şi bii oriunde în combinat nivelul municipiului. •m 40(3 Ici.
nal, care muncesc cu ţoa­ minorului 800 al Combina­ avertisment" prezintă u- sau în afara lui, pentru în acelaşi ton de gene­
menţinut, ci ridicai mereu lă dăruirea pentru înde­ tului siderurgic Hunedoa­ nele aspecte de neglijenţă că nu prezintă nici un. fapt ralitate şi lipsit do un
mai sus, deoarece, mai plinirea zilnică a sarcini­ ra p.ot fi văzute trei gazete în gospodărirea grupului concret, specific activităţii conţinut ancorat în actua­
sint rezerve nevalorificate. lor de plan. "liste bine să de perete. O prezenţă sanitar. tinerilor din laminor. litate se prezintă şi gazeta
— Dacă astăzi putem amintim şi în adunarea remarcată printr-o anumi­ ■Orieît. dc îngăduitori Oricum, spiritul de ordine „Tribuna democraţiei", a Pentru azi:
raporta cu tnîndrie înde­ generală de astăzi numele tă grija pentru estetic, o am fi, trebuie sa spunem şi disciplină lipseşte în organizaţiei O.D.U.S. Cele fi predomina
să cu cer v;
plinirea şi depăşirea sar­ unora dintre ei : Feioncz bogată ilustraţie şi chiar că este greu do presupus primul rînd din activita­ trei articole cu data de mult senin
cinilor ia producţia fizi­ Marton, loan Budai, Şte­ prin curăţenie. O pre­ că aceste probleme reflec­ tea celor care răspund de înitîi iunie (!) nu spun ni­ dimineaţa. Di
că, marfă şi netă; la pro­ fan. Mura, Octavian Moe.u- zentă agreabilă ce vădeşte tă mutica şi activitatea această gazetă. O demon­ mic din- activitatea mem­ izolat, mai a
şana şl în /.o
ductivitatea muncii, redu­ mi, Martin Drumer, ianoş uncie preocupări pentru organelor şi organizaţiilor strează cu claritate felul brilor organizaţiei. Pentru roase \ or <
ci-rea cheltuielilor la ir Bodor, Ionel Pitar, Nicolae ca şi aicj propaganda vi­ cine mai este oare o nou­ însoţite do
V
mie Ici producţie marfă, Susan, Petrică Gavrilă, zuală să-şi găsească tot tate că la 1 Tunie se săr­ electrice. mod
sufia
ia extragerea şi livrarea Petru Gherman. Maria mai mult locul cerul în Trei gazete, o singură bătoreşte Ziua internaţio, in ten si fi căi i i
unor cantităţi suplimenta­ Petcu şi mulţi alţii. angajarea oamenilor în nală a copilului ? Oricum, durată în fit
re de plumb, zinc, cupru, Dc altfel, toţi cei oare cunoaşterea şi realizarea cine nu ştie, află de la selor, prodon
estic
sulf in concentrate, la au luat cuvîntul s-au an. sarcinilor. Spunem insa „calitate" — superficialitatea gazetă. Iar la rubrica .sectorul minime
turile
investiţii, Jescopertă şi ta gajul unanim de a munci linele preocupări. înlrueît ..Ştiaţi că..." se mai poate prinse intre I
lucrările geologice, meri­ mereu mai bine pentru ca nu sc poate-afirma faptul citi că „toate corpurile de, iar ceie i
nde sini alo comuniştilor, do la Corandn-Certi'j ţara că aceste trei gazete de de pe pămînt sînt supuse tre 29 şi 34 g j
mai ridicate
ale întregului nostru co­ să primească lot mai mult perele sini efectiv integra­ de partid, a celor de sin­ în care ea ilustrează mun­ inerţiei" (?!). Noi consi­ pînă In 36 gr
lectiv — sublinia Petru minereu complex. Unităţii ţi' şi constituie un sprijin dicat şi tineret. De fapt, ca tinerilor, sarcinile şi derăm încă că inerţia se Pentru urm;
Boldeau, inginerii] şef cu ii revin anul acesta, în ac. concret în mobilizarea la­ este clar pentru oricine împlinirile lor prezente, a manifestă cu putere în ac­ zile: Vreme;
general in stat
pj'l nblcmo de producţie. luatul cincinal şi in per­ minaturilor la materiali­ eu ele sînt in afara preo­ celor patru organizaţii ale tivitatea colectivului de Ies în prima
Sil b conducere a şi îndru- spectivă, sarcini dc mare zarea obiectivelor propuse. cupărilor de fond ale oa - U.T.C. La întrebarea redacţie. tcrvnluUil şi p
m;iroa ocrmanontă i î corni- Acest lucru, datorită in mcnilor. Mai puţin clar noastră : de ce această si­ Faţă de cele enumerate, frumoasă în
cădea ploi lo<
\ >i lid. consiliul însemnătate. Aşa cum s-a primul rînd conţinutului. tuaţie total necorespunză- tovarăşul loan Garaiacu, racter de ave
t ului de par
Oiimonitor muncii a ac- stabilii ia Congresul a) Argumente sint sufi­ însă pentru colectivul de toare ? secretarul comite­ secretarul adjunct eu pro­ mn parte a
muncă
a
cărui
XIII tea şi la Conferinţa
redacţie,
mai ales în C
ţ i o■nat stăruito: r pentru cu ciente.' .,! .aminâtorur nu o putem califica decit tului U.T.G. din- secţie. blemele de propagandă al lat cantităţile
:.i fiecare ioc de muncă Naţională ale partidului, gazeta ■ comitetelor de superficială, formală, de Florin Macovei, nu prea comitetului de partid, sub­ 24 de ore v<
sa j•cinile dc p rod uclic să in Tezele din aprilie ela­ partid, sindicat şi U.T.G. miatuială, fără consistenţa găseşte explicaţii. De vină linia că, „avînd în vedere 15—20 i -p. t
fio i - i ipiinile rit mic. A u borate do tovarăşul Nicolae cuprinde trei articole. şi eficienţa cerute. sînt ba concediile unora situaţia actuală, este ne­ rat eu inten*
durată
scurtă
fo­,!. căutate şi, î n cvîe Ceauşescu, se va pline un Primul, eu titlul „Don cu răspunderi în această cesar să manifestăm mai averselor .şl v
ni:ii multe c uzuri. găsite accent deosebit pe conti­ Junii" (? !) ne face cunos­ In imediata apropiere privinţă, ba delăsarea al­ multă exigenţă faţă de na din scoto?
sol ulii noi în mod t?rniza- nua dezvoltare şi întărire cut că lăcătuşul Ghoorghe se află gazeta „Tineretul tora. Să fio însă clar — felul în care aceste co­ Temperaturile
vor fi între l.‘
rv;i piucosolor de m uncii a bazei energetice şi de Dodii a lipsit de ia muncă. .şi producţia". Tot trei arti­ lective îşi fac datoria. Nu de Iar cele m
în abmaje şi tu pi : o pa ra- maiorii prime a tării. în Se remarcă apoi că nu cole cuprinde şi ea. Unul vina este a nu comitetului mai putem tolera un astfel 26 şi 32 grad' 1
coordo­
U.T.C.,
care
ridicate în P
tii, in organiz :urea înlre- îndeplinirea exemplară a este prima abatere de a- dintre ele, din 27 mai nează aşa cum trebuie ac­ de mod de muncă". teorolog de
an lui proces de muncă. acestei'sarcini se cer mo­ eest fel şi că „numai a- a.c. (?), face cunoscute o tivitatea colectivului de -De acord, mai cu sea­ Proncenco).
— Trebuie. spus — a bilizate toate forţele şi ju plienroa unor sancţiuni îl sumedenie de cifre şi date redacţie, nu controlează mă că sînt stabilite sarcini
exigenţe
co;niinuat Lu ■cian Morai'. mina fruntaşă Coranda- poate îndrepta" Cel de referitoare la judeţul nos­ ceea ce se face şi cum se şi cerinţe clare, aici nu
care,
deocamdată,
pr .'şedinţele com Holului Certej. aşa cum s-a con­ al doilea poartă titlul tru. Un altul, cu titlul face ! Greu de înţeles a* sîntt transpuse în practică.
sindicatului — că avem semnat drept angajament „Gest necuviincios" din „Să muncim ordonat" a-
formaţii de minori şi pre­ in finalul adunării gene­ <?are aflăm că Daniel Jur- trage atenţia asupra cau­ ceasta situaţie, pentru că
paratori de frunte, oameni rale a oamenilor muncit. jotti — îşi insultă colegele zelor care provoacă iu­ arrul trecut respectiva ga­ VALENTIN NEAGU