Page 52 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 52
DRUMUL SOCIALISMULUI ML 9 563 • MARŢI. 16 AUGUST 1988
Pag. 4
fatmio'E fo ire ,E ipje te ii.w b i CAMPANIA AORICOIÂ DE VARĂ
s
• ^' ş «■ •••■.'' \ va . *\ ' •
• •• •..... -• •• •
JAPONIA. Partidele de opoziţie — Puternică mobilizare la
desfăşura o reuniune la- în favoarea dezarmării
tino-americană avînd ca strîngerea paielor şi la arat;
temă o gravă problemă TOKIO 15 (Agerprcs). —- unica ţară în lume care a
socială - starea de sără Cu prilejul împlinirii a 43 cunoscut ororile bombar
cie a majorităţii locuitori de ani de la capitularea damentului atomic — Ja grijă deosebită asigurării
lor zonei — transmite a- Japoniei în cel do-al doi ponia are datoria de a în
E KABUL. - in confor genţia China Nouă. Vor lea război mondial, lide deplini un rol activ în e-
mitate cu acordurile de la fi reprezentate 32 de ţări rii principalelor partide forturile de lichidare a apei la culturi!
Geneva, la 15 august s-a din America Latină şi Ca de opoziţie nipone au cri armelor nucleare şi de
încheiat prima etapă de raibi. ticat politica guvernului promovare a dezarmării. (Urmare din pag. 1) dcinaţi do Dumitru Petre,
retragere din Afganistan a liberal.democrat în dome Partidul Socialist-Demo- inginerul şef al unităţii.
contingentului limită de H LUANDA. - Intr-un niul apărării şi au cerut era tic a cerut cabinetului
trupe sovietice, anunţă a- mesaj adresat poporului premierului Noboru Take- să întreprindă iniţiative late şi transportate de pe Cum aminteam, o aten
genţia TASS. Pină la a- namibian, preşedintele Or shita să acţioneze în di diplomatice pentru înche 1 500 ha, din cele 2 219 ha ţie deosebită s-a acordat
ceastă dată au fost retra ganizaţiei Poporului din recţia dezarmării, relatea ierea conflictelor regiona secerate. Arăturile de va peste tot asigurării apei
se 50 ia sută din unităţile A f r i c a de Sud - Vest ză agenţia Kyodo, le din lume, să menţină şi ră au fost executate pe la culturile de legume şi
sovietice. A doua etapă (SWAPO), Sam Nujoma, a Partidul Socialist din să dezvoltă legături prie aproape 400 ha. în ce pri la cele furajere. Domn de
de retragere va începe în făcut apel la menţinerea Japonia a atras atenţia a- teneşti cu ţările vecine, în veşte irigaţiile, ne-am apreciat este faptul că se
noiembrie a.c. şi se va în unităţii, deosebit de nece supra faptului că guver scopul întăririi păcii. străduit şi am reuşit să depun eforturi permanen
cheia în februarie 1989. sară în contextul eforturi nul sporeşte anual cheltu Partidul Comunist Ja menţinem în funcţiune în te pentru menţinerea în
ît
lor din ultima perioadă ielile militare şi încearcă funcţiune a tuturor insta
0 RABAT. - in cadrul destinate reglementării si să impună noi impozite ponez a reafirmat într-o treaga reţea de conducte laţiilor de irigat şi udat
unei conferinţe de presă tuaţiei din acest teritoriu. indirecte, care ar putea declaraţie holărîrea parti şi aripi de ploaie aflată în prin asporsie. De pildă, în
organizate la Rabat, rege Totodată, el a făcut un duce la o creştere în con dului de a lupta pentru dotarea unităţilor din con grădinile de legume de la
le Hasan al ll-lea al Ma apel la vigilenţă pentru tinuare a bugetului apă abolirea armelor nucleare siliul nostru unic". C.A.P. Orăştic, Turti aş,
rocului s-a pronunţat pen a se zădărnici orice acte rării. şi a alianţei militare ja- Unităţile ta care se ac- Prieaz, Berta şi Cuslău
tru soluţionarea situaţiei de provocare din partea Partidul Komcito a sub pono.americane, pentru În ţioncază bine organizat, funcţionează fără oprire
din Sahara occidentală regimului rasist de la Pre liniat că — în calitate de făptuirea păcii. obţinîndu-se vileze bune cite două aripi de ploaie.
printr-un referendum — toria. la eliberarea terenului de
de
irigare
relatează agenţia EFE. Su paie şi la arături, sînt Sistemul gravitaţională a prin
a-
forţa
veranul marocan a eviden HI TOKIO. - Exportu C.A.P. Orăştic, Borta, Măr- pcl Sibişel — Căstău —
ţiat, totodată, necesitatea rile Japoniei de maşini- lineşli, Dine, A.E.I. Orăş-
intensificării cooperării re unelte s-au redus cu 2 la m m •VMflte lie şi Borta. Astfel, la Beriu, dat în folosinţă ta
gionale şi a căutării unor sută in primul semestru al C.A.P. Orăştic se strân această primăvară, func
căi adecvate de aprop'e- anului 1988 în comparaţie geau, luni, ultimele can ţionează aproape no n-stop,
re a naţiunilor din aceas cu perioada corespunză TAIFUNUL „BILl" enţîiid astfel apariţia bo tităţi de paie din cîmp iar orice deranjament fiind
tă parte a lumii. toare a anului trecut. FACE RAVAGII lilor cardiace. Această arăturile au fost executa remediat operativ de echi
Printre principalele cauze te pc mai mult do 60 ha. pa do intervenţii de la
B CIUDAD DE MEXICO. ale acestei situaţii se nu Taifunul caic a genă poate fi întîlnită la La C.A.P. Borta paiele au l.E.E.L.l.F. Deva. La A.E.I.
aproximativ
sută
la
15
- Virtualul preşedinte al mără reducerea exportului lovit zilele trecute pro din populaţia Statelor fost strînse de pe 100 ha, Orăştio şl Beriu apa la
Mexicului, Carlos Salinas de asemenea produse in vincia Zhejiang, din es Unite. După cum s-a la Mărtineşti de pe 210 culturile furajere se asi
de Gortari, care urmează S.U.A., determinată, la rin- precizat, gena se trans ha, iar la Dine de pe 130 gură prin aspersie cu cîte
tul
a făcut ca
Chinei,
să fie instalat oficial în dul ei, de divergenţele e- 110 persoane să-şi piar mite mai multor genera ha. De menţionat că în a- două ari.pi de ploaie şi prin
funcţie la 1 decembrie, s-a xistente între cei doi par dă viaţa, în timp ce 81 ţii. într-u.n grup de 80 ceste ultime două unităţi, inundare.
pronunţat, într-o declara teneri comerciali. sînt dale dispărute, iar de persoane studiate, la strânsul şi transportul Este necesar ca efortu
ţie făcută în capitala ţă 1 184 au fost, rănite — care făceau parte din 8 paielor au fost mobilizaţi rile mecanizatorilor şi
rii, pentru participarea tu ■ WASHINGTON. - Cel relatează agenţia China familii, gena a apărut numeroşi cooperatori cu cooperatorilor, ale tuturor
turor forţelor sociale şi po de-al 11-lea crucişător din Nouă. S-au consemnat doar la 12 persoane, atelajele. Unităţile amin lucrătorilor ogoarelor din
litice naţionale la soluţio clasa ..AEGIS" a intrat în C.U.A.S.C. Beriu să »se
dotarea forţelor armate însemnate pagube mate ceea ce corespunde pro tite sînt şi colo mai avan
narea problemelor majore navale ale S.U.A. — trans riale. centului amintit — 15 sate la efectuarea ogoa menţină şi în continuare
cu care este confruntat mite agenţia TASS. Noul la sută. In sîngele per relor de vară. la aceleaşi cote înalte de
Mexicul — relatează agen vas, denumit „Lake Cham- O GENĂ CARE soanelor predispuse la A început şi recoltatul hărnicie şl răspundere îv
ţia EFE. El a menţionat că plin", este dotat cu peste HOTĂRĂŞTE APARIŢIA boli cardiace au mai fost inului. La C.A.P. Berta muncă, pentru a se încheia
situaţia internă mexicană BOLILOR CARDIACE descoperite mari canti mecanizatorul toan Mur- cât mai grabnic toate lu
impune eforturi comune şi 100 de rachete şi cu nu tăţi de tt'igliceride şi goi a recoltat duminică crările de sezon, asigurîn-
meroase alte tipuri de ar
susţinute din partea tutu Cercetătorii americani colesterol, du-so în acelaşi timp apa
mament modern. Costul substanţe a inul de pc 2 ha. La C.A.P.
ror, numai astfel fiind po crucişătorului se ridică la de la Lawrence Berkcley căror prezenţă constituie Mărtineşti lucrarea se o. necesară în grădinile le
sibilă depăşirea dificultă circa un miliard, de dolari. Laboralory au reuşit să un risc de apariţie a xecuta manual de către gumicole, la celelalte cul
ţilor. izoleze o genă umană ca unor boli cardiace. Deoa membri cooperatori coor- turi.
re, conform tuturor pro rece aceste boli apar de
B BOGOTA. - In peri babilităţilor, ar determi obicei după vîrstă de 40
oada 29 august — 1 sep na formarea în organis de ani, probabil că ge
tembrie, în localitatea co- mul uman a lipoprotei* na se activează o dală
lumbiană Cartagena se va nolor dăunătoare, influ- cu înaintarea în vîrstă. D E C E S E
# SÎNTEM iîliilurl (Iu
Josif
clipele
în
Crăciun
Sărăcia în regiunile ză cu o cotă a sărăcitor sumului aceluiaşi drog, medie cu 7 la sută în grclo pricinuite tle moar
de circa două ori mai transmite agenţia EFE. universităţile şi institu tea tuiului sau ţii - i trans
rurale din S.U.A. maro decît la oraşe. De ★ tele de învăţămînt su ANIVERSARE mitem sincere condo
asemenea, veniturile me Ziarul britanic ,,Jour perior din S.U.A. Ast leanţe. Un grup de coc-
America rurală nu a • AZI, cilul in buchetul sari. (1793)
reuşit să înregistreze un dii anuale sînt conside nal of Addiclion" pre fel, do pildă, pentru un vicfli prinzi cel de-al 60-lea
la
curs de patru ani
rabil mal mici în cazul
iţi
întreaga
familie
avânt economic compara zintă un tablou extrem universităţile renumite trandafir, Elena cibian, mulţi
urează»
bil cu cel din sectorul locuitorilor din mediul de întunecat al situaţiei ani fericiţi. (1799) a SO ruL r elru. copiii Mn-
industrial. Ea este afec rural decît al celor din consumului de droguri alo ţării cheltuielile se riii, Eleonora, Kenius, nepoţii,
re m
tată de sărăcie, o rată mediul urban. Cel mai în rîndul tinerilor din vor ridica la peste 80 000 ginerii anunţ » cu dure iţa a
puternic afectate sînt mi Londra — relatează a- dotări, sumă care nu V I N Z Ă R I suflete încetarea din vii
înaltă a şomajului şi e. norităţile : 57 la sută din genţia China Nouă. Po dragei lor
IVI A HI A UENf
xodul spre oraşe. în anii cei 1,8 milioane de copii trivit publicaţiei, la ca- este la îndemni a unei • VÎND fierăstrău mecanic o minimală soţie, muma >1
1986—1987, din zonele mari părţi a populaţiei (forestier). Deva, telefon l>uulea. Inmorimutnrcn n/.l,
Jos.
rurale au plecat către S.U.A., relevă .agenţia 11316, între orele 16—22,00. (4SU8) ora 14, în âiuelu de (1817)
contrele urbane circa un REALITĂT! DIN LUMEA CAPITALULUI ADN.
milion do oameni. La a- • VÎND video Pln.ver Sam-
ceastă concluzie preocu- Ş o m a j song. Deva, Dacia, Idoc 20.
•
fiica.
CORNELIA
pantă ajunge organizaţia de culoare din sudul ru tegoria de vîrstă de 11 scara I, ap. 18. ((819) Constantin ginere şi Mi-
■'ndepondc'n tă „Population ral şi aproape jumătate pînă ta 16 ani, un tînăr Pentru milioane de • VÎND video Kecorder Ca haola nepoată mulţu
Rcfercncc Burcau", în- din copii de origine his din cinci a folosit dro oameni devine tot mai sio vx — 2000. Deva, telefon mesc din inimi rudelor,
1
tr.un studiu dat public - panică trăiesc în sărăcie. gurile, unul din 12 con evidentă incapacitatea 11611. (1778) prietenilor, tuturor celor
care le-au fost alături la
tăţii recent la Washing Deosebit de alarmant sumă în mod repetat stu societăţii capitaliste de a • VINO apartament trei greaua şi nedreapta pier
ton, sub titlul „Sărăcia este considerat faptul că pefiante, iar unul clin 20 asigura securitatea so camere, decomandate, etaj 1, dere a scumpului lor
KORZA IOAN
în creştere în America sărăcia creşte şi în rîn a utilizat şi droguri cială şi dreptul la mun strada Emlnescu. Deva, tele iu vîrstă de 63 ani.
rurală". In regiunile ru dul oamenilor care au un „tari". fon 21103, orele 18—20. (4800) Generozitatea şl bună
loc de muncă. (Agenţia că — se arată într-un tatea Iui fără margini
rale ale S.U.A. trăiesc comentariu din ziarul vor rămîne neşterse in
circa 54 milioane din cei Dl» A). Taxe pentru „Ncues Deutscliland". Re- • VlND Dacia 1310, an de Inimile noastre veşnic
circa 240 milioane de ferindu-se la cifrele şo fabricaţie 1987, 11 000 ltm la nemîngîiate. (4818)
locuitori ai ţării. Victime ale studii majului din R.F. Germa bord. Deva, telefon 11767.
Cea mai importantă consumului de droguri nia pe luna iulie, date (1811)
concluzie a studiului i în In această toamnă, pă recent publicităţii, zia- • VlND apartament două
.1986 numărul şomerilor rinţii studenţilor^ din rul evidenţiază că ar camere, etajul 2, central. De a COMANDA unităţii
în rîndul populaţiei ru In perioada ianuarie— S.U.A. vor trebui să plă mata celor fără un loo va, telefon 23561. (30ii) v - şi colegii din cadrul Mi
municipiului
Deva
rale a fost ca 26 la sută iunie, 111 persoane şi-au tească taxe mai mari de muncă a crescut eu liţiei alături de familia
sînt
mai mare decît la oraş. pierdut viaţa în Spania, pentru ca fiii şi fiicele 67 900 de persoane faţă O F E R T Ă greu încercală prin dis
Alt» aspecte relevate în ca urmare a consumului lor să-şi poată continua de luna iunie. 643 000 pariţia fulgerătoare din
de heroină. Numai ora viaţă a celui care a fost
document : 18 la sulă din studiile. După estimărllo de tineri au devenit şo DE S E R V I G U un bun şl exemplar co
major
populaţia rurală trăieşte şul Barcelona a înre organizaţiei, „Collegc meri înainte chiar da a leg, sergent ALEXANDRU,
lîAICUŞ
sub limita oficială a să gistrat în luna iulie 23 Board", taxele anuale de începe viaţa profesio • CAUT femeie pentru în do 28 do ani.
răciei. ceea ce echivalea de decese datorate con- studii vor fi majorate In nală. grijirea a doţ copii la domi Sincere condoleanţe.
i ciliul meu. Deva, telefon (1821)
18691, după ora 16. (4807)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cio clei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate, (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. I.JU22L.I
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.