Page 53 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 53
/
a
în întîmpinarea măreţei sărbători naţionale
Succese în repararea Ici, a celor materiale cu
1,0 lei, depăşirea sarci
materialului rulant nilor la export cu 25 la
sută ş.a.
Oamenii muncii din
cadrul I.M.M.R. Sinieria Prin mobilizare
care, după cum sc ştie,
acţionează în domeniul exemplară
reparării vagoanelor cis în muncă
ternă şi de marfă depun
intense eforturi pentru
a situa mereu între Colectivul de oameni
prinderea printre unită ai muncii de la între
prinderea de producţie
ţile fruntaşe. în întrece
rea pe judeţ, subramura şi industrializare a le
gumelor şi fructelor din
construcţii dc maşini, Haţeg înregistrează suc
I.M.M.R. Simeria ocupă cese deosebite in pro
locul al Il-lea, cu 051
Realizări puncte. ccsul de producţie, suc
de prestigiu Acelaşi entuziasm de cese dedicate marii
întreagă d^tivUflte muncă rodnică animă noastre sărbători naţio
nale de la 23 August.
Harnicul colecliv al harnicul colectiv sime-
I.l’.I.C.C.F. Deva întimpi- rian şi în aceste zile pre Astfel, planul pe şapte
luni şi 10 zile din acest
nă marea sărbătoare na mergătoare marii sărbă an a fost depăşit eu
ţională a poporului nos tori de la 23 August. 5,5 milioane lei la pro
tru cu un bilanţ bogat
N iG O U E C E A U Ş E S C U - IZ V O R Â L în fapte şi realizări de Din frumosul buchet de ducţia marfă şi 2,8 mi
realizări
consemnăm
;
prestigiu. După primele depăşirea producţiei mar lioane lei la producţia
netă. Au fosf produse
şapte Juni din acest an fă cu peste 3,7 milioane în plus 559 tone conser
se poate consemna o iei, creşterea productivi ve de legume, iar pro
producţie marfă supli tăţii muncii cu 0,5 la su ductivitatea muncii a
tă, reducerea cheltuieli
„Diversificăm gama produselor mentară de peste 5,2 mi lor totale la 1 000 lei crescut' cu 2 448 lej pe
lioane lei (ceea ce în
lucrător.
fiecare
(Nicu
seamnă o creştere de 4,7 producţie marfă cu .3,0 Sbuchea, corespondent).
destinate exportului” la sută faţă dc realiză
rile din perioada cores
punzătoare a anului tre-
cui), depăşirea producti
— Tovarăşe: Petru Iacob. trivă, am primit aprecieri. în continuare gama sorti vităţii muncii cu 2,8 Ia
vicepreşedinte al U.J.O.M. —■' Ceea ce înseamnă că mentală, iar calitatea pro
Hunedoara—Deva, ştim că a crescut sortimentaţia duselor no va fi şi mai sută, reducerea cheltuie
de mulţi ani cooperaţia articolelor exportate, nu mult în atenţie. lilor totale la X 000 lei
meşteşugărească din jude mărul b en of ic i a r ii o r. — Pe cele şapte luni şi producţie marfă cu 4,1
ţul nostru exportă anu — Dacă în urmă cu ciţi- două decade caro au tre lei, iar a celor imate
mite produse în diferite va ani exportam doar două cut din acest an no-am riale cu 2,4 Ici, reali
ţări. Cum, de asemenea, sortimente de bază — Co realizat integral sarcinile zarea sarcinilor la ex
bine cunoaştem cu toţi;, voare şi articole din cau la export. Pentru a pros port în proporţie dc
îndeplinirea exemplară a ciuc —, astăzi exportăm pecta piaţa externă am 108,2 la sută Ş.a.
sarcinilor la export este în plus mic mobilier din trimis mai multe sorti
o cerinţă majoră, sublinia lemn, articole de broderie mente şi articole caro vor Depăşirea
fi. testate. In funcţie dc sarcinilor
. ACTIVITATEA DE EXPOMT cerinţe sîntem pregătiţi de investiţii
să realizăm în acest an .şi
calitate • dipomişm • eficienţa în întregul cincinal toate Acţionînd în domeniul
.şi
produsele
sortimentele
destinate exportului — atît de important al in
tă d secretarul general preciza inginerul Ovidiu vestiţiilor din industria
c
al partidului, tovarăşul Uniunea judeţeană Tcuşan, preşedintele coo lemnului şi materialelor
Nicolae Coauşescu, numită, a cooperativelor peraţi vei meşte.şugă roş ti de construcţii, harnicul
de fapt, drept o priori „Bucura", din Haţeg.
tate pentru toate unităţile meşteşugăreşti — Aş vrea să subliniez colectiv al A.C.M.R. De
care au obligaţii con că avem o expoziţie des va raportează, în cinstea
tractuale faţă de parte chisă la sala „Arta modei” zilei de 23 August, de
nerii externi. Vă solicităm şi maroehinâric. alte pro din Deva, cu produse des păşirea producţiei marfă
să ne spuneţi cum sc pre duse cu mare căutare pe tinate şi exportului — industriale, aferente pri
zintă situaţia în reţeaua piaţa internaţională. continuă tovarăşul Petru melor 7 luni ale acestui
cooperaţiei meşteşugăreşti — Numai noi, lucrătorii Iacob. Aprecierile, testă an, cu peste 1,1 mili
din judeţ ? do ia cooperativa .,Pro rile acestor articole, se oane lei (ceea ce repre
— Faţă de perioada co gresul" — Deva, producem fac zilnic. Unele .sorti zintă un spor dc circa
respunzătoare a anului zilnic aproape 400 de sor mente de la ii au fost G la sută faţă de pe
expediate
Bucureşti,
trecut, producţia realizată rioada corespunzătoare
şi livrată la export a timente de articole din de unde vor pleca în clin 1987), precum şi rea
crescut anul acesta cu cauciuc, destinate expor Canada. Avem .certitudi lizarea unui spor de 2,4
peste 12 la sută. Multe tului — ne spunea ingi nea că vom primi comenzi la sută la investiţiile
comenzi au fost livrate în nera Olimpia Fărcăşan, totale (cu o creştere de
avans. La calitatea pro preşedinta cooperativei. GH. I. NEGREA - Aspect de pe .şantierul ba rujului de la Cura Apelor,
duselor nu au fost nici un La solicitările beneficiari 19,7 Ia sulă faţă de nude harnicii constructori înn l(a un „piept" de anrocnmeu-
le Şi argilă iu calea apelor. Foto NICOLAE GHEORGH1U
fel de reproşuri. Dimpo lor noştri vom diversifica (Continuare în pag. a 2-a) anul trecut).
Acţiuni ferme pentru recuperarea grabnică a restanţelor în aceste zile de v a r ă
O situaţie mai rar in- sînt îndemn şi stimulent tivităţii din atelierul tîm- exemplu de acţiune şi gîn-
tiLnită pentru colectivul ia acţiune în vederea eli plărie, nc-a vorbit despre dire revoluţionare: la. a-
Secţiei do mobilă Haţeg, minării grabnice a minu una dintre acţiunile prin telierul mecanic, Axente Pregătirile pentru iernatul animalelor
unitate a întreprinderii de surilor do pînă acum. care sc vizează îmbunătă Morian, şeful echipei dc
prelucrare a lemnului — Pe baza propunerilor ţirea situaţiei producţiei. întreţinere şi lăcătuşul
Hunedoara—Deva. a fost formulate de comunişti în „Tînărul maistru Faulin Tiberiu Arm ioni au mate trebuie să fie intensificate !
consemnată la finele pri adunările generale de Crai — menţiona inter rializat recent ideca (care
mului semestru al anulu; partid — preciza tovarăşa locutorul nostru — a con le aparţine) de a renunţa Cooperativa agricolă de La coasă şi la aducerea
în curs — realizarea pia Pa raschiva Marcu, sccre- ceput şi confecţionat un ia folosirea curelelor tra- producţie din Burjuc dis finului în furajeric, iu
nului la producţia marfă tar al organizaţiei de ba .şablon pentru şlefuirea pczoidale — do la uscă- pune de o însemnată su luat parte şi cooperato
în proporţie de numai 95 toare şi ventilatoare — prafaţă destinată produce rii,* mari cantităţi de nu
la sută. ’ trecînd acţionarea aces rii nutreţurilor. Astfel, a treţuri fiind transportate
— Comuniştii, oamenii LA SECŢIA DE MOSiLĂ HAŢEG tora pc cuplaje elastice avut în cultură peste 30 cu atelajele de către los-f
muncii din secţia noas confecţionate cu forţe dc ha cultivate, cu furaje Dulcanţ. Sabin Burza, Fe-
tră — sublinia sing. proprii, din materiale re mnsă-vorde ce au fost licia Crişan, Octavian Mur»
Avram Lazăr, .şeful S.M. ză — am trocul, în ate canturilor profilate. Folo cuperate.
Haţeg —, obişnuiţi să lierul tîmplărio, la specia sirea acestui şablon mon Cum eficienţa oricărei &
obţinu an dc an depăşiri lizarea activităţii de con tat pc maşină elimină ope acţiuni osie reflectată C.A.P. B U R J U C
ale planului, nu se pot fecţionare a mobilierului raţia manuală de şlefuire, doar prin rezultatele ob
împăca în situaţia de... din răşinoase. De curînd, fără a diminua calitatea ţin uie, în încheiere vom
restanţicri. Tezele, ideile a fost omologat lotul zero execuţiei, ridicând consi face o menţiune : cu rea recoltate şi însilozatc, re- za, Marţinna Vlact. Mnria
şi orientările cuprinse în al produsului „cameră de derabil nivelul productivi, lizările din luna iulie a.c., zullînd 300 tone suculen Pauşeniuc şi alţii.
magistralele expuneri şi tineret. Mălina", foarte taţii muncii". colectivul Secţiei dc mo te. Unitatea mai are 13 Transportul însă nu ţine
cuvin.ţări ale secretarului solicitat pe piaţă. Desigur, Preocupări pentru mo bilă Haţeg a reuşit să ha cultivate cu lucerna şi pasul cu coasa şi balota-
general al partidului, acest proces de speciali dernizarea producţiei am depăşească prevederile de trifoi, ca şi G25 ha fineţe tul paielor. O marc pane
t o v a r ă ş u l Nicolae zare a producţiei implică consemnat şi în atelierul plan l.a producţia fizică naturale. S-au efectuat din recoltă a fost adusă
Ceau.şcscu, la recentele .şi perfecţionarea pregă uzinare. Aici, frezorul (mobilier pentru piaţa in două coase la furajele le cu trăitorul condus de
forumuri do partid .şi ale Ludovic Olah, strungarul ternă) pe şapte luni din guminoase. Conducerea u- Iacob Ilu-bi şi cu căruţele,
democraţiei noastre mun tirii profesionale a celor Afin Ardelean, împreună 1988 cu 300 000 lei, avînd uitaţii a organizat recol fiind puse la păstrare
citoreşti revoluţionare, pre cc muncesc. în acest sens, cu colegii lor, sînt cei şanse reale de a încheia tarea, strîngcrea şi de peste 300 tone fibroase şi
cum şi noile măsuri pri ia cursurile do policalifi care au confecţionat şi anul al treilea al actua pozitarea nutreţurilor fi 300 lone grosiere. în cîmp
vind majorarea retribuţii care şi perfecţionare sînt utilizează matriţe pentru lului cincinal cu toţi in broase cu doua echipe ue se mai află încă 200 tone
lor personalului muncilor, cuprinşi, practic, toţi cei executarea reperelor me dicatorii realizaţi şi de cosaşi. Procedînd în acest
adoptate din iniţiativa e muncesc în atelier. talice clin componenţa di păşiţi. fel, lucrările do strîngerc a TRAIAN SONDOR
e
conducătorului iubit al Maistrul principal Petru feritelor produse livrate furajelor s-au derulat
partidului .şi statului, ne Prejban, coordonatorul ac la export. Şi încă un MIRCEA DiACONU repede şi fără pierderi. (Continuaie in pag a 2 a)
