Page 58 - Drumul_socialismului_1988_08

p cio 2 drumul socialismului n

Discuţiile individuale — concluzii şi Pregătirea şi perfecţionarea profesională -

învăţăminte cu reală valoare practică in sprijinul îmbunătăţirii transportului auto

■ ISIJNA SUI
— In legătură cu dis­ seamnă, do fapt, că dis­ ţiile individuale. în acest — Tovarăşe Dan Pîrvu, pc grupe do meserii. — Aite forme de pre­ C.KAlir DE
cuţiile individuale, să a- cuţiile au dus ia rezul­ fel am putut realiza ade­ în calitate de preşedinte Cursurile so desfăşoară lu­ gătire profesională, de Te siv. ta 11
bordăm, tovarăşe Mihai tate bune In multe dome­ vărate dezbateri cu co­ al comitetului sindicatului nar, pe baza unei tematici, perfecţionare ? atelier de vul
Deva, a fost
Purţuc, cîtcva probleme nii ale activităţii noastre. muniştii pc problemele de Ia I.T.A. Hunedoara — la încheierea cursului fie­ — Ar mai fi concursul părtinitul In
privind această activitate — Ni s-a- spus că în or­ reale ale producţiei. Mă Deva, vă solicităm să care participant primind profesional anual „Stăpîn jutle(ene de pi
desfăşurată de organizaţia ganizaţia dumneavoastră refer la cele de sporire Liceţi cîtcva referiri Ia un calificativ, în funcţie pe volan", concurs care dustrială şi pi
de partid din schimbul există o bună experienţă a calităţii producţiei, re­ modul în care se desfăşoa­ de rezultatele examinării se pregăteşte din timp în vicii ituncd
condus tle i o
B de la Laminorul 800, şi că, de la an la an, aici ducerea consumurilor şi a ră activităţile de pregă­ finale. toate autobazele noastre Deschis /.lin
din cadrul Combinatului aceste convorbiri cu comu­ pierderilor de metal, asi­ tire şi perfecţionare pro­ — Ce laturi anume ale .şi la caro participă mai rele 7—13,00, a
lucrări
cută
siderurgic Hunedoara, al niştii sînt tot mai efi­ gurarea funcţionării uti­ fesională a personalului activităţii profesionale vi­ cu seamă tineri conducă­ nizare la cam
cărei secretar sînteţi. în ciente. Care este expli­ lajelor, îmbunătăţirea ca­ muncitor din unităţile a- zează aceste cursuri ? tori auto. Anul acosta am vclopc, fiarnit
ce stadiu se află în pre- caţia ? lităţii reparaţiilor, creşte­ parţinătoarc întreprinde­ — Teme de circulaţie ru­ ocupat locuri modeste la rile, atît pet
•/Oil t ? — Eu cred că, în pri­ rea indicilor do utilizare rii. tieră, de mecanică, pro­ faza pe ţară, ceea ce ne |i!e socialiste,
tru populaţie.
— Noi am încheiat a- mul rînd, este vorba de a liniilor de laminoare — Perfecţionarea pre­ tecţia muncii, siguranţa face să acordăm pentru
ccastă activitate, recent preocupări eonlinuo pentru ş.a. gătirii profesionale a per­ circulaţiei, do comporta­ anul viitor- mai multă a-
— Prin ce s-au carac­ sonalului muncitor din ment în relaţiile cu pu­ tenţie pregătirii concuren­
terizat aceste discuţii ? transporturi constituie o blicul călător. Subliniez ţilor participanţi la aceas­ £ m1
i ELEVI
VIAŢA DE FÂRTID — Prin răspundere şi parte integrantă a.sistemu­ că autolaboralorul între- tă interesantă întrecere.
exigenţă, printr-un interes lui naţional de perfecţio­ A.ş sublinia cu în fiecare
deosebit al membrilor dc nare ce se desfăşoară în autobază există condiţii • 20,00 Tt
chiar am analizat in adu­ abordarea problemelor de partid faţă do realizarea spiritul indicaţiilor şi o- întreprinderea pentru a asigura o bună In intîmpinari
narea generală felul în fond alo muncii şi vieţii sarcinilor mari pe care le rientărilor formulate de de transporturi auto
care s-a desfăşurat. membrilor do partid, de avem. O dovedeşte nu­ secretarul general al parti­ desfăşurare a activităţilor 23 August •
— înseamnă că aveţi exigenţă şi răspundere în mărul marc de propuneri dului, tovarăşul Nicolae Hunedoara—Deva de pregătire, perfecţionare zi în agricultu
conturate o seamă de con­ întreaga activitate. Lup­ şi soluţii pentru îmbună­ Ceauşescu. Această activi, şi specializare profesio­ Arc peste un
cluzii, că s-au tras anu­ tăm necontenit împotriva tăţirea întregii noastre tatc de perfecţionare este nală pentru toţi lucrăto­ • 20,55 Roma
mite învăţăminte, stabilin- formalismului şi super­ munci. subordonată îndeplinirii prinderii se deplasează cu rii. Trebuie însă să înţe­ „Ţărmul vieţii
du-se şi direcţii de ac­ ficialităţii, suficienţei şi obiectivelor prioritare da regularitate la toate auto­ legem cu toţii necesitatea ţie a studiou
—
ţiune. delăsării. încă de ia spuneaţi Cu toate acestea, no dezvoltare a transporturi­ bazele din judeţ, unde do a participa cu răspun­ tice. Ultimul
discuţiile
in­
că
— Aşa este. Putem spu­ începutul anului noi am dividuale trebuie să-şi lor auto, realizării sarci­ prezintă filme cu caracter dere la aceste acţiuni, 21,50 Telojurn
ne că acţionăm ferm pen­ constituit un colectiv nilor do plan, asigurării educativ, preventiv. O bună conştienţi că numai cu închiderea pr
tru materializarea lor. format din comunişti des­ găsească mai mult locul unui transport operativ, activitate se desfăşoară pe oameni bine pregătiţi pro­
— Care ar fi totuşi o toinici, cadre de condu­ în bunul mere al trebu­ eficient, în deplină sigu­ linia pregătirii profesio­ fesional putem îndeplini
primă concluzie? cere, şefi de schimb, care, rilor. La ce vă gîndeaţi ? ranţă. Concret, în auto­ nale la Autobaza Deva. sarcinile zilnic la trans­
c
— Că a crescut consi­ pe baza sarcinilor ce le — In primul rînd Ia mai bazele noastre, pregă­ care dispune dc un cabi- portul de mărfuri şi că­
derabil rolul acestui dia­ avem de îndeplinit în a- buna urmărire şi materia­ tirea şi perfecţionarea puo. net-model, in Autobaza din lători, în condiţii de eco­
log cu membrii de partid cest an, a stabilit o te­ lizare a propunerilor ve­ fesională au continuita­ Oraş tio. Pe această linie DEV A : Sli«îi
în realizarea sarcinilor ce matică orientativă care să nite din partea membrilor te, se desfăşoară perma­ mai sînt şi probleme' de nomisire a combustibililor, (Patria); o
ne revin, în îmbunătăţi­ stea la temelia discuţiilor de partid. De asemenea, nent, în mai multe forme. rezolvat — dotare tehnică, a exploatării eficiente a (.•muşti (Arta)
rea muncii şi întărirea cu comuniştii. Această Personalul de la între­ asigurare cu planşe etc parcurilor auto de care DOAltA : Sun
«lern — A);
vieţii de organizaţie. Am tematică a fost multiplicată este nevoie să întărim ţinere şi exploatare auto —- în sălile de la autoba­ dispunem. Am încheiat cu (Modern — B
reuşit să cunoaştem mai şi a ajuns la fiecare loc disciplina şi responsabili­ este cuprins la „Şcoala zele din Hunedoara. Brad. rezultate bune primele soarelui (FIac
bine oamenii, cu împlini­ de muncă. S-a realizat tatea, su urmărim modul personalului", cursuri or­ Haţeg. Dotarea corespun­ .şapte luni de muncă din TKO.ŞANI : N
cu bărbaţii
rile şi problemele lor, să-î deci alît cunoaşterea sar­ cum se înfăptuiesc sarci­ ganizate în toate autoba­ zătoare a sălilor de pre­ acest an. Fină la înche­ După legile >
implicăm cu mai multă cinilor ce tie revin cit ,şi nile încredinţate cu acest zele, fără scoatere din pro­ gătire profesională a per­ ierea anului ne revin sar­ război (7 I
consistenţă în rezolvarea o bună pregătire, din prilej. ducţie. La aceste, cursuri, sonalului muncitor din cini mobilizatoare. Toate îaeob (irnir
multiplelor aspecte ale vreme, a membrilor or­ lectorii sînt aleşi dintre autobaze va trebui să eforturile so cor concen­ PENI : Pistru
Ascunzişuri “
producţiei. Aceasta în­ ganizaţiei pentru discu­ VALENTIN NEAGU coi mai buni specialişti. stea mai mult în atenţia trate pentru a ni le în­ VUM !AN : >
acestora, ca şi . a noastră, deplinii exemplar. cui — seriile
ceafă rul); UG
a celor de la între­ rele premiu —
prindere. GH. I.' NEGREA (Minerul);
Cineva acol<
iubeţi. x (Mi
Realizarea exemplară a sarcinilor de plan — UKK:Vvi\'1 :
sărate (Rele/
Brigada —
(Steaua roşit
obiectiv permanent al colectivului BARZA : Du
răsplată (\
OUA ŞTIM : ’l
(Urmare din pag. 1) îyoporţie de 7G in sută, jele şi echipamentele ne­ lie, in unitatea noastră au toştr (Patria
ţii — seriilţî
clin produse noi şi mo­ cesare noilor capacităţi de fost puse pe primul plan căra); (!J :<
marfă — 2,4 la sută, li­ dernizate. producţie din întreprinde­ calitatea şi eficienţa ac­ Copie la in<
vrări la fondul pieţei — Spiritul concis şi exi­ re (sing. Alexandru Mun- tivităţii (ec. Ioan Mun- tle cultură);
Un om pe
0,2 la sută, productivita­ gent, analitic şi autocritic toanu, şeful serviciului tuanu, director comercial) B U A 7. 1
tea muncii — cu 1,8 la al durii de seamă a fost investiţii) • Este necesar • Rezultatele bune obţi­ tîrzie: Si
păcate (M
sută, iar- la export sarci­ prezent şi în cadrul dis­ ca fiecare revizie sau nute de unitatea noastră A’Kiriam'
nile au fost depăşite cu cuţiilor purtate în aduna­ reparaţie să conducă la sînt si rezultatul nemijlo­
7ii,G la sută. In spiritul rea generală. Redăm, pe reducerea efectivă a timpu­ cit al dezbaterilor ideolo­
Tezelor din aprilie, s-a scurt, cîteva din princi­ lui do staţionare a maşini­ gice din unitate, al che­
acordai mai multă atenţie palele idei formulate de lor şi utilajelor, precum mărilor adresate oamenilor f VREM
înfăptuirii programului da vorbitori : » Aplicînd în şi la prelungirea duratei muncii şi, în general, al
organizare .şi modernizare activitatea noastră zilnică d funcţionare între două activităţii bune pc linie de
e
a activităţii dc producţie, învăţămintele desprinse din reparaţii succesive (Fetru propagandă desfăşurată de l’cntru azi
c-it .şi a programului pri­ Tezele din aprilie, dorim Miliţii, electrician la secţia către comitetul de partid fi predomini
vind normarea economi- ca la viitoarea plenară a al unităţii (Maria Mun­ cu tvr varia!
în
o
după-amiezi
eo-finnnciară, cu toate C. C. al P.C.lî. — unde mccanoenergetică) introducerea tenii u, secretar adjunct cu vor semnal;
ce
priveşte
prevederile lor. S-a re­ Tezele vor face obiectul probleme de propagandă al ploaie şi <
unei ample analize — în în fabricaţie do produse lectriee. m
levat că au fost realizate, comitetului do partid al deal şi mur
in primul semestru a.e. unitatea noastră să existe noi, din cele 13 măsuri 1. M. Orăştie). sufla slab
71 de măsuri de moderni­ deja cristalizată o expe­ cuprinse în acest pro­ în final, transcriem cî­ din soc'ioru
acest,
zare care au dus la creş­ rienţă valoroasă în Codea, gram, un număr de 9 au teva din angajamentele peraiurile n
domeniu
(ioan
terea productivităţii mun­ muncitor la secţia maşini- fost deja realizate (in-;. formulate în adunarea cuprinse în
cii, la economisirea a unelte pentru lemn) • In Marin Dunu. şeful alei ie­ generală, în cinstea marii grade, iar
între 27 si
121) tone de metal, 1,2 cinstea apropiatei zile de rului proiectare) o Prin mineata. iz
naţio­
tone de vopsea, o tonă de 22 August, secţia noastră punerea în -funcţiune a noastre : o sărbători maşini semnala ce
Secţia
nale
diluam ş.a. Semnificativ — mecanică T — va obţine liniei do formare automată,
I.a munte.
este faptul că in acţiunile un plus de 2,5 ia sută productivitatea fizică a unelte va produce supli­ neral frun
do înnoiri şi perfecţionări crescut de la 18 tone la mentai piese dc schimb
la producţia marfă, creş­ la SN 320, în valoare de va pre/enfa
aduse fluxurilor tehnologi­ terea productivităţii mun­ 20 tone de piese turnate, rări în r
ce au fost antrenaţi 701 cii cu 2 la sută şi eco­ iar consumul dc energie 25 000 lei • Secţia scu- amiezii, cîi
de muncitori, 41 de maiş­ nomii la materiale în vo­ electrică a fost redus cu lăric va excuta, peste vor semna
tri şi tehnicieni, 88 de lum do 25 000 lei (Nicolao circa 10 la sută (ing. Ti- plan, SDV-uri în valoare eleelrioe s
ploaie. Vin
I.L.F. Deva — Fabrica (ic sucuri şi răcoritoare Hune­
ingineri şi economişti. Ca Rusa.n, maistru la secţia beriu Crişan, şeful sec­ de 15 000 lei e Secţia doara. Se îmbutciiază o nouă cantitate de răcoritoare din slab pînă
urmare, producţia marfă mecanică 1) e Vom lua turnătorie va produce 10 cei fi 000 litri cit se preluarea ză zilnic în această unitate. din sector)
aferentă primului se­ legătura cu furnizorii din ţiei turnătorie fontă) • tone de piese turnate Foto NICOLAE GHEORGH1U Pentru ur
mestru a fost formată, în ţară pentru a livra utila­ Conform Tezelor din apri­ peste prevederi. zile: Vrem
moasit, ci
mai mult
şi diminoa
Eforturi permanente pentru asigurarea apei la culturi tăţii. De acord, nu sînt ploaie în
(Urmare din pag. 1) se răspunde la sediul uni­ vor semna
jutoi'ul maşinii de pom­ aripi de ploaie suficiente amiezelor
deal şl mi
pieri, dc la formaţia civi­ hăr, furajeră şi a celei de jutorul a trei A.P.T. aici cordate la două A.P.T. şi la plante prin inundare aici. Dar de ce nu s-a gîn- sufla Sfel)
lă P.S.T. a oraşului Sime- lucerna. se asigură udarea zilnică o electropompă, se stro­ din canalul de irigaţii, mă­ diit conducerea unităţii să derat <’
ria) Preocupare, din partea prin aspersie a 3,5—4 ha pesc zilnic 3—4 ha. sură binevenită ce asigură folosească A.P.T.-uJ la iri- Temperaţii
treptat. M
La C.A.F. Rapolt numai inginerului Romulus Rod­ apa pe o suprafaţă mai garea prin inundare? Sau cuprinse
cuvinte de laudă despre nic, .şeful fermei şi a me­ CAMPANIA AQmCOih m VARk mare, ocupată cu porumb de ce nu colaborează cu de grade,
xlme într
modul în caro conducerea canicului Lăscuţ Bora, în cultură dublă. vecinii de la C.A.P. Băcia, grade. 0
unităţii se preocupă ca pentru funcţionarea la în­ La C.A.P. Tîmpa există care au aripi de ploaie serviciu:
sistemul dc irigaţii sâ treaga capacitate şi în do legume. Acest aspect La C.A.P. Băcia udarea două A.P.T. bune de lu­ suficiente dar n-au A.P.T ?
funcţioneze în cele mai permanenţă a reţelei de ost o valabil şi la Fenma culturilor se realiza cu a- cru. Dar numai unul func. Credem că şi conducerea
6 Uroi, unde, preciza in­
bune condiţii. Aici sc asi­ aripi d ploaie, am întîl- ginera Emilia Popa, şefa j litoral unui A.P.T. şi două ţionează. De ce ? Deoare­ G.U.A.S.C. Rapoltu Mare
c
gură stropirea continuă a niit şi la Ferma 8 Băcia a formei, cu ajutorul celor aripi de ploaie. S-a luat ce unitatea nu are aripile are un euvînt de spus in
culturilor do .sfeclă dc za­ A.E.S.C. Sintandici. Cu a- patru aripi de ploaie, ra­ şi măsura asigurării apei de ploaie necesare — ni această privinţă.