Page 6 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 6
'aq DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Şl A PENSIILOR campania agricolă de vară
Vie satisfacţie, angajare fermă în muncă Locul furajelor este în baza Iii H TRAN?*
PUKATlVi;,
dorinţa
ra rVberarc
de nutreţuri, nu pe cîmp! terci / jrilor
griului,
şui
V pentru n r
mii Ia eoni
(Urmate din pag. 1) încep să sufere din prici se desfăşoară coasa a I l-a C.A.P. Sire
GÎND DE PROFUNDĂ RECUNOŞTINŢĂ na secetei prelungite. Po Ia lucerna şi transportul tea Streiuiu
tone suculente şi 550 tone rumbul cultivat după orz paielor de grîu, lucrare Mărtincşti f
Sporirea accentuată a după absolvirea Şcolii rioare în întreaga acti grosiere, cxistînd toate se află într-un teren cu care este rămasă în urmă, nituiţi agric*
ret libaţiilor oamenilor profesionale de pe lingă vitate. Voiri ■ munci eu condiţiile pentru ca nece posibilităţi de irigare, dar Intîrziat este si transportul dat atenţie
sirii din pi
muncii este o elocventă Liceul industrial nr. 2. dăruire şi abnegaţie pen sarul să sc asigure. sistemul ce deserveşte finului, în cîmp aflîndu-se lor proprii ;
ilustrare u politicii profund Voi beneficia deci şi eu tru depăşirea sarcinilor de Cooperativa agricolă de C.A.P. Banpotoc, A.E.I. Chi- încă multe căpiţe. Romeo ţinute de <•
umaniste a partidului, o de majorarea retribuţiei plan, pentru a efectua producţie din Ilărăul Pînu mindia şi C.A.P. I-Iărău Corb, şeful fermei zooteh localităţile ac i
senienea
nouă expresie a grijii ma încă de la începutul lunii montări şi reparaţii de in prezent in baza furajeră funcţionează defectuos, ceea nice — ce coordonează în ne să fie î
nifestate de secretarul ge august şi mă bucur eu linii electrice aeriene de a unităţii s-au depozitat ce face să nu sc poată a- deaproape Lucrarea — ne flecare unii
ceea ce pei
neral al partidului, tova am prilejul să exprim cele cea mai înaltă calitate, 150 tone fin, 310 tone paie sigura apa necesară udării declara că au fost între rea cu ope
pentru
a-i
răşul Nicolae Coauscscu, mai alese gloduri de re spre a fi de folos tutu roi' şi 180 tone suculente. La plantelor. LE.E.L.l.F. Deva prinse măsuri adusul paielor terenurilor
mobiliza
la
cheltuielilor
neutru asigurarea cornii cunoştinţă conducerii par celor caro beneficiază de ora actuală, in cîmp nu ar trebui să acorde mai si finului pe toţi locuitorii
multă
punerii
a-
atenţie
se mai aflu fin şi s-a tre
(iilor corespunzătoare de tidului şi statului, perso activitatea noastră. Astfel cut cu forţe sporite la re ccstuia în perfectă stare ele satului şi atelajele, astfel
înţelegem să însoţim ghi
viaţă tuturor categoriilor nal tovarăşului Nicolae dul nostru de recunoş coltarea otuvii şi la cea de funcţionare. că ritmul acestei lucrări se Telei
le personal muncitor şi Ceauşescu. omul caro pune tinţă : cu’ faptele noastre, a Tl-a coasă pe cele 24 ha C.A.P. Bîrsău. Toate pa va accelera în zilele urmă
mnsionarilor, pentru apli destinul ţării, al tuturor cu sentimentul datoriei cultivate cu lucerna şi tri iele de orz si o mare par toare. Se studiază totodată
carea fermă a principii fiilor oi mai presus de împlinite. foi. Se înregistrează — cum te din cele de grîu au fost posibilitatea de a realiza • 20,00
lor eticii şi echităţii so orice. ne spunea Livia Brehar, aduse în baza furajeră. La irigarea prin inundare a 20 20,25 Prior
-
cialiste. .Puternic stimulaţi de ADRIAN N. NICOARÂ, inginerul şef al cooperati ora actuală în baza de nu de hectare cultivate cu nu nomie • 2'
Lucrez ca electrician ta această nouă dovadă a electrician, vei — o puternică mobi treţuri se aflu 205 tone fin treţuri, ceea ce va duce la piu şi îns
Centrul do distribuţie a grijii ce ni se acordă vom Centrul de distribuţie lizare de oameni la recol şi 250 tone grosiere. Uni obţinerea de producţii su gram penti
energici electrice din răspunde prin fapte de a energiei electrice tarea şi transportul nutre tatea de aici a recoltat o perioare la culturile du narea între
Deva doar de doi ani, muncă şi realizări supe Deva ţurilor — printre cei mai mare suprafaţă de fineţe ble. S-uu reţinut 10 ha mi • 21,05 i
harnici numărîndti-se coo cu o echipă de cosaşi. Dar rişte semănată cu lucerna mea, aşa ci
peratorii Adalbert Kcresi, ia coasă şi la transportul în cultură ascunsă de pe Versuri p
EXPRESIA GRIJII PARTIDULUI PENTRU RIDICAREA NIVELULUI •Şofron Dîmpu, Avram Cio nutreţurilor iau parte, e- care se va lua o coasă. Ti- 21,15 Cor
can şi mulţi alţii. în cîmp vident, şi cooperatorii, prin nînd seama de toate aces timp. 23 A
DE VIATĂ AL TUTUROR OAMENILOR MUNCII se mai află încă mari can tre cei mai vrednici fiind tea se poate afirma că şi 1988 • 21,i
tităţi de paie ce trebuie Tuţu Dulie, Milionuţ Lu- C.A.P. Bîrsău îşi va acope lificate la
Noi, cei care am închis turor locuitorilor patriei. tie : locuinţe moderne, aduse cit mai grabnic în gojan, ionel Gabor, Petru ri necesarul de nutreţuri genţelor de
cartea de muncă, am pri Majorarea pensiilor odată instituţii de sănătate, şcoli baza de nutreţuri. De a~ Benţa, Vasile Crişan şi pentru viitoarea stabulaţie nomice şi s
mit cu deosebită recunoş cu majorarea retribuţiilor şi magazine noi şi multe, semenca, culturile duble mulţi alţii. în aceste zile a animalelor. triei • 21,:
tinţă faţă de partid, faţă personalului muncitor .este, altele. Pentru toate aces • 00
de tovarăşul Nicolae în acelaşi timp, o dovadă tea îmi exprim din inimă prog Ai
a putorii economiei noas recunoştinţa faţă.de parti
Ceauşescu, recentele de dul şi statul nostru, faţă
crete ale Consiliului do tre naţionale, a caracteru Dezvoltarea capacităţilor de extracţie
Stat pentru aplicarea ma lui ei sănătos, care, prin de t o v a r ă ş u l Nicolae (Urmare din pag. 1) unor aspecte negative în
Ceauşescu. omul, comunis
jorării retribuţiilor şi a creşterea armonioasă a tul, conducătorul nostru, registrate în activitatea (big. Când in Ştefan, şef
sector).
Aprovizionarea
cu
pensiilor. Este o nouă şi tuturor ramurilor creează care iniţiază consecvent de producţie. Redăm, suc saci pentru- asigurarea mov a :
elocventă dovadă a con posibilităţi de ridicare asemenea măsuri şi se Această iinpresi on an vă cint, Iu continuare,' cîteva desfacerii producţiei -de l long Kţ
Caracterizat t
listă de succese a fost
secvenţei cu caro partidul, continuă a nivelului de îngrijeşte permanent de susţinută, în adunarea idei desprinse din discu calcită mi.oronizată (A- HUNJ0 DOAR.
Sfîntulu
statul nostru socialist ur trai al întregului popor. transpunerea lor în viaţă. ţiile purtate în adunarea vram Furdui, ■ şef echipă rea A); i>o
—
măresc .- creşterea necon Multe slut realizările generală, de o serie de generală. Problema pregă în cadrul brigăzii Vaţa). ale oraşului
tenită a nivelului de via de care beneficiem şi -noi, IOAN CETEAN, argumente faptice,- pre tirii rezervelor de mine Creşterea randamentului B); lOgreta
(I-'lacăra); }
ţă şi de civilizaţie al tu- oamenii muncii din Orăs- pensionar, Orăştie cum şi de... critici asupra reu pentru exploatare, la maşinile de încărcat Şapte Pileaţi
începînd chiar din tri din subteran şi la insta Cineva ocol
mestrul IV a.c. — repre laţiile de preparare (ing:- 1 ulii. (7
Locovunent- (
ACTIVITĂJI 0 intensă activitate de formare a omului nou zintă o .preocupare de ioan Periau, şeful -secte-- nlrca); l ari’
a
prim
POLITICO-EDUCATIVE colectiv. ordin Trebuie întregului rulai- Brusturi). In- trimes-. de clasă -
luate
tru-1
trebuie
a.c.
VULCAN : t
să
IV
DESFĂŞURATE (Urmare din pag 1) drele de bază din dome Anual, în casa de cultura toate măsurile pentru fie atinse nivelurile de un căpitan •
ceafarul); 1 ,C
niul muncii organizatorice se deschide o amplă ex susţinerea acestei dez extracţie şi preparare ,.de tul şl clinei
DE SINDICATE voltări (dr, ing. Otmar la nivelul anului .1989 T'i-rrmr.A:
generală .şi profesională, şi politico-idoologico". Al poziţie cu realizările obţi Kiieill). J ntensificarea (Muncitoresc
să ie stimulăm crealivlta te acţiuni au fost. dedica nute în domeniul creaţiei cercetării şi preocupărilor (ing. Gheorghe Bînţu, şef ■SA : omul
a Coriiitetul sindicatului tea. Nfc-am străduit, aşa . te împlinirii a 23 de ani tehriico-ştiinţifice de către pentru punerea în evi sector investiţii). (Muncitoresc
Soluţii şi •prop-uneri va-
de la Combinatul siderur cum ne-a indicat secreta de ia Congresul a IX-lea maturi şi şcolari. Sclava lubir
flit AII : • ln:
gic Hunedoara■ a organizat rul general al partidului, ai partidului. eveniment O certă influenţă edu denţă a rezervelor de mi - loroase' au adus ' în foru armă (Stei
din
cuprifer
nereu
mul democraţii?. şi ceilalţi
carie-
recent consfătuirea, cu te să contribuim la însuşirea cu implicaţii hotărîtoare caţională o exercită cursu ra Valea Morii (ing. Au CIUR AI! A UZ
rna „Recuperarea şi valo de către aceştia a cunoş în dezvoltarea actuală a rile universităţii cultural- rel Tonta, şeful, sectoru vorbitori : • Aurel Do- aplauze • (i
;
-M-ircea
Groza,
ORAŞ
:
rificarea superioară a ma tinţelor celor mai înainta patriei. A fost iniţiat, ci ştiinţifice de istorie, cul lui respectiv). Mobiliza bîreău, -Faur, Constantin penti -îl (
Voieu
terialelor refolosibile — te, la formarea unor con clul de manifestări sub tură şi civilizaţie româ rea colectivelor pentru Necula ş-.ai S-a desprins na muntelui
sarcină prioritară pentru structori conştienţi ai so genericul „Ctitorii ale E- nească. tehnico-economice, realizarea unor concen necesitatea mobilizării şi căra) ; Ol-
Perinbaba,
creşterea continuă a bazei cietăţii noastre socialiste, pocii Nicolae Ceauşescu", cercuri le telmico-a pilea ti - trate de calitate (Laura mai ferme a colectivului (Casa ele cr
de maturii primo". ai propriului lor destin, u r mă r i n d u - s e sti mul a rea ve, întîlnii'ile cetăţenilor Miclea. operator prepa brădean pentru îndepli ţi:g : cas
capabili să înţeleagă şi să mîndriei pentru realizări cu membrii celor două bri (Dacia); RP
• Activul sindical, şe se adapteze la importan le deosebite ale ultimelor găzi ştiinţifice, revista cu rare). Rezolvarea proble nirea şi depăşirea sarci CAT.AN :
fii de brigăzi şi alţi oa tele transformări petrecu două decenii pe pămînt public „Agora", care ac melor plivind consumul nilor de plan, a anga în melrou-
de cultură) ;
meni ai muncii de la Trus te în viaţa economico-so- românesc. tualmente şi-a extins ac de lemn,-transportul pe jamentelor asumate în Hilda (Muri
tul antrepriză generală de eială. Am pornit de- la S-a urmărit, totodată, tivitatea şi pe perioada de orizontală in -subteran s.u. întrecerea socialistă Carmen —
construcţii-montaj Hune faptul că omul zilelor impulsionarea contribuţiei vară, organizîndu-se cu mina).
doara—Deva a.u luat parte noastre, aflat în-tr-o per tuturor oamenilor muncii precădere în instituţii şi s 1
la dezbaterea „Conducăto manentă căutare a noului, la dezvoltarea patriei. Un unităţi economice. Certe
rul ■— om politic/şi spe solicită o stare de învăţa efect deosebit j-n avut o valenţe educative, do evi Verticale elegante VREM
cialist". Acţiunea u fost re pe tot parcursul vieţii. mai apropiată colaborare denţiere a mîndriei patrio
iniţiată de comitetul sin Am încercat, de aceea, să cu unităţile economice sau tice ponfcru .tot ceea ce s-a Pentru -azi
CI predomina
dicatului din unitate. ridicăm continuu calitatea cu „Tolmic-clubul," pentru înfăptuit relevă, la rîndui la Urica= \ cu cerul vai
acţiunilor, să le adaptăm intensificarea creaţiei tch- ei, mişcarea artistică de mult senin n
• Sub genericii] „Lau In cerinţele documentelor amatori. Suit aspecte^ ce sfirşitul iute
dă muncii.", consiliul mu de partid, să corelăm pre nîco-ştiinţifice locale, co denotă o activitate’ com (Urmare din pag. 1) ţie. Primul - mai avan- 1 vor semnala
nicipal Petroşani al sindi ocupările diferitelor cate relarea acesteia cu obiec plexă, intensă de forma sat, la montajul prefă- / cu caracter
însoţite de d
calelor a organizat un gorii socio-profosionalo rn tivele economice ale ora re a omului nou, pe o stră Ritmuri bune dc luciu bricatslor la etajul II, la ) luctrice;. Vîm
schimb do experienţă cu cele alo unităţilor econo şului, o mai intensă par veche vatră de istorie şi înregistrează şi construc al doilea — ss . exsculă l slab ia mode
tema „Organizarea supe mice pentru sporirea con ticipare a tuturor oameni ele apreciabile împliniri a- torii din Orăştie, care structura la parter, iar ui- 1 şi sud-vest. 1
le minime vc
rioară a întrecerii socialis tribuţiei la realizarea sar- ’ lor muncii la realizarea le anilor socialismului. trebuie să execute in. tirnul se află la fundaţii. 1 se între 13
te şi generaliza,rea experi- cinilor de producţie pe sarcinilor de producţie 1988, în Uricani, 102 ci- „Acţionăm cu toate for- \ iar cele max
mţei pozitive". care le ridică actuala eta partamente. „în aceste Iele pentru o ne îndeplini i şi 33 grade.
munte:
La
zile am predat blocul 54,
integral sarcinile în acest >
• „Utilizarea integrală pă de dezvoltare a patri cu 12 apartamente, unul 0,1 in Valea Jiului", apte. ţ fi predomina
cu cerul var
t timpului de lucru, fac- ei. Am încercai, cu alte dintre cele mai frumoase cia şeiul de echipă zidari t amiaza izolat
or determinant în crcşte- cuvinte, să transformăm din Uricani, consemnează Aurel Mardan. Cu aceeaşi } nala averse
ea productivităţii muncii" casa de cultură într-un a- ing. Gheorghe Buşagă, hotărire şi hărnicie Iu- i descărcări ol
tul va sufla
■ste tematica mesei rol un devârat centru de educa şeiul Brigăzii nr. 5 Orăş crează şi echipele con- \ derat, cu ur
ic iniţiată'la Combinatul ţie patriotică, revoluţiona tie. Şi asta nu o spunem duse de Remus Bîrlea - i ficări izolate,
siderurgic Hunedoara de ră numai noi. Mai înainte dulgheri, Nicolae Popa — ' za, ^ 45—55
su&frest şi ’
■ (miletul sindicatului. în acest sens. au fosi am linalizat alt bloc, cu mozaicari, Mihai Şa mu ^ Penvu urm
iniţiate cicluri de dezba zile: vremea
Constantin Mo-
o La Petroşani, Lupani teri caro au vizat o temei 28 de apartamente. Deci ~ ^9ravi ,le r an ţ în general ir
d Vulcan, 'Deva şi Hune--, nică cunoaştere şi aprofun 40 de,.apartamente puse ~ . , ; „f^olae 1 cerul temp
Vor cădea pl
loara, în celelalte centre dare a documentelor -ie dl C a moreo caractoj: de ;
^inginerului \
i!o mineritului din judeţ partid si de stat pe teme \or, cTangajamTnîul ' de ’^ . Gheorghe Ladaru si a in- i ţii»» do fioseâ’
, '
a
,
, \
so află în desfăşurare în- ea : „Documentele Confe a ne face exemplar da- „■ .? ... , ? Botaş 1 ce şi Izolat «
n
. . .
Nicolae
ginerilor
Izoiat. pot fi
.
1 1ucenic sportive pentru rinţe: Naţionale a parti tona in continuare . şi Troian Zlatior. ' i \ precipitaţii <
,
T
* -
■ -
■
1
„Cupa minerului" la fot dului privind rolul muncii Alte trei blocuri, res- ■ Intr-adevăr, deocamdată l l/mp în 24 or
sufla slab la
bal, popice şi şah, care se politico-icleologice şi cul- pecf/V 61, cu 38 de apar ritmurile de execuţie sint / intensificări
vor încheia in zilele do G tural-oduoulive in dezvol tamente, 56 şi 55, cu cite bune, insă ele trebuie ) de 40—55 km
şi 7 august, cind vor avea tarea conştiinţei socialis 12 apartamente, cu ter amplificate, deoarece sar- l vest şi norc
loc fazele finale. te a oamenilor muncii", resâtoria de mătase Deva. Consecvent printre fruntaşele mene de predare in sep cinrle constructorilor sint i
„Teze şi orientă’i'i reieşite in întrecerea socialistă, caneta toarea Cornelia Ştel' s-a situat tembrie a.c., se află in mari şi importante in fru- )
Rubrică realizată din cuvin ta ren tovarăşului şi anul trecut pe locul trei In nivelul întreprinderii. diferite stadii de execu- moşul oraş Uricani.
cu sprijinul Consiliului Nicolae Ceauşescu la eon Foto NICOLAE GHEORGHIU J
judeţean al sindicatelor sfătui: ea cu activul şi ca