Page 62 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 62
Pag. 2 DIStJMUli SOCIALISMULUI >
Aeurn este vremea
In întreaga activitate economico-socială
asigurării îurajelor
M TICATRI
TEZELE OW APRILIE ELABORATE Bl TOVARĂŞUL NIMLAE CEAUŞESCU pentru stabulaţie! NAL DIN <
prezintă
CA
do - 'tură
„Cintsw'ea Ilo
4ZV08 AL ACTHWIkŞI FAPTfl 8EV0LUŢI0HARE (Urmare din pag. t) de nutreţuri. Conducerea Hunedoara, i
imitaţii prelimina ca din 2tt august, oi
şl la Centrul
Intr-adevăr, au fost re .cultura succesivă de po şl creaţie „C
în
adăpostite
coltate 340 tone d fîh, rumb şi clin recolta de mâniei" din
şi
dala de 27 a
fînare
sfeclă furajeră dc pe 10 ha
Creşterea mai accentuată a producţiei de metal ultimele 50 tone, c aflate să mai asigure 1100 tone 17 şi 20, SI»,
„Mi
comedia
de Mir cea ,Ş
în săpiţe în câmp, trans-
îşi dau co
portîndu.se în. aceste zile. de suculente. să La se grosiere lorii Ltgia ?
şanse
depă
sînt
{Urmare din pag. 1) j unsuri şi greutăţi cu — preciza ing. Ionel Do- plin această afirmaţie". Deci, aproape dublu ea Sclcş, Ilucur
care se confruntă colec brki, directorul comercial Ing. Petru Lazăr, şeful anul trecut, dar cu apro şească necesarul cu 30 de tavian l.âluf.
tivele din combinat, insis- al combinatului. Aici exis secţiei încălzire din uzina ximativ 10 tone mai tone de paie. Piuă acum şi ulţll.
Ia oţeluri pentru rul tlnd cu deosebire asupra tă însă două aspecte: de ni'. 4, remarca: „Nu puţin decît est prevăzut .sînt puse în şire 500 do
c
:
menţi, laminate pen relevării lipsurilor man - cit şi de ce anume dispu avem voie să aşteptăm în program. Se înţelege tone.
tru instalaţii şi utilaje festate în activitatea con nem, pe de o parte, şi doar ajutoare din afară, deci, că trebuie să se a- ' Dacă în baza furajeră Ţ ELEV
din energetica nuclea siliului oamenilor muncii cum folosim această ba în combinat sînt specia peleze la orice resurse este ordine şi lucrurile
ră ; şi comitetului sindicatului ză, cît de raţional, po de lişti, muncitori şi maiştri pentru a se completa şi sînt puse la punct, con • 20,00 1
din unitate. Nu au lipsit, cave pot şi trebuie să se acest deficit la fibroase. siderăm că trebuie să se
• fondul de marfă fapt denui de remarcat, altă parte. Avem, dato înceapă de urgenţă lu In întimpina
pentru export pe am. rită sprijinului consistent implice mai viguros în. Aceasta, cu atît mai mult 23 August «
bele r elaţii a înregistrat propunerile concrete în al ministerului de resort, rezolvarea tuturor pro cu cît la suculente, uni crările de pregătire a a- rii sărbători
o depăşire de 39 000 to vederea eliminării minusu condiţii materiale mai blemelor. Ne plîngem de tatea — cu tot optimismul dăposturilor, îutrucît pinii fapte exei
ne, valoarea siiplimen. rilor. hotărîroa unanimă bune ca în anii trecuţi. calitatea refractarelor, „ui- afişat de medicul veteri acum acestea n-au fost muncă ! •
tară la devize converti exprimată în adunare fiind Realizarea celei mai mari fî.nd" că pe lingă organul, nar Marius Lăzărescu, demarate. Exemplul veci peste un ti
bile fiind de aproape aceea ca în 1908, colecti producţii pentru export colcotiv de conducere este şeful fermei zootehnice — nilor de la Băoia trebuie 21,00 Mini
vul.
Combinatului
siderur
0 milioane dolari. din istoria combinatului constituită o comisie spe nu-şi va putea asigura să fie un stimulent. în bertâţii •
gic Hunedoara să reocupe cializată pe probleme do această .privinţă şi pentru nia sociaiis
locul conferit de valoarea dovedeşte că putem mai calitate. Tot aşa cu pro decît jumătate din ne
Rezultate pozitive obţi intrinsecă a oamenilor, de mult şi că este Ioc de cesarul do 2 024 lono. Piuă conducerile unităţii şi buţii ineslin
nute de majoritatea co nivelul dotării tehnice de mai bine. Am redus mult movarea unor noi tehnolo la această dată au fost fermei zootehnice de la difienrea i
lectivelor din Uzinele şi care dispune. din stocurile cu care eram gii. Este nevoie să fie însilozate doar 180 tone C.A.P. Tîrnpa. păcii şi
secţiile combinatului an „încărcaţi" la începutul activizate toate aceste Nicolae Ce
prezentai în adunare şi „Trebuie să recunoaştem anului. Aşadar, nu mai comisii, să-şi îndeplinească erou al pâ<
participanţii la dezba cu toată sinceritatea că re sini permise sincopele în atribuţiile, adică să ne a- proeminent
zultatele ’pe care le-am ob
teri. Aceasta nu-înseamnă, ţinut nu reflectă potenţia fluxul tehnologic, activi jutum singuri". voluţionar c
nici pe departe, că prin lul real, uman şi tehnic, tatea trebuind să se des ■ Angajările, încărcate raneitâţii ■%
cipala caracteristică a lu făşoare rittni.c, m a i repe de responsabilitate au ştiinţific: U
crărilor forumului auto- dotarea modernă cu care fost şi intervenţiile celor rie, V -i
conducerii muncitoreşti din sint înzestrate uzinele . şi de şi mai bine". • „Simţim lalţi vorbitori, între cave jurnajţ
C -S. Hunedoara a con secţiile noastre — sublinia în permanenţă ajutorul Darian Manca, Anton Fi IE rea progra
stituit-o relevarea . suc J’onică Mândruţ, prim-to- Comitetului judeţean de pescu, Simion Tuşa ş.a. S-a
ceselor. De’ altfel,' pentru piitor la oţclăria electrică partid in rezolvarea pro dovedit încă o dată că
un detaşament puternic', nr. 1. IO bine că am. li blemelor majore cu 'care atunci cind materialul su ( ilH IK I
în care activează peste vrat peste plan 2 247 tone ne confruntăm, remarca pus dezbaterii este anali
8 000 de comunişti, senti dc oţel. electric, dar este loan' Oprescu, secretar tic, . prezintă concret as- U1CVA : s
mentul autoniulţumirii nici aceasta o limită superioară adjunct al comitetului de pocielc soarta pro- (Patria);
i'f4r vizînd
(Ai
cureşti
nu poale fi conceput. Cu pont fu capădît ăi ea' ’coiect i- partid' al C. S. Hunedoa ducţiei, atunci şi ‘ dezba IIOÂUÂ : :
atît măi mu!t cu' cit, în viilui secţiei ? In nici un ra; Analiza din primă terile sînt fructuoase, pro dorn — A)
(Modem —
ansamblu, deşi s-a. situat ea« ! Analizele amănunţita parte a anului ne-a fost soarelui . (I
la un nivel ' superior com la care am procedat în ul de mare ajutor în reorga punerile formulate venind TIÎQŞAN1 ;
parativ cu aceeaşi perioa tima vreme ne-au dezvăluit nizarea .şi reorien tarea sa sublinieze dorinţa tu cil ' bărbi
dă a anului trecut, ac carenţe de organizare pe turor siderurgiştilor hune- ■UtipA-RegU
râzi; - \
tivitatea de producţie des care trebuie să le eliminăm muncii noastre, în îmbu doreai de a da noi va Iaeob (I (
făşurată în prima jumăta cît mai repede. Folosind nătăţirea întregii activi lenţe muncii lor, ridi A.K.S.C.II. Deva, ferma 7 Sintandrei. Hiena Vcrcy, Me- PI INI ; He
te a acestui an nu a răs mai mult metodele moder tăţi cconomlco-sociale. Re când-o ia cote superioare Uncla Porţile, I.aura Grigoroş cuţa, Cornelia Lăcătuş sînt (Cultural)
puns în totalitate prevede ne de tratare a oţelului zultatele confirmă , din de eficienţă. cîteva dintre harnicele lucratoare dlu echipa lrluci Ka- Xorba Gri
i-ir (Lite
rilor planului. în spiritul in afara cuptoarelor pu roly, care în această perioadă în numai trei zile nu recol NL'A: Unt
tat şi expediat către benell clari Ifi tone de ardei.
sarcinilor şi exigenţelor tem creşte numărul şar ric... (!U1
formulate de secretarul jelor-, iar îmbunătăţire t NOASA:
gint (Mui
general al partidului, to aprovizionării cu feroalia RIC ANI:
varăşul Nicolao Ccau.şescu, je — fără să neglijăm Măsuri concrete, angajamente ferme Accelerarea birii (Kei
la recentele forumuri ale folosirea lor raţională — Kxtempoic
partidului şi democraţiei ne va' permite să sporim (ic (Şleau:
TIN : T<
muncitoreşti, revoluţio şi mai mult calitatea me livrărilor (Patria* ■
nare, al Tezelor din apri talului elaborat". de îmbunătăţire a muncii seriile
gi;o/
lie, atît raportul, cît şi „Baza materială rămâ glii tău,
participanţii la dezbateri ne problemă cheie în asi Pornind de la aprecie deplasări lă furnizori şi cu atribuţii îşi făceau da (Urmare din pag. 1) cultură);
au arătat deschis, critic şi gurarea fluenţei activităţii rea secretarului general ceilalţi factori cu care toria aşa cum trebuie. nul ele ai
(Dacia):
autocritic, o seamă de nea. do producere a metalului al partidului, tovarăşul se colaborează, pe desfă Cum este şi firesc, o nomico pe cuprinsul sa aterizează
Nicolao Ceauşescu, potri şurarea unei munci per atenţie sporită s-a acordat tului. . CAr.AN :
vit căreia evaluarea acti manente de completare a dezvoltării gospodăriilor grădina <
Fără
e-
marfă
vităţii organelor şi orga fondului de oraşului pentru anexe. în S-a reliefat eă, forturile a unor minimaliza go>- de cuitur
buni
A doua
prezent se deţin
deşi
Orăş-
locuitorii
I ¥M M w m Jîzic - I nizaţiilor dc partid şi a tie. Cu toate aceste rezul 345 porcine, 289 păsări, ,148 podari cum sînt cei pre reşul): 1
conducerii colective nu se
montul (
zentaţi mai sus, care răs
iepuri şi 4 bovine, efecti
poate face decît pe baza
r e a liz a tă e x e m p la r , z i d e z i rezultatelor concrete ob tate bune, în cadrul adu vele sînt încă sub posi pund cum se cuvine înda IRI
toririlor ce le au ca buni
nării generale 's-a insistat
bilităţi,
înseamnă
ceea
ce
ţinute în producţie — a-
dunaica generală a oame cu deosebire asupra lip că nu toate unităţile ac şi harnici ca crescători de
eforturile
şi
animale,
cu
şi
neajunsurilor
P r o d u s e d e c a l i t a t e nilor muncii de ia sii iilor în perioada a- ţionează cuvenită responsabili deputaţilor şi delegaţilor li predo
Pentru
în
tatea
această
semnalate
C/P A.D.M. Oraş tic şi-a
propus .o analiză exigentă nalizată. Intr-un spirit direcţie. săteşti, totuşi, comparind să, cu
(Urmare din pag. 1) bilă, să creştem gradul ;le şi responsabilă a ceea ce critic . şi autocritic s-a Desigur, problematica a- prevederile din contracte mai mul
utilizare a maşinilor, insta s-a înfăptuit şi, în aceeaşi arătat că rezultatele pu nalizată a fost mult mai cu livrările la zi reiese şi dimim
14 la sută. Nc-am preocu laţiilor şi utilajelor din măsură, a lipsurilor .şi teau fi mult îmbunătăţite diversă. Cu răspundere şi că situaţia, în general, posibile
şi descâi
pat cu răspundere şi de dotare cu 5 ia sută, să deficienţelor în regist rate. dacă angrenajele compar exigenţă au fost abordate nu este prea bună. Dacă zonele d
asigurarea serviciilor pen folosim mai bine timpul Şi, se [toate spune că, în timentelor funcţionale erau probleme ale eficienţei, de la unii indicatori termenul Vîntul v
nă la n
tru populaţie, indicator de lucru, să întărim or cea mai mare [tarte, adu mai bine sincronizate şi încadrare în indicatorii de scadent este ultimul tri- lorul es
care este realizat în pro dinea .şi disciplina. narea a reuşit acest lu dacă biroul executiv ar fi muncă şi retribuire, de mestru al anului — şi, rile mir
prinse îr
cent de 104,3 la sulă, cu — Tovarăşe preşedinte, cru. manifestat mai multă exi realizare a beneficiului şi deci, se poate recupera de, iar
1
un plus valoric de 1 830 000 credem că ar fi bine să Darea de seamă şi vor genţă pentru întărirea or rentabilităţii. De aseme orice rămînere în urmă, — Ire 2G ş
lei. faceţi cîteva evidenţieri bitorii au reliefat efor dinii şi disciplinei, dacă nea, un loc aparte în sRuaţia la laptele de lat eeaţ
munte <
— Intr-adevăr, realizări ale unor lucrători de frun turile colectivului, aii adus exercita 0 îndrunig.ro .şi cadrul dezbaterilor l-au vacă (livrat pînă în pre neaţa.
frumoase, deosebite. Acum, te din secţiile fruntaşe. în atenţie o seamă do re 'lin control mai operativ ocupai aspectele îmbună zent doar în proporţie de La nn
în zilele premergătoare — Lista ar fi foarte zultate bune, de realizări şi mai eficient. Influenţe tăţirii muncii educative, 14 la suită) relevă că pre ii în ţţ
măreţei noastre sărbători lungă. Dar in mod deose ce atestă o continuă cău negative asupra activităţii de cunoaştere şi respec luările se fac mult prea cu ceru
posibil,
naţionale de la 23 Au bit s-au evidenţiat lucru- tare de îmbunătăţire a comerciale a avut. . şi tare a legislaţiei, de apă lent. Ţinând seama de amiezii,
gust, colectivele munci lorii din secţiile tricotaje, muncii lucrătorilor. In lipsa de control din. par rare a avutului obştesc, faptul că am trecut de şi des<
Vîntul
toreşti din judeţ au de mobila, textile pentru bar. semestru) 1 a.c. desface tea unor şefi de unităţi şi întărirea ordinii şi disci prima jumătate a anului, moderat
clarat „Decadă record în baţi, femei şi copii, încăl rea cu amănuntul a fost gestionari. Aceasta a fa plinei la fiecare loc de livrările la acest produs nordic :
Pentn
producţie". Colectivul de ţăminte. Ducă ar fi să realizată în proporţie de 1 vorizat o comportare ne- muncă. se cer accelerate Consi zile: Vi
derăm necesar-să se poar
pro
Numărul
meşteşugari de la „Moţul" numeşe lucrători fruntaşi 103..4 la.,sută, producţia corespunzătoare a unor puneri şi mare de stabilite te discuţii atît în cadru moaşă,
riiăsurl
Brad cu ce se va înscrie lună de lună. m-aş opri de industrie mică 112,1 la lucrători comerciali, ne- organizat, eît şi individual mal m
în
îmbunătăţirea
în această întrecere Pa la Gheorghe Popa, loan sută, ■ prestările de ser întocmirea de fiecare dată. pentru activităţi şi anga cu toţi cei care au condi în a dc
valulu.
a notelor de plată, unele
tregii
triotică ? Plic. Traian Cioară, Do vicii pentru populaţie 132.3 lipsuri la gramaj şi alte jamentul luat în cadrul ţii să -livreze cantităţi verse _
cărcări
— „Decada record în rin Drăgoiu, Alcxc Poe- la sulă. achiziţiile 136.2 abateri de la practicarea adunării de a îndeplini mai mairi de lapte, cu ies în
la sută, exportul .112,7 la
producţie" declarata în nar. Iulia Marian, Marin sută, beneficii 100 la sută unui comerţ corect, civi sarcinile acestui an şi toţi oei ce nu-şi îndepli munte,
cinstea sărbătorii eliberă Farcaş, Aurelia Dancii. Sînt deci suficiente ar lizat. In cadrul adunării întregului cincinal re nesc obligaţiile contractu derat.
rii patriei va însemna şi Dar, i-epet, lista frunta gumente ale unor stră generale s-a reliefat că levă hotărârea oamenilor ale. Fiecare sătean eu marca
minime
la noi sporuri importante şilor noştri în muncă este danii de a asigura un toate aceste abateri' înre muncii de la C.P.A.D.M. gospodărie individuală uro şl 19 |
în realizarea producţiei mult mai lungă. De fapt, fond de marfă cît mai gistrate la popasul Poie Orăştie de a nu precupeţi datoria civică faţă de mele îr
fizico destinate populaţiei. întregul nostru colectiv bogat şi divers, de a achi niţa. restaurantul „Rapid", nici un efort în asigura obşte să crească awimnale (Meteo
Al. Te
Nc-am angajat să produ oslo angajat cu toate for ziţiona de la populaţie ..Cnfe-bar", unităţile mixte rea unei aprovizionări co şi să contribuie ou sur
cem suplimentar 1 000 pe ţele în muncă pentru rea produsele contractate. Un 1 şi 2, Alimentara 20, la respunzătoare a locuito plusul d produse la fon
e
rechi încălţăminte, din lizarea exemplară a sar accent deosebit s-n pus unele raioane ale maga rilor oraşului. dul de stat, la dezvolta
care 1 000 perechi pentru cinilor in acest an şi pe pe impulsionarea apro zinului ..Palia" ş.a. pu rea şi înflorirea propriei
copii, 20 garnituri de mo întregul cincinal. vizionării cu mărfuri prin teau fi eliminate dacă cei VALENTIN NEAGU localităţi. .