Page 66 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 66
°nq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
A(lunai*ea 3Ee !S1 tivă din municipiul Deva CCmsac îrată ( lg—■
îi mi)liniirii s 44 di e ani dle 1 a înî ăptuinia < icti ului j transmisie di
» In jurul
m re ilutionar d e 1a 23 Ai igust 19'U 5 > din Capitală
Stadionul
Jestivă şi
cultural-spoi
erate celei
(Urmare din pag. 1) ţiei de eliberare socială şi agricultură. Prin efectua aniversări c
naţională, antifascistă şi rea unor importante lu de eliberare
lare judeţean şi munici antiimperialistă, a arătat crări de îmbunătăţiri fun S p e c t a c o l o m a g i a l naţională,
pal, membri de partid eu în continuare vorbitorul, ciare, prin aplicarea pre şi antiimper
stagiu din ilegalitate, ve România a cunoscut pro vederilor programelor de Impresionantul spectacol Versurile „De-atunci ro naţional „Cîntarea Româ România.
terani de război, repre funde prefaceri revoluţio modernizare a bazei ma ce a avut loc pe stadionul deşte ţara spre biruinţi niei" debutează cu che • 13,00 T«
zentanţi ai organizaţiilor nare, s-a transformat din. teriale s-au creat condiţii „Cetate" din Deva, de depline/ Şi-n ea sintem cu mările tulnicăreselor din La sfîrşit o
de masă şi obşteşti, cadre tr-o ţară slab dezvoltată, do sporire a producţiei dicat aniversării a 44 de toţii adevăraţi stăpini,/ Blăjeni şi Luncoiu de Jos. nă: * Cîntec
dt conducere din între într-o ţară induslrial-agra- vegetale şi animale. <rni de la înfăptuirea re Ne este pururi munca, do Le răspund tarafurile din străbun * E
prinderi şi instituţii, mun ră, cu o industrie moder Rod al grijii partidului voluţiei de eliberare so rinţa de mai bine/ Şi ne Brad şi Vaţa de Jos, du- sul desenuli
citori fruntaşi, un mare nă, organizată pe baza şi statului nostim, în a- cială şi naţională, anti mîndrim în lume că ne başii din Slinceşti-Ohaba însemne ah
număr de cetăţeni. celor mai noi cuceriri ale ecastă perioadă a crescut fascistă şi antiimperialistă, -numim români", rostite de — Râduleşti, AJmaş Sălişte, socialiste *
Adunarea festivă a fost ştiinţei, cu o agricultură nivelul de trai al oameni s-a constituit intr-un vi fundalul muzical al cînte- Pojoga, Boiu de Sus, Bo încintare: „
Edificatoare
muncii.
lor
deschisă de tovarăşul .Ilie socialistă în plin progres, sînt în acest sens cele brant omagiu adus de cuiui „Ţară scumpă să cea şi Burjuc. Ansamblu Ciprian Po
Lavu, prim-secretar al Co cu un. nivel de trai în 81 670 apartamente con mişcarea artistică hune trăieşti", conieră momen rile folclorice „Silvana" al Cînd roste:
mitetului municipal Deva continuă creştere. struite şi date în folosin doreană, integrată Festi tului un adine fior de Centrului de cultură şi patriei * Ir
al P.C.R., primari): mu Marile izbînzi ale. po ţă, fapt ce a permis ca valului naţional „Cîntarea adevărată simţire româ creaţie „Cîntarea Româ dans * Teh
nicipiului. porului român au fost ob peste 95 000 familii să se României", importantului nească. niei" Deva, „Getusa" al poem lutui
Luînd cuvînlul în ca ţinute în perioada deschi mute în casc noi. S-au eveniment al demnităţii na Bucuria muncii „Noi con Comitetului judeţean de de muzică
pa
şi
ţionale,
partidului
drul adunării, tovarăşul să de Congresul al IX-lea creat 65 000. noi locuri de triei, conducătorului în struim, aceasta e şansa cultură şi educaţie socia mânească «
Ion Popa, prini-sccretar a-1 partidului, care a mar muncă. S-a dezvoltat, în a- cercat al poporului român, vieţii noastre/ Acesta ni-' listă, „Doina Mureşului" tămîna polii
al Comitetului judeţean cat o etapă nouă în acti celasi timp, învăţământul t o v a r ă ş u l Nicolae menirea şi sensul de a ii/ (Orăştie), „Doina Grisu închiderea
• 19,00 Teh
Hunedoara al Partidului vitatea partidului, în în care s-a integrat puternic Ceauşescu. Cei prezenţi Clădind ca in legende noi lui" (Brad), şi „ParinguI" întîmpinarec
Comunist Român, preşedin tregul proces revoluţio cu cercetarea şi producţia, au fost martorii unei calde cutezăm spre astre/ Eter- (Petroşani), dansurile pă- August • 1!
tele Comitetului executiv nar din patria noastră, a cultura, fiind lot mai apre revărsări a bucuriei şi re nizind prezentul prin vaste dureneşti din Feregi, Ruda ste un ti
al Consiliului popular ju deschis calea gîndirii şi ciată prezenţa Hunedoa cunoştinţei trăite de toţi ctitorii" este redată core r- Gheţari, Lelese, Jopliţa, 19,40 Tele
şi Poieniţa Voinii, împreu
deţean, a evocat actul is activităţii creatoare, a per rei în Festivalul naţional locuitorii judeţului pentru grafic prin ample dansuri » 20,10 Ui
toric de la 23 August 1944 fecţionării întregii munci „Cîntarea României", a neasemuitele împliniri cu tematice de muncă, reali nă cu dubaşii conturează adresa du
de conducere şi făurire noscute de aceste locuri pe stadion o imensă floa
— glorioasă izbînaă a po sporit grija pentru sănă zate cu concursul oameni re. Este floarea recunoş 0 20,55 1
porului român înscrisă cu a noii orînduiri. Pe baza tatea oamenilor. în anii socialismului, cu lor muncii din unităţile tinţei artiştilor amataii ■.Explozie ir
litere de aur în istoria formării. unei industrii Rcliefînd pe larg rezul precădere în perioadă des economice devene, in ca hunedoreni pentru genero Paul Everac
viguroase, dotată cu teh chisă de Congresul al IX-
- multimilenară a patriei. nică avansată, au crescut tatele obţinute de locui lea a! partidului, redate in drul tabloului „Hunedoara sul cadrt/ oierit de Festi lejurnal
Este meritul, istoric al torii judeţului nostru, la timpul marilor împli valul muncii şi creaţiei derea
partidului nostru comunist în ritm susţinui forţele de s.a evidenţiat deopotrivă sugestivele tablouri ale niri". Este ilustrată, deo
producţie, se înfăptuiesc spectacolului organizat de „Cîntarea României" îm
de a fi desfăşurat, încă cu succes obiectivele noii sarcinile pe care le potrivă, dorinţa de pace plinirilor spirituale, afir
din primul moment al revoluţii lehnico-ştiinţifice au de îndeplinit în acest Comitetul judeţean de a poporului nostru. mării plenare a personali L«ine?
existenţe sale, o imensă an şi în întregul cincinal cultură şi educaţie socia Pe o ilustraţie muzicală
1
.şi ale noii revoluţii a- listă şi Consiliul munici tăţii umane. Cu eleganţa
activitate pentru unirea grare. Ştiinţa a cunoscut reieşite din obiectivele de pal Deva de educaţie po adecvată, în atmosfera şi ritmul binecunoscute, la
şi mobilizarea maselor 0 amplă şi complexă dez dezvoltare a patriei sta litică şi cultură socialistă, plină de optimism şi vi realizarea tabloului fol DEVA : SI:
populare, a tuturor for voltare, afirmlndu-se ca o bilite de Congresul al in colaborare cu Consiliul goare, de gingăşie şi can cloric „Cîntarea României" (Patria);
(Ari
cureşti
ţelor patriotice, progresiste, forţă nemijlocită de pro XlII-lea .şi Conferinţa Na judeţean al sindicatelor, doare, specifice tinerei ge au contribuit şi căluşerii ) 30 Alt A : S
antifasciste, de a fi reuşit, ducţie ; s-a îmbogăţit via ţională ale partidului, pen. Comitetul judeţean al U- neraţii, se succed momen din Orăstioara de Sus, Bo- dern — A);
(Moîfşru —
în situaţia com.pl - xă în ţa spirituală a întregii na tru transpunerea în viaţă niunii Tineretului Comunist, tele „Primăvara patriei şorod şi Geoagiu. şoar-Aii (PI
care se afla ţara, în anii ţiuni, învăţămîntul, arta a Tezelor viitoarei Plenare Consiliul judeţean al Or — viitorul ei", „Sin Realizat în regia Iui Du TKOŞANI:
din preajma celui “de ăl a Comitetului Central al ganizaţiei pionierilor, Con tem sportivii „Daciadei", Io mitru Hanca, spectacolul cu bărbaţ
şi cultura cunoscînd, la
doilea război manii al, în rindul lor, o înflorire fără Partidului Comunist Ro siliul judeţean de educa realizarea tor parlicipînd omagial s-a încheiat im După legile
(7
război
condiţiile. în care fascis precedent. mân. A fost reafirmat an ţie fizică şi sport şi Inspec pionieri ai şcolilor generale presionant, tabloul „So Inspector
mul devenea tot mai ame In amplul tablou al de gajamentul solemn al co toratul şcolar judeţean. devene şi ansamblu spor lemnul nostru legămînt" mă (U n i
ninţător pentru l'bortatoa venirii socialiste a Româ muniştilor, al tuturor oa „Sub flamuri de august tiv al Şcolii generale nr. reunind iormaţii de pre PENI : Itez
(Cultural) ;
şi existenţa omenirii, să niei, judeţul Hunedoara, menilor muncii hunedo- glorios" s-a intitulat sim 7 Deva. Prin vers şi cin}, gătire a tineretului pentru Zorba Grei
înfăptuiască o largă coa asemenea tuturor judeţe reni de a nu precupeţi bolic tabloul care a des prin evoluţii coregrafice apărarea patriei de ia li I-II (Cuce
nici un efort, de a munci
liţie antihillcristă, ce a lor ţării, a cunoscut o chis spectacolul omagial. este exprimată dorinţa de ceele din municipiul Hu NEA: Undr
asigurat victoria revoluţiei continuă şi multilaterală cu dăruire, în spirit re Masive grupuri de oameni pace, recunoştinţa vie nedoara alături de ce rle... (Mir
NOASA : I
de eliberare socială şi dezvoltare. în ultimii 23 voluţionar, înscriind în ai muncii, reprezeniind „Pentru aleasa, părinteas lelalte forje artistice gint (Mum
naţională, antifascistă şi de ani, fondurile fixe din cronica de aur a acestui principalele categorii so- ca grijă/ Pentru frumoşii participante, sugerînd u- mc:ANI: l
jude
antiimperialistă. Răst ur industria hunedoreană au timp eroic fapte demne de cio-proiesionale ale energeli- ani ce ii trăim", adresată nitatea de nezdrunci birii (liote
ţului —
mineri,
Extemporal
mai
nind guvernul de dicta depăşit 100 miliarde lei; perioada din cea istoria înflori cieni, oţelari ’şi construc celor care veghează a- nat a întregului nostru ţie (Ste
patriei
toare
tură militaro-fascistă, producţia industrială a tori — au transformat sta supra copilăriei lor fe popor in jurul partidului, Tl E :
România s-a alăturat cu sporit, în aceeaşi perioadă — „E p o c a Nicolae dionul intr-un imens steag ricite, tovarăşul Nicolae al secretarului său gene (Patria),
contribuind,
Ceauş
eseu",
întregul său potenţial e- do peste 3 ori, iar cea a- alături de întregul nostru tricolor. In acorduri de Ceauşescu şi tovarăşa ral, tovarăşul Nicolae seriile I-I
conomic şi militar coali gi'icolă de 2,6 ori. Pe harta înălţătoare muzică pa Elena Ceauşescu. Evolu Ceauşescu. Înscrisul „23 GEOAGIU-
la
gul lău, /
ridicarea
ţiei antifasciste, ostaşii judeţului au a.părut o serie popor, lot mai înalte pe triotică se configurea ţia tinerilor care execută August" va reapare in fi cultură);
culmi
de
români lupţînd cu eroism de industrii şi ramuri noi: progres şi civilizaţie a ză înscrisurile „23 Au repriza sportivă, simboli- nalul spectacolului, împli nul de aur
pentru înfrângerea rezis hidroenergetică, a cimen. României socialiste. gust", „R.S.R.", ce mar zind sportul de perfor nind. a manifestare artis (Dacia);
tenţei hitierisle, pentru tulul, încălţămintei, con chează deopotrivă trece manţă şi de masă din ju tică şi sportivă de ţinută. aterizează
adunării
în
eliberarea întregului teri fecţiilor şi •tricotajelor, pre festive, încheierea atmosferă rea la următorul moment deţ, face dovada înaltei Un adevărat imn de slavă CADAN :
într-o
grădina ci
toriu al patrie), partici- lucrarea maselor plastice. însufleţitoare, a fost adop al spectacolului „Ţară măiestrii atinse de spor adus partidului, muncii de cultură
pînd apoi, alături de ar Au fost puse în funcţiune tat textul unei telegrame scumpă să trăieşti", caldă tivii noştri, a grijii necon creatoare, vieţii noastre A doua \
mata sovietică, la elibe 37 de noi unităţi indus adresate Comitetului Cen manifestare a recunoştinţei tenite a partidului, de o libere, bucuriei de a mun roşul); 11
rarea Ungariei, Cehoslova triale. S-a dublat producţia tral al Partidului Comu faţă de tovarăşul Nicolae avea o generaţie tinărp, ci, a învăţa, a crea şi a montul (l
Ceauşescu, care cu nease
ciei şi a unei părţi a de huilă, iar la minereu viguroasă şi sănătoasă. visa intr-o Românie so
nist Român, tovarăşului muită cutezanţă revoluţio
Austriei, pînă la victoria cuprifer, cocs, fontă, oţel, NICOLAE CEAUŞESCU, nară şi clarviziune condu- Momentul iolcloric sus- cialistă, liberă şi inde
finală asupra Germaniei laminate şi alte produse ce de peste 23 de ani ţinut de formaţiile i artiş- pendentă. VREI
artiş
fasciste. s-au înregistrat sporuri dului Comunist Român, destinele partidului şi pa tilor amatori din judeţ,
;-au
judeţ,
în perioada care a tre nsemnale. Realizări im preşedintele Republicii So triei noastre socialiste. laureate ale Festivalului VIORICA ROMAN
Pentru
cut de la Victoria revolu 1 portante s-au obţinui In cialiste România. fi frumoa
calzi uşo
variabil,
nin. Vînti
la inodor
rile mini
prinse înl
de, iar o
tre. 27 şi
ba mu
fi predoi:
să, cu
Izolat sîr
se de pi
cări cloci
zâ. Vînti
la modei
Pentru
zile:
s.a î. • in
fi predo
să, cu
mai mul
şitul inU
izolat vc
do ploa
descărcăi
tul va s
derat. T
nime voi
de grad-
xime în
grade,
serviciu:
Aspect din spectacolul omagial desfăşurat la Deva. Foto N. GHEORGHIU , s y