Page 68 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 68
Pag. 4 DIÎUMUL SOCIALISMULUI NIL 9 5G7 • SlMBÂTĂ, 20 AUGUST 1988
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU,
AU PUS PIATRA DE TEMELIE A CENTRULUI CONSILIILOR NAŢIONALE
ALE DEMOCRAŢIEI MUNCITORESTI-REVOLUTIONARE
(Urmare din pag. 1) pun complexul de la Vă al Dîmboviţei, precum şl a oprit, apoi, în piaţa ce cerut constructorilor să-şi rientările şi indicaţiile
căreşti. zonelor învecinate. marchează punctul termi concentreze eforturile pen date de tovarăşul Nicolae
în aplauzele şi ovaţiile Parcurgînd traseul Dîm nus al Bulevardului „Vic tru grăbirea ritmului de Ceauşescu constituie un
j dus apoi pergamentul, pur- celor prezenţi, tovarăşul boviţei spre ieşirea din toria Socialismului". Au construcţie şi înfrumuseţare puternic şi mobilizator im.
lînd sigiliul prezidenţial, Nicolae Ceauşescu şi tova Bucureşti, coloana oficială fost examinate aici, îm în continuare a spaţiilor bold pentru munca miilor
în cilindrul de oţel inoxi răşa Elena Ceauşescu, invi de maşini s-a oprit, apoi, preună cu edilii oraşului, interioare. S-a indicat, în de constructori de pe şan
dabil ce va fi zidit într- taţi în perimetrul în cave la "podul Vitan. Ca şi cele modul de realizare a pro deosebi, să fie folosit din tierele de investiţii, a tu
unul din slîlpii structurii se execută turnarea funda lalte 11 poduri din peri iectelor, stadiul lucrărilor plin timpul favorabil pen turor oamenilor muncii de
;
’ de rezistenţă ai viitorului ţiilor noii clădiri, au aşe metrul urban al munici la diferite obiective social- tru terminarea lucrărilor pe întreg cuprinsul ţării,
! edificiu. zat la temelia construcţiei piului, podul Vitan, cel culturale şi blocuri de exterioare. care îşi intensifică efortu
Impunătorul complex va cilindrul de oţel inoxidabil mal mare dintre ele, a fost locuinţe aflate în construc Dc pc terasa ultimului, rile în vederea obţinerii
adăposti o sală cu capa- conţinînd pergamentul pe construit într-un ţimp re ţie pe noul bulevard. nivel al Casei Repu unor rezultate cit mai bu
ifcitatea de 12 000 de locuri care se află scris vibran cord. Tovarăşul Nicolae blicii tovarăşul Nicolae ne în producţie, a unor
'destinată desfăşurării -unor tul mesaj ce va purta prin A fost vizitat, apoi, pe Ceauşescu a adresat feli Ceauşescu, tovarăşa Elena realizări de prestigiu în
reuniuni politice şi mani- timp mărturia clipelor me malul sting al r-îului Dîm citări şi a apreciat activi Ceauşescu, toţi cei prezenţi întrecerea socialistă.
: Testări culturale de mare morabile cînd începe să fio boviţa, nodul hidrotehnic tatea constructorilor, cerînd au admirat perspectiva o- La încheierea vizitei, to
amploare, o sală poliva pusă în operă o nouă şi de la punctul „Sere", si să se acţioneze, în conti ferită de marele: bulevard varăşul Nicolae Ceauşescu,
lentă de 2 000 de locuri, impresionantă ctitorie a tuat la circa 800 metri în nuare, pentru finalizarea „Victoria Socialismului". tovarăşa Elena Ceauşescu
i pideum şi numeroase alte acestei glorioase epoci. aval de podul Vitan. într-un timp cit mai scurt Pe această mare arteră a au fost salutaţi din nou,
; /săli avînd funcţionalităţi Semn al inaugurării ofi La nodul hidrotehnic Po a lucrărilor. Bucureştiului sc află în cu deosebită însufleţire,
multiple. ciale a lucrărilor, tovarăşul peşti si în alte puncte de în continuare, tovarăşul construcţie şi alte edificii dc constructori, de un ma
în faţa unor panouri cu Nicolae Ceauşescu şi tova lucru ale vastului şantier, Nicolae Ceauşescu, îm social-culturale de o deo ro număr de bucurcşteni
' ■schiţele de proiect, tovară răşa Elena Ceauşescu au secretarul general al parti preună cu tovarăşa Elena sebită importanţă, între aflaţi la acea oră pe ma
şului Nicolae Ceauşescu şi turnat simbolic cîţe o dului a făcut recomandări Ceauşescu, cu ceilalţi to care Biblioteca Naţională, rile artere ale Capitalei.
povarăşei Elena Ceauşescu cupă de beton la fundaţia menite să faciliteze grăbi varăşi din conducerea iar recent s-a hoturît şi Şi această vizită, car a
e
le-au fost înfăţişate prin-- clădirii. Momentul solemn rea ritmului de execuţie, a partidului .şi statului au construirea Centrului Na pus pregnant în evidenţă
1 dipalcle caracteristici ale a fost marcat de entuziaste dat indicaţii privind ame făcut o vizită pc şantierul ţional de Cultură şi Edu mari şi reprezentative în
construcţiei. urale şi aclamaţii. najarea malurilor, a con dc construcţie a Casei Re caţie „Gîntarea României". făptuiri alo socialismului,
Au fost examinate, tot T ovar ă ş u I Nicolae strucţiilor co urmează să publicii. T o v a r ă ş u 1 Nicolae a demonstrat grăitor că,
odată, proiectele de ame Ceauşescu, tovarăşa Elena fie ridicate în această parte Această operă arhitecto Ceauşescu, tovarăşa Elena la a 44-a aniversare a mă
najare, în aceeaşi zonă, Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi a Bucureştiului. nică monumentală se află Ceauşescu au analizat, şi reţei victorii din August
a unui lac cu suprafaţa de din conducerea partidului în drum spre centrul o- într-un stadiu avansat de cil acest prilej, modul cum 1944, poporul român se
115 de hectare şi a unui şi statului s-au îndreptat, rasului, au fost străbătute construcţie. urmează să fie transpuse înfăţişează puternic —
parc de agrement de 50 apoi, spre vastul şantier de cîteva cartiere noi. La diferite niveluri ale în . practică proiectele, fă slrins unit în jurul parti
de hectare, ce vor integra amenajare complexă a viu Pe întregul traseu, tova impunătorului edificiu, au când. do asemenea, o se dului, al secretarului său
noua clădire înlr-un ca lui Dîmboviţa, o altă cti răşul Nicolae Ceauşescu fost vizitate spaţii cu di rie de recomandări specia general —, mîndru de
dru natural pitoresc. torie reprezentativă a e- şi tovarăşa Elena Ceauşescu verse destinaţii, marile sa liştilor cu privire la vii creaţiile sale, holărît
Tovarăşului Nicolae pocii de măreţe înfăptuiri au fost salutaţi cu entu loane şi săli de lucru. toarele construcţii. să-şi’ pună toate forţele în
Ceauşescu şi tovarăşei inaugurată de cel de-al ziasm de mii dc bucuri ş- S-a evidenţiat faptul că 1a Vizitarea marilor obiec slujba îndeplinirii obiecti
Elena Ceauşescu le-a fost IX-lca Congres al parti teni. o mare parte din supra tive din Capitală, prile velor stabilite de Congre
prezentat modul în care dului. T o v a r ă ş u 1 Nicolae faţa clădirii lucrările de juită de inaugurarea lu sul al XMI-lea şi Confe
urmează să fie înfăptuite Vizita a început la po Ceauşescu şi tovarăşa construcţie sînt terminate. crărilor de construcţie la rinţa Naţională ale parti
proiectele, soluţiile tehnice dul Mihai Bravu, loc ce Elena Ceauşescu, ceilalţi Tovară ş u 1 Nicolae Centrul Consiliilor Naţio dului, spre propăşirea şi
preconizate pentru reali oferă o imagine panora tovarăşi din conducerea Ceauşescu, apreciind reali, nale ale Democraţiei Mun- înflorirea patriei noastre
zarea obiectivelor ce com mică a parcursului înnoit partidului şi statului s-au zările de pînă acum, a cilbreşli-Revol uţionare. o socialiste.
Şedinţa Comitetului Politic Executiv
rjrmore din pag 1) cum sc asigură, pe centrale şi pe minis tuie o expresie a democraţiei muncilo- mitelui Politic Executiv a examinat şi
tere, mijloacele necesare înfăptuirii mă reşli-revoluţionare, a legăturilor strînse aprobat PROPUNERILE PRIVIND PAR
mobilizarea largă a forţelor şi energiilor surilor dc majorare a retribuţiei pe anul ale partidului cu masele, cu întregul TICIPAREA REPUBLICII SOCIALISTE
creatoare ale colectivelor de o'ameni ai în curs şi pc anul viilor. popor. ROMANŢA EA CEA DE-A 43-A SESIU
muncii, pentru consolidarea rezultatelor In cadrul şedinţei, Comitelui Politic Comitelui Politic Executiv a cerul or NE A ADUNĂRII GENERATE A OR
de pînă acum, pentru mai buna organi Executiv a analizat, de asemenea, RA ganelor centrale să manifeste o răspun GANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE,
zare a întregii activităţi, reducerea chel PORTUL PRIVIND ACTIVITATEA DES- dere sporită penlru îmbunătăţirea activi
tuielilor de producţie, valorificarea supe FASURATA IN SEMESTRUL I 1988 tăţii în acest domeniu, să urmărească şi precum şi PROPUNERILE ÎN PRIVIND
PARTICIPAREA
ROMÂNIEI,
CALI
rioară a tuturor resurselor, sporirea mai PENTRU REZOLVAREA PROPUNERI să controleze permanent ca toate orga
puternică a productivităţii şi a eficien LOR, SESIZĂRILOR, RECLAMAŢIILOR TATE DE INVITATA, LA CONFERINŢA
ţei economice, care să ducă la realizarea SI CERERILOR OAMENILOR MUNCII nele judeţene de partid şi de siat să so şi MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE
promptitudine
sesizările
cu
luţioneze
integrală a prevederilor privind creşterea ADRESATE CONDUCERII PARTIDU Ai ŢARILOR NEALINIATE, care va avea
venitului naţional şi la acoperirea în în LUI. propunerile oamenilor muncii, în confor loc Ia Nicosia, în perioada 7—10 septem
brie 1988.
tregime, pe această bază, a fondurilor ne S-a apreciat că problemele ridicate de. mitate cu‘hotărîrile de partid şi de stal.
cesare acţiunii de majorare a retribuţii oamenii muncii, în scrisori şi în cadrul cu legile ţării şi să informeze pe aceştia Comitetul Politic Executiv a soluţio
lor personalului muncitor. S-a cerut ca audienţelor, reflectă marea încredere a de modul cum au fosl rezolvate. nai, de asemenea, probleme curente ale
pînă Ia 20 septembrie să se raporteze acestora în partid, în politica sa, consti în continuare, în cadrul şedinţei, Co activităţii de partid şi de stal.
pentru dezarmare de la ţă ale celor aflaţi într-o si ceri latino-americane al Titov şi Musa Manarov îşi din Italia s-a dublat in ul
Geneva, reprezentantul In tuaţie economică dificilă. Senatului S.U.A., Christo- continuă activitatea la bor timii 15 ani. La începutul
diei a relevat că ţara sa pher Dodd, în cursul că dul complexului orbital anului în curs, ei repre
se pronunţă pentru edifi H LUSAKA. - in cadrul reia au fost abordate pro „MIR", transmite agenţia zentau peste 11 la sută
lucrărilor celei de-a X-a bleme referitoare la situa TASS. Ei efectuează dife din totalul populaţiei ac
carea unei lumi fără arme rite experimente tehnice, tive. în prezent, Italia o-
Sj| NAŢIUNILE UNIŢE. - nucleare şi fără violenţă. Conferinţe generale a ţia din America Centrală ştiinţifice şi tehnologice, cupă locui al patrulea in
— transmite agenţia Pren-
Misiunea observatorului India — a spus el — con Partidului Unit al Indepen ziua de vineri fiind con rindul ţărilor industrializa
permanent al O.E.P. la Na sideră necesar ca toate denţei Naţionale (de gu sa Latina. Cu acest pri sacrată in special pros te occidentale, după Spa
lej, senatorul american a
ţiunile Unite a adresai din statele să-şi asume obli vernământ) din Zambia, recunoscut importanţa men nia, Olanda şi Belgia, in
partea Comitetului Execu gaţia de a contribui la preşedintele Kenneth Kaun- pectării bogăţiilor naturale ceea ce priveşte nivelul
ţinerii în vigoare a pro
tiv al O.E.P. o scrisoare realizarea dezarmării ge da a arătat că pacea în cesului de pace în zonă. dig zona sudică a U.R.S.S. şomajului.
secretarului general al nerale şi totale, sub con zona australă a Africii H WASHINGTON. -
O.N.U., Javier Perez de trol internaţional eficient. poate fi realizată. Pentru - m SAN SALVADOR. - N.A.S.A. a realizat ultimul H LONDRA. - Şantie
Cuellar, şi preşedintelui pe aceasta - a menţionat el Forţele democratice insur test complet al variantei rele navale „Harland şi
luna în curs a Consiliului B BONN. - intr-o de — sînt necesare abolirea gente din Salvador au modificate a motorului na Wolff din Belfast (irlan
claraţie făcută la Dussei- sistemului de apartheid din. da de Nord) au anunţat
de Securitate, în care, pre- scos din luptă 22 de mi vetei spaţiale. Specialiştii
zentind ca extrem de gra dorf, lise Brusis, membră Africa de Sud; ridicarea litari ai armatei guverna agenţiei apreciază că ex concedierea altor 550
vă situaţia din teritoriile a Prezidiului Uniunii Sin stării de urgenţă, elibera mentale în cursul luptelor perienţa s-a soldat cu muncitori şi funcţionari,
dicatelor Vest-Germane informează agenţia ADM.
ocupate, se cere comuni rea deţinuţilor pontici şi purtate in ultimele zile, succes, dar pentru a se
tăţii internaţionale să a- (D.G.B.), a criticat inten legalizarea activităţii orga anunţă postul de radio oferi răspunsuri certe mai în ultimii trei ani, circa
dopte măsuri imediate şi ţia guvernului vest-german nizaţiilor antiapartheid. ţVenceremos" al Frontului sînt necesare două săptă- 2 000 de angajaţi ai aces
adecvate menite să asigu de a reduce perioada de Farabundo Marti - pentru mîni de studii. tor şantiere şi-.a.u pierdut
re respectarea de către acordare a ajutorului de ii MANAGUA. - Pre E l i b e r a r e Naţională locul de muncă.
israel a convenţiilor de Ia şomaj pentru tineret. Ea şedintele Republicii Nica (.F.M.L.N.), cifat de agen gj ROMA. - După cum
Geneva. a arătat câ această mă ragua, Daniel Ortega, a ţia EFE. se relevă într-un raport
sură este în avantajul ce avut, lă Managua, o între privind situaţia economică
GENEVA. - în cuvîn- lor bogaţi, îngreupînd şi vedere ' cu preşedintele . Şg MOSCOVA. - Cos a ţării, dat publicităţii la
tul rostit la Conferinţa mai mult condiţiile de via subcomitetului pentru afa monauţii. sovietici Vladimir Roma, numărul şomerilor
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate, (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef-adjunct), Nicolae Tîrcob. 44065 {
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 275.