Page 71 - Drumul_socialismului_1988_08

HJMINICA, 21 AUGUST 1988 Pag. 3

împliniri „de vîrf“

într-o epocă de glorii

>- No aflăm la Con Irul bui să mai cuprindă do­ bleme do inteligenţă ar­
e teritorial do calcul elec­ tările tehnice pe care tificială şi robotică, aşa
i- tronic Deva. Ca în ţoale le avem, baza materială cum ne-a îndemnat se­
a unităţile economice din bună pe care ne-a asi­ cretarul general al parti­
o .judeţ şi din ţară, sim­ gurat-o partidul şi sta­ dului nostru, tovarăşul
nl ţim din plin apropiatul lul nostru, precum .şi Nicolae Coauşescu (Mate­
le moment, aniversar, sărbă­ nivelurile superioare a- matician loan Moş, pro­
ie toresc de la 23 August. tinse în activitatea spe­ gramator principal) •
â „Este un prilej fericit cifică de prelucrare, a- Crearea unor condiţii de
3, pentru un bilanţ — ne-a samblarc şi interpretare aprovizionare mai bună
1- declarat tovarăşul ing. a datelor, a informaţii-, cu discuri, benzi magne­
a Constantin Cristoi, direc­ lor economice. în perioa. tice şi alte materiale (Eii-
e- torul centrului. împlini­ da caro a trecut din a- sabela Zsok, operator
a rile sini multe şi rod­ cest an — decisiv pentru calculator) o Realizarea
ta nice. Ele au, desigur, ca îndeplinirea obiectivelor unui sistem informaţio­
ta punct de plecare acea din actualul cincinal —, nal intern mai operativ,
io zi fierbinte de August ne-am realizat toţi indi­
i- 19-14. Insă anii cei mari, catorii de plan. Am practic pentru cunoaşte­
al cum trebuie să-i numim, dezbătut cu înaltă res­ rea şi rezolvarea pro­
a anii dinamici, de puter­ ponsabilitate ideile, te­ blemelor tehnice ce con­
jl ii ică prefacere socialistă, zele, orientările formu­ fruntă microcolectivele
3 i t revoluţionară, au început late de secretarul gene­ unităţii (ing. Florin „OMAGIU . Picturii do KITIMIK MODII.cA.
44
ic. de la istoricul Congres ral al partidului nostru, Crisluţ) • Spdrirea a-
a al lX-lea al partidului. i i ei de acţiune a lobo­
e Ca să exprimăm cit mai l o v a r ă ş u 1 Nicolae rotorului de întreţinere Aşezate-n brazda lungă a pămintului
30 plastic şi succint această Coauşescu, la şedinţa Co­ din atelierul exploatare C î n t e c d e A u g u s t Libertatea ne este comună tuturor
ui. perioadă fertilă a istoriei mitetului Politic Executiv (ing. Perene Elekeş, şe­ Avem un partid şi un brav conducător
noastre moderne, am al C.C. al P.C.R. din 29 ful atelierului) o Este Cinice tic August, cîntec de sărbătoare, Cîntec de August, cîntec de sărbătoare.
Am
a.c.
aprilie
aplicat
putea spune că patria cu consecvenţă învăţă­ necesară o legătură mai Libertate pentru tot ce există sub soare,
socialistă s-a născut la mintele desprinse în strînsă între formaţiile Timp ce ne aparţine, timp de glorii. Mare adevăr înscris în viaţa patriei
23 August 1944 şi a în­ munca practică. în ac­ pregătire date, asam­ In tîmpla patriei, vibrează victorii. Fiecare clipă este un buchet de spice
florit in cei 23 de ani ţiunile colectivului în­ blare şi operatori calcu­ Rod al muncii şi al destinului ee
de cinci în fruntea parti­ dreptate spre noul teh­ lator (Sofia Ştefan, şef Prin toate ferestrele intru flamurile — ne leagă
iP dului şi statului nostru nic, spre programe noi. tură exploatare) • Orien­ Legămînt al păcii şi al marelui astru Cu toată ardoarea şi puterea sa pe
u- se află tovarăşul Nicolae tarea fermă şi spre alte Livezi nesfîrşitc îşi rotesc ramurile acest pămînt
iâ Coauşescu, cel mai iubit, —- Vă referiţi la ceva aplicaţii, legătura spe­ Timpului sub cerul de vară albastru. Freamăt de August ce nicicind nu.poate
st, fiu al naţiunii. Există anume ? cialiştilor clin C.T.C.E. fi înfrinl.
a- împliniri reale, puternice, — Da. în perioada care Deva cu viaţa practică Aşa sîntem ; uniţi în cuget şi-n simţiri
în toate domeniile de a trecut din acest an am şi realităţile din unită­ Cuvintele cresc în poem ca nişte seminţe MIRON TIC
muncă şi viaţă". reuşit să promovăm şi ţile economice (ing. Gri-
or — Bilanţul, despre să omologăm pe plan na­ gore Pop, şeful labora­
al care aminteaţi la înce­ ţional un produs-program torului modele) • Mai
>1 put, ce ar trebui să cu­ nou. Este vorba de un multă disciplină şi coo­ Manifestări politico-edueative
ir- prindă la C.T.C.E. Deva ? sistem de telcgestiune a perare în rîndul progra­
la — în primul rînd, naş­ energiei electrice pe care matorilor care lucrează • Dezbatere. „23 Au­ cum şi despre impor­ prinderea chimică din
terea acestei activităţi l-am numit ,,SIPE 2" şi interactiv cu minicalcula- gust — marca sărbătoare tantele realizări obţi­ localitate, Expunerea s-a
economice noi — infor­ care înlesneşte controlul torul (ing. Diana Mun- a poporului român” a nute de poporul român bucurat de un deosebit
matica — este o cucerire — automat şi instanta­ teanu) • înscrierea în­ fost genericul unei am­ în anii socialismului, cu interes din partea o,i-
a ultimilor 23 de ani. neu — asupra produce­ tregului colectiv de mun­ ple manifestări organi­ precădere în perioada menilor muneii prezenţi
înainte de 1965 nici rii, distribuţiei şi con­ că pe coordonatele efi­ zate la Deva de către deschisă de Congresul al la manifestare
n-ain existat, deci, nu sumului de energie elec­ cienţei economice, ale Centrul de cultură şi IX-lea al partidului, nu­
ne putem compara eu trică. Este o realizare calităţii înalte, aşa cum croaţie „Cintarea Româ­ mită cu mîndrie de că- • O manifestare cu
perioada anterioară. Pu­ pe care o dedicăm din a cerut secretarul gene­ niei", cu prilejul împli­ Ire întreaga naţiune deosebite valenţe edu­
tt- tem spune eă în „Epoca toată inima marii noas­ nirii a 44 de ani de la drept „Epoca Nicolae caţionale. exprimîn-d mîn-
o- Nicolae Coauşescu" vo­ tre sărbători naţionale. ral al partidului, tovară­ Coauşescu". dria patriotică pe care o
ie şul Nicolae Coauşescu, înfăptuirea revoluţiei de
>]o cabularul nostru s-a îm­ Pentru finalul acestor prin Tezele din aprilie. în eliberare socială şi na­ trăiesc toţi locuitorii ju­
fi­ bogăţit cu noţiunile „in­ muluri ne-am gînclit că • acest mod se va putea ţională, antifascistă si • Expunere. Măreţului deţului pentru împlini­
or dustrii de vîrf", „ramuri este potrivit să tran­ eveniment al demnităţii rile pe care le-a cu­
:); de vîrf". Apoi, le-am vorbi mereu despre îm­ anţiiniperialislă. Celor noscut patria noastră în
rJc scriem propuneri şi idei pliniri „de vîrf“ într-o prezenţi — oameni ai naţionale i-a fost dedica­
•); văzut .şi materializate. formulate de oamenii muncii, membri ai cercu­ tă expunerea „23 August anii socialismului, a fost
i> Informatica — si, prin epocă de glorii (Mate­ cea organizată sub ge­
U- urmare, .şi unitatea noas­ din cadrul C.T.C.E. De­ matician Odcta Borza, rilor universităţii cultu- — în conştiinţa poporu­
rt va la recenta lor adu­ ral-şliinţifice — li s-a lui român" prezentată nericul „Partidul Co­
vi : tră — faci- parte dintre secretarul organizaţiei de munist Român — stegar
i Io aceste domenii „de vîrf". nare generală : • Abor­ partid a C.T.C.E. Deva). vorbit în cuvinte calde de Centrul de cultură şi a! izbînzilor noastre de
Bilanţul diurnului par­ darea, pe viitor, cu mai despre însemnătatea eve­ creaţi „Cîntarea Româ­ azi şi de mîine" prezen­
e
curs pină acum ar tre­ mult curaj, a unor pro­ MARIN NEGOITĂ nimentului aniversat, pre­ niei" Orăstie' la între­ tată la l.S.Cl.P Orăstie.
Evoluţia situaţiei in­ centrări de forţe la ni­ nedoara s-au răspîndit greve politice, demon­ lui, cu tot regimul de ducţiei de război .şi pen­
terne .şi externe a Româ­ vel naţional, pentru u- numeroase manifeste co­ straţii de stradă, sabota­ teroare instaurat, au par­ tru drepturi economice
) : niei în deceniul al 4-lea părarea independenţei şi muniste care chemau Ia rea producţiei de război, ticipat deschis la lupta ale muncitorilor au locr
n- al secolului nostru a fost integrităţii teritoriale a luptă pentru apărarea în urma propagandei împotriva exploatării .şi in toate centrele indus­
A- marcată de evenimente ţării. în toată această integrităţii teritoriale a desfăşurate de organiza­ a războiului hitlerist. triale hunedorene, in
i ni
s- importante care vor mo­ perioadă au loc aprige ţăi'ii şi care demascau ţiile locale comuniste îm­ Intr-un raport al Socie­ care nucleul conducător
difica sensibil cursul is­ confruntări între forţele intenţiile agresive ale potriva dictaturii militu- tăţii „Petroşani", din al luptei îl formează
toriei, delorminînd o patriotice conduse de Germaniei hillerisle şi ro-fascisţe şi a războiului martie 1941, se arăta eă comuniştii. Contra răz­
*);
a- seamă <le perturbări de comunişti şi forţele reac­ ale sateliţilor ei. antisovietic, în judeţul agitaţia muncitorilor a boiului se pronunţă şi
cle ordin economic şi social- ţionare fasciste din ţară, După instaurarea re­ Hunedoara au loc puter­ luat un caracter foarte ţăranii care refuză să
politie cu consecinţe du­ sprijinite de Germania gimului mil.ilaro-legionar nici» greve şi demonstra­ grav, cu efecte dezastru­ plătească aşa-zisul „îm­
-II oase asupra randamentu­
lo. reroase» asupra întregu­ nazistă. Cu toată rezis­ din septembrie 1940, au ţii de stradă ale munci- prumut al reîntregirii",
i : lui popor. tenţa indirjită a poporu­ lui şi producţiei. Con­ mijloc de a smulge bani
în lui român, datorită con­ duşi de comunişti, mine­ de la populaţie pentru
sa Creşterea pericolului
\ : fascist, îndeosebi după diţiilor istorice vitrege, rii au .trecut lâ forme ducerea războiului. Ace­
u - instaurarea dictaturii lijt- România a suferit dure­ Masele populare lranedorene complexe de luptă, cul­ eaşi stare de spirit anti­
leriste in Germania, ac­ roase pierderi teritoriale mi nînd cu greve, cu războinică o au şi inte­
centuarea progresivă a si â fost împinsă în sfe­ toate măsurile represi­ lectualii, soldaţii şi alte
politicii revizioniste, re­ ra de influenţă a Ger­ în lupta împotriva ve luate de autorităţi. categorii sociale.
vanşarde a statelor fas­ maniei .şi obligată să ia Greve au loc la Ani- Avîntul revoluţionar a!
ciste au constituit grave parte la războiul declan­ noasa. Lupeni, Vulcan, maselor populare din
ameninţări la pacea lu­ şat do Germania lui Hil- fascismului şi războiului Lonea. Conflicte colec­ judeţul Hunedoara creş­
mii, la independenţa, su­ ler împotriva coaliţiei tive de muncă, uneori te tot mai mult sub
va veranitatea şi integrita­ antihitleriste. hitlerist ce se transformă în con d uce'rea comuniştilor,
>a- tea teritorială a multor îndrumate şi conduse greve, au loc şi la Cer- pe măsură ce regimul
lai ţări, printre care şi tej, Călan, Teliuc şi Brad dictaturii militare se în­
tul de comunişti, masele în general muncitorii îm­ dreaptă spre dezastru,
lat România. populare hunedorene pleteau lupta pentru mai ales în urma înfrîn-
loi Masele populare din şi-au adus o contribuţie
Şi loc o serie de acţiuni de terilor. Astfel de acţiuni drepturi economice cu gerilor de, pe front. Re­
ări ţara noastră în frunte cu deosebită, alături de în­ împotrivire faţă de ten- au loc mai ales în rîn- lupta politică, împotriva zultatul acţiunilor revo­
tu* comuniştii şi âlte forţe tregul popor român, în durrie minerilor din Va­ războiului hitlerist şi a luţionare (jeşfăşurate. de
si- progresiste s-au ridicat • lupta 'împotriva fascismu­ : dinţele politice şi mili­
-60 tare ale acestuia. Astfel, lea Jiului şi zona Brad. regimului antonescian. ' întregul popor român, în
ic. cu hotărîre la luptă pen­ lui şi războiului hitlerist. într-un raport al ches­ Minerii refuză să con­ Pe tot parcursul ani­ frunte cu partidul co­
'Or tru apărarea indepen­ Organizaţiile locale de tribuie la împrumutul de lor 1942 — 1944. cînd munist, a fost marele
17 partid au răspîndit în turii de poliţie Deva, din
ne denţei şi suveranităţii 28 octombi'ie 1940, se război şi cer în schimb . România a fost silită să act istoric de la .23' Au­
ţării în faţa pericolului rîndul muncitorilor şi arată că în rîndurile pîine, pace şi libertate. lupte alături de Ger­ gust 1944, o cotitură epo­
fascist din exterior . şi altor categorii sociale nu­ populaţiei ' s-a răspîndit Astfel, printre minerii mania pe frontul anti­ cală în is.loria contem­
3» din interior. Comuniştii, meroase manifeste şi che­ din Valea Jiului circula sovietic, în judeţul Hu­ porană a României, înce­
>a- un manifest de către co­
»u- avînd la bază un pro­ mări la luptă- împotriva munişti în caro sînt a- un manifest care cerea; nedoara au loc acţiuni putul revoluţionar al
'or gram clar, realist, au des­ fascismului, pentru sa­ tacaţi legionarii şi gene­ „Fraţi muncitori nu mai ale muncitorilor şi ale devenirii socialiste a
ter celorlalte categorii so­ ţării.
’O- \ făşurat o intensă muncă botarea maşinii de răz­ ralul Antonescu. Acest lucraţi pentru germani,
ce. pentx-u refacerea frontu­ boi naziste. Rapoartele manifest s-a răspîndit în căci Hitler şi Antonescu ciale împotriva războiu­
rat lui unic muncitoresc şi, poliţiei din anii 1940 — Simeria, Peştişu Mare, ne-au adus cea mai nea­ lui hitlerist şi a regimu­ Prof. DUMITRU BARNA
de Filiala Deva
Hă pe această bază, pentru 1941 arată că în Orăştie, Cristur şi Hunedoara şi gră mizerie". lui lui Antonescu. Ac­
crearea unei largi con­ Simeria, Petroşani, Hu­ îndemna populaţia la Minerii din Valea Jiu­ ţiuni de sabotare a pro­ a Arhivelor Statului
l