Page 74 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 74
DRUMUL SOCIAUSMULU
Pag. 2
Erai
23 AUGUST 1944 — 23 AUGUST 1988
MA
Angajare plenară pentru înfăptuirea Măririlor bătoc
© 1
11,10
dosul
Congresului al XlII-lea şi Conferinţei Naţionale ale cintei
voluţi
gumei
tru c
patrii
partidului, a orientărilor şi sarcinilor cuprinse româ
filmo
„Kad
12,35
în Tezele din aprilie bâtoi
o 13
derec
17,30
Zile fierbinţi de August 1988. In unităţile industriale nut producţii mari. A- tă de a ne realiza pla Ca o bătaie de inimă ! vorîle din gindirca clar liste,
şi agricole, in toate locurile de activitate hunedorene, cum cooperatorii, meca nul fizic pe întregul an. Este, poate, cea mai po- văzătoare şi generoa rul p
oamenii se allă la datorie, muncesc fără preget pe-nt'U nizatorii şi specialiştii N e aflăm în plină Irivilu expresie pentru să a tovarăşului Nicolae rilor
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, a angaja din Gcoagiu sînl mobi desfăşurare a cla dăruirea şi abnegaţia cu Ceauşescu, cuprinse în artă
mentelor asumate in cinstea marii noastre sărbători na lizaţi la celelalte lucrări pei de masă a ce care muncesc permanent Tezele pentru viitoarea de c
ţionale. Căile de acţiune, „albiile" ce colectează forţele de sezon, în legumicul lei de a Vil-a ediţii a „oamenii Mintiei". Inter pfcnară a C.C. al P.C.R. 18,10
şi energiile creatoare ale tuturor colectivelor sini repre tura, la strîngerea şi de Festivalului muncii şi locutorul nostru, Gheor- bătoc
zentate, la fiecare loc de muncă, de tezele, ideile şi pozitarea nutreţurilor, re creaţiei „Cîntarca Româ ghe Manta, face parte giu f
orientările stabilite de secretarul general al partidului coltarea plantelor medi niei", amplă ctitorie spi dintre aceşti oameni mi P e Ştefan /.mau, o 18,
nostru, tovarăşul Nicolae Ceouşescu, la şedinţa Comite cinale şi în livada pomi rituală a „Epocii Nicolae nunaţi. El este şi unul mecanizator la Fer 9 1 ţ
tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c., colă sau la efectuarea o- Ceauşescu" —- nc-a rela dintre „pionierii Mintiei", ma 1 Riu Bărbat a 19,25
de Im^tărirea fermă de a transpune in viaţă obiectivele goarelor de vară. tat tovarăşa Steluţa Ră- fiind prezent în perime I.A.S. Haţeg, om cu sta eroic
stabilite de Congiesul al Xlll-leo şi de Conferinţa Naţio I n acest al treilea doni, preşedintele Comi trul respectiv încă de la te vechi de serviciu, - 23
nală ale partidului. an al cincinalului tetului orăşenesc Haţeg construirea marelui o- l-am întîlnit la datorie, lumni
Acum, la marea săibătoore a Zilei libertăţii noastre, 1986—1990, sarcini de cultură şi educaţie adică în timp ce fertiliza neşti
reporterii ziarului au desprins lapte semnificative de mun deosebit de mobilizatoa socialistă. Activitatea e- bieeliv energetic. ogoarele unităţii. „După luptă
că din unităţi economice şi agricole, din alte domenii de re revin şi colectivului ducaţională pe care o — In prezent — ne încheierea recoltării pă- rii. S
activitate. însemnările lor i-au surprins pe oameni in Antreprizei de construc- desfăşurăm în această pe mărturiseşte — aplicăm ioaselor, ne spune, unde tural-:
ipostaza revoluţionară a creaţiei, a dăruirii muncitoreşti ţii-monlaj Petroşani. A- rioadă vizează un gene cu hotărîrc în practică am obţinut producţii fru tru ‘
oentru partid şi patrie, uimind pilda omului care s-a dă partamente noi, spaţioa ros obiectiv •— formarea bogatul tezaur de învă moase — în medie, a- - zi
ruit istoriei poporului său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se, moderne, pentru mi omului nou, constructor ţăminte al Tezelor din proape 4 000 kg/lta la fi
cel mai iubit liu al naţiunii noastre socialiste. neri, pentru ceilalţi oa conştient şi devotat al aprilie. Astfel, cu ocazia
meni ai muncii din loca societăţii noastre socia reparaţiilor şi interven grîu şi peste 5 500 kg/ha cuit"
/“'ţolivia ii ajuns la luţiei sociale şi naţiona lităţile Văii Jiului ! liste. Acestui scop îi sub ţiilor tehnice la grupuri, la orz — acum pregătim Prem
li suprafaţă. Pun tiu le, antifasciste şi anliim- — Moment de bilanţ ordonăm toate formele vor avea loc o serie de cit mai temeinic viitoa Telej
minorii din briga perialiste am aşezat flo al activităţii desfăşurate muncii culturale — sim înnoiri .şi modernizări. In rele recolte. Deci, fertili chidr
da lui Nicolae Andrnşik, rile recunoştinţei şi ata în acest an — remarca pozioane, dezbateri, ex aceaslă situaţie se află, zăm suprafeţele pe care MIER
de la întreprinderea mi şamentului nostru faţă de maistrul constructor Vio- puneri, mese rotunde, co în toamnă şi în primă
nieră Paroşeni, s-a înche partid şi secretarul său rel Cimpoia de ia briga locvii de istorie, tribuna acum, grupul energetic vară Vom pune sămînţa 9
iat un nou şut. „Am de general, rezultatele mun da nr. 10 a A.C.M. Pe- ideilor care, organizate nr. 1. în brazdă. Noi, mecaniza de o
păşit .şi astăzi planul — moţe
sublinia cu justificată torii, ceilalţi lucrători din ,,Kari
mîndrie şeful brigăzii. agricultura de stat, ne o 12,
1 îespectăm angajamentul dăm toată silinţa să ne ran |
pe care l-am exprimat in facem cit mai bine da \lv sale
recenta adunare a oame toria, să executăm lucrări na c
nilor muncii din între de calitate, în perioadele © i:
prindere — să adăugăm optime, înlr-un cuvint, Albui
noi plusuri de pioducţie să traducem în viaţă în 15,00
la ' de peste 20 000 tone mulu
de cărbune extras peste demnurile adresate de nai i
plan la IM. Paroşeni in 1 o v a r ă ş u 1 Nicolae un ti
prima jumătate a icu Ceauşescu, lucrătorilor o. Nico
lui. Aşa .înţelegem noi. goarelor, să înfăptuim o- Zidiri
minerii, să cinstim mă bieetivele noii revoluţii 19,40
reaţa sărbătoare naţiona agrare". 21,20
lă a poporului nostru, drese
prin ..livrarea a cit mai
mult cărbune pentru ţa \ n I roprinderoa me-
ră, “de calitate tot mai I | canică Orăştie re-
bună. “prezinlă una din-
Muncim cu patos şi 1 re zidirile de anvergură
dăruire revoluţionară în ale acestor ani de mun
cea mai mecanizată mină că avîntată — sublinia m:
a Văii Jiului, ctitorie a Ovidiu Marian, secreta lui I
celei mai fertile perioa rul comitetului U.T.C. In ci):
bc'i c
de din istoria patriei, E- acelaşi timp este locul A):
pocn Nicolae Ceauşescu. în cinstea marii sârbă eliberării, ronslruclorii de Ia T.A.G.C’.M. au făcui io euilorilor municipiului reşe- de inimă şi suflet a sute — I!
(l'lue
Datorită bunelor rezul dinţa dc judeţ o frumoasă do fuirnieiei şi priceperii in meserie : încheierea, in linii mari a mobilării bulevur- şi sute de tineri, pentru irinbi
dului l.cnfn.
tate înregistrate — patru ring)
ani consecutiv am ocupat care întreprinderea este (7 N
locul 1 în întrecerea so cii: asimilarea, numai in t roşa ni — glorioasa ani cu mai multă responsa ărbătoarea (.‘libe un spaţiu do formare şi <1<> (I
cialistă pe ţară —, de acest an, a 26 produse versare a 44 de ani de bilitate, la locul do mun S rării ii găseşte şi educare, de cunoaştere (linii-
li'uiui
curînd, unitatea noastră noi care înlocuiesc im la Elibeiarea patriei ne că al oamenilor sau la pe oamenii muncii şi implicare în tot ce în (iu-
a fost distinsă cu înaltul portul, omologarea a 14 prilejuieşte relevarea suc sediul instituţiei au spo de pe frontul luptei pen seamnă activitate pro CAN :
t i t l u de „Erou al Munci' noi sortotipodimensiuni ceselor înregistrate în e- rit în eficienţă. Acordăm tru sănătate animaţi de ductivă. fată de ce, pen (buci
Pung.
Socialiste". de laminate destinate fortul de edificare a chi o atenţie deosebilă edu nobile gînduri şi idealuri, tru noi, ca pentru toţi nerul
plămădeşte
o
S e nouă şarjă de oţel tehnieilor de virf ale e- pului nou al localităţilor caţiei patriotice revolu de dorinţa de a înfăptui tinerii judeţului şi ai ţă le dc
resc)
ştiinţifice,
mobi
şi în acest domeniu va
pentru ţară. Prin conomiei naţionale, de în care muncim şi trăim. ţionare, oamenilor muncii loroasele idei desprinse rii, marea sărbătoare a pflsar
păşirea cu peste 30 la
Valoric, planul ‘ produc
lizării
tezat)
lentila de cobalt, Jenică sulă a sarcinilor la pro ţiei globale la nivelul pentru realizarea sarcini din Tezele din aprilie. poporului român de la (Stea
Mîndruţ, prim-topitor Iu duoţia de export • ş.a.“. antreprizei pe 7 luni si lor de producţie ce revin — Pentru noi, cei că TJR:
Oţelâria electrică nr. 1 a acă vrei s-o gă două decade ă fost reali colectivităţilor muncito rora partidul ne-a încre 23 August reprezintă un te (r
(Fine;
C.S. Hunedoara, urmă D seşti pe Sleia Ho- zat şi depăşit cu posle reşti ale localităţii dinţat nobila misiune de minunat şi fericii prilej HAI:
reşte atent frământarea morodean, destoini 600 000 lei. Brigada din noastre din obiectivele a veghea la sănătatea oa de a mulţumi din adîn- peceţ
sa de
neostenită a metalului ca brigadieră de la care fac parte are de stabilite de Congresul al menilor muncii nu exis cul sufletelor tovarăşu Un p
fluid. „Ne încadrăm .şi C.A.P. Geoagiu. trebuie construit, în acest an, XlII-lea şi Conferinţa tă mod mai potrivit de hr.az
de această dată în grafic neapărat să mergi în 689 de apartamente, pî- Naţională ale partidului. a cinsti cum se cuvine lui Nicolae Ceauşescu, drago
— ne spune oţelarui. Rit eimp, acolo unde se află nă acum fiind predate la entrala termoelec marea sărbătoare de ia secretarul general al (orie
(Casa
micitatea în elaborarea din zorii zilei pînâ în beneficiar 216 aparta C trică Mintia. Un 23 August, decît fapor- partidului, părintele iu MF.ru
şarjelor ne-a permis ea .pragul nopţii. Şi. in timp mente. Punînd la temelia colos energetic con 1 înd partidului că ne-am bit şi îndrumătorul apro cină
de la începutul anului si ce strînge finul c'u grebla muncii noastre ideile cu struit în anii fertili ai făcut conştiincios dato piat al tinerei generaţii, Vlad
ptnă acum. la ziua dc — pentru a nu pierde prinse în Tezele clin a- Epocii Nicolae Ceauşescu. ria — ne spunea modicul
aleasă sărbătoare a între nici o clipă cînd atîta prilio, sarcinile stabilite „Un obiectiv — ne spu Lavinia Opriş, coordona pentru tot ce a făcut şi
gului popor român, să rin mai osie pe eimp —. ne maistrul Gheorghe tor al dispensarului coma face întru binele şi feri LE
producem suplimentar îţi spune şi cum merg de secretarul general al Mania — pe care noi, cei sat din C.S. Hunedoara. cirea noastră, pentru mi
^prevederilor de plan pe treburile in unitate şi de p a r l i d u 1 u i, tovarăşul ce muncim aici, îl sim Avem în răspundere sta ren
ste 2 200 tone de oţel •> spre eforturile pe care le Nicolae Ceauşescu, la re ţim mereu aproape de rea de sănătate a peste nunatele condiţii de mun ft în
Iert rjc. depun ei, cooperatorii, centa şedinţă a Comite- inimă. Nu doar pentru 30 000 de oameni ai mun că şi viaţă create. cu cc
î.ocal
R e n ii mei e combi mecanizatorii din Geoa 1 uitai Politic Executiv al măreţia şi puterea sa. Ci, cii. Pentru îndeplinirea Ştim că noi, tinerii, cu e;
natului n o s t r u <i giu pentru a obţine re C.C. al P.C.R. în care s-a îndeosebi, pentru faptul acestei misiuni nobile a sîntem o „fereastră" a însoţi
crescut mai viguros ca colte mereu mai bogate, analizat problematica in că de aici sînt pulsaţi, lor, cei 12 medici şi 20 patriei deschisă către vii cârcă
condi
niciodată în anii de glo pentru a ridica agricul vestiţiilor, ani reuşit să zilnic, în „arterele" pa de cadre medicale medii, tul vi
rie ai „Epocii Nicolae tura cooperatistă do aici recuperăm restanţele din lidei milioane de kilowaţi, alături de întregul per tor şi dorim să muncim derat,
enle
Ceauşescu" în buchetul la nivelul vremurilor noi prima jumătate a anului. iar munca noastră se sonal medical din muni in aşa fel, Incit prin a- Te mp
de realizări cu care cin pe care le trăim. Este Ne prezentăm la sărbăto simte, ca o bătaie de ini cipiu, găsesc un preţios ceastă fereastră să se vor :
ştim împlinirea a -H dr inîndră că în acest an la rirea zilei de 23 August mă, in orice colţ al îndreptar în ideile şi poală vedea mereu un n şl
ani de la victoria <'evo orz si la crin au obli cu holărirea neslrămula- României socialiste !". chemările înflăcărate iz- viitor luminos, măreţ ! maxii
«rade
servit