Page 75 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 75
9 569 •MARJI, 23 AUGUST 1988 Pag. 3
Contribuţia României la războiul antihitlerist Solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe
:iune
Intrarea României în forţei ie umane şi materiale mai 1945). Dacă ne raportăm de flori cu prilejul zi iei de 23 August
.UGUST război do partea coaliţiei piuă la victoria finală la bugetul României pe anul
Naţiunilor Unite a avut La 9 mai 1945, cînd răz 1938/1939, care s-a cifrat la Aniversarea a 44 de ani cipal ale sindicatelor, ai liului popular judeţeană
area ăr- loc în condiţiile în care boiul s-a încheiat cu vic suma de 30 549 956 000 de la înfăptuirea revolu comitetelor judeţean şi Comitetului municipal Del?}
jnală ® Germania hitlcristă era toria Naţiunilor Unite, lei, reiese că aceste chel ţiei de eliberare socială şi municipal ale U.T.O., con va a) P.C.R. şi Consiliului .
ntru glo- România se prezenta cu un naţională, antifascistă şi siliilor judeţean şi muni
învinsă.
de
a fi
departe
Versuri şi Ţara noastră a ridicat ar bilanţ bogat de luptă. Ar tuieli militare echivalau cu antiimperialistă, simbol cipal ale Organizaţiei pio popular municipal, consl-*'
peste 15. ori bugetul sta
1 iilor judeţean şi municipal
itice, re- mele pentru apărarea in mata sa străbătuse peste tului, reprezentînd un c- măreţ al demnităţii naţio nierilor, veterani ai răz ale sindicatelor, eomite-e
11,35 Ar- dependenţei, suveranităţii 1 700 km, do la Marca fort enorm pentru poporul nale a poporului român, boiului antifascist, repre telor judeţean şi municipal
jncii pen- şi unităţii sale nu din cal Neagră pînă în Bocmia, român, dacă se au în ve a prilejuit, ieri, la Deva, zentanţi ai organizaţiilor ale U.T.C., Centrului mi-«
nflorire o cule do oportunitate, provocase inamicului pier dere şi obligaţiile revenite o solemnă şi emoţionantă de masă şi obşteşti, cadre li tai- judeţean. Inspectorat
>5 Pămint deri ce s-au cifrat la peste României prin Convenţia de conducere din între
2,10 Tels- scontînd beneficii nemeri- 13G 000 prizonieri şi morţi, de armistiţiu. manifestare — depunerea prinderi şi instituţii, nu tului judeţean de interne,
Cen t r a i e i minereuri
ghiozdan. tate, nu într-un moment echivalînd cu 14 divizii, Eforturile militare au de coroane şi jerbe de meroşi oameni ai muncii lor Deva, întreprindeţi
odul 9 © al agonici hilleriste, ci a- eliberase peste 3 S00 loca fost susţinute cu un fier flori la cimitirele eroilor din municipiu, pionieri şi
e bucurie lunci cînd interesele na lităţi, între care 53 oraşe, binte patriotism de între români şi sovietici, care şoimi ai patriei. rii elcctrocentrale Deva*
I. C. I. T. P. L. C. r. M.i
i de sâr- ţionale fundamentale îi im contribuise la izgonirea hi- gul nostru popor. Lozinca şi-au jertfit viaţa în lupte După intonarea rumului G.I.G.C.L., Ţosâloriei d©
,30 Inchi- puneau cu necesitate o a- tleriştilor din alte cîteva lansată de Partidul Comu le pentru eliberarea pa de Stat al Republicii So mătase Deva, Comitetului,
mului ® semenea conduită de ac mii, a avut pe front lot triei de sub dominaţia fas cialiste România şi a Im
veteranilor
ile socia- ţiune. Faptul a fost re timpul războiului un total nist Român: „Totul pentru cistă, pentru libertate şi nului do Stat al Uniunii antifascist. din războiul!
şi
Pionieri
front,
totul
pentru
victo
u — izvo- cunoscut do guvernul so de circa 540 000 ostaşi şi rie" a unit pe toţi oame independenţă. Republicilor Sovietice So şoimi ai patriei au depus
j| creato- vietic şi prin acordarea ofiţeri, din care a pierdut nii muncii în uriaşul efort La solemnitate au luat cialiste, în acordurile so jerbe şi buchete de flori»
atură şi celei mai înalte distincţii în lupte grele aproape de război pentru elibera parte membri ai birourilor lemne ale Imnului Eroilor în încheierea solemnită
Mugurel de război, ordinul ..Victo 170 000 morţi, răniţi şi dis rea deplină a ţării, a altor comitetelor judeţean şi şi Marşului funebru de ţii, garda de onoare, comţ
lânesc ® ria”, şefului statului ro păruţi. municipal de partid, ai Chopin, nu fost depuse co pusă din formaţiuni alţii
larea săr- mân, brevetul de decerna O recunoaştere a erois popoare, pentru înfrînge comitetelor executive ale roane de flori din partea gărzilor patriotice şi d@
,25 Orna- re apreciind că România mului ostaşilor români, a rea definitivă a Germaniei consiliilor populare jude Comitetului judeţean Hu pregătire a tineretului pen-P
naziste. Prin munca şi e-
partidului intrase în război împotri aportului lor la înfrînge lanul tuturor forţelor na ţean şi municipal, ai con nedoara al Partidului Co tru apărarea patriei, a pre
e animate va Rcichului nazist „în rea fascismului o consti ţiunii române, întreaga siliilor judeţean şi muni munist Roman si a Consi zentat onorul.
urnal o clipa cînd încă nu so pre tuie cele peste 300 000 or
» un timp cizase clar înfrîngerea dine şi medalii sovietice, ţară a devenit un „al doi
iust 1944 Germaniei". cehoslovace şi ungaro cu lea front", element defini
toriu al totalei angajări a
1988. Co Participarea ţării noastre care au fost distinşi sol României în războiul anti
lţii româ- la luptele pentru înfrînge daţii şi ofiţerii români. hitlerist. Astfel, poporul
tugust de rea fascismului a expri Totalul cheltuielilor mi nostru şi-a dobindit cu
de victo- mat voinţa poporului ro litare făcute de statul ro arma în mînă dreptul la
estiv, cul- mân de a fi stăpîn pe pro mân în perioada 24 august libertate şi ncatîrnare,
21,00 Tea- pria soartă, de a-şi clădi 1944 — 12 mai 1945 pentru dreptul de a fi deplin stă
pentru viitorul potrivit vrerii sa
c 'ena- înfrîngerea Germaniei hi- pîn în patria sa.
în anii socialismului şi,
,,r jpă lo. Conştiinţa dreptăţii cau a tlei’iste şi a Ungariei hor- mai cu seamă, în perioada
tysle s-a ridicat la uriaşa
pentru
lupta
care
zei
şui ..icer- fost factorul determinant sumă de 470 miliarde lei istorică deschisă de Con
u Vintilă. al angajării sale cu toate (la cursul monedei din luna gresul al IX-lea al parti
0 22,20 dului, care, prin orientă
22,30 In rile programatice şi prin
famului. generalizările teoretico a-
44 de ani de măreţe
AUGUST duse, a deschis o nouă e-
rie epocii -k pocă în viaţa partidului şi
30 Telefil- a ţării, poporul român sub
ghiozdan. înfăptuiri conducerea partidului —
sodul 10 centrul vital şi conştiinţa
;ontempo- (Urmare din pag. 1) pregnant în viaţa socială naţiunii — şi avînd în
1 înfloririi a judeţului, în ridicarea frunte pe col mai iubit fiu
Din cu' u- şi modernizarea forţelor de bunăstării materiale şi spi al său, tovarăşul Nicolae
românesc producţie, crearea unei rituale a tuturor oamenilor Ceauşescu, a obţinut reali
o 13,05 structuri industriale de muncii. Elocvent în acest zări de importanţă decisi
ugust o inaltâ eficienţâ, moderni sens este faptul că în anii vă pentru înaintarea neîn
:a progra- zarea agriculturii, accen care au trecut de la Con treruptă a patriei pe calea
0 Telejur- tuarea laturilor intensiv gresul al IX-lea al parti socialismului şi comunis
irc peste calitative ale creşterii eco dului s-au construit 81 670 mului.
,,Epoca nomice, dezvoltarea cu de apartamente, s-a dez
auşescu". prioritate a ramurilor şi voltat învăţămîntul,• a spo Dr. MIRCEA VALEA
istorie ® subramurilor industriale de rit grija pentru sănătatea
irtistic. ® vîrf şi aplicarea consec oamenilor, a crescut con
tec pe a- ventă a cuceririlor revoluţiei tinuu nivelul de cultură şi
voaitră ® ştiinţif ico-tehnîce. civilizaţie. Cu devotament, răspundere şi dăruire patriotică
22,00 Un adevăr incontestabil, Cel mai înălţător omagiu
„inului. trăit şi simţit de toţi cetă adus aniversării zilei de {Urmare din pag. 1) ţilor [ie. locul viitorului Bula — A.C.II. Rîu Ma- Argeşului, viitorul loc al
ţenii României socialiste îl 23 August îl constituie ab canal. Pe data de 1 iu re-Rotezat, Mihai Ilieş — canalului; că luna aceas
constituie faptul că patria negaţia şi dăruirea cu care lie ne-au sosit întăriluri S.U.T. Deva. Nu putem ta au un avans de cinci
noastră a dobindit in a- hunedorenii acţionează dreapta, pentru a se pu din judeţ. Meseriaşi buni. să nu-i amintim pe şo zile în realizarea planu
ceşti ani o înfăţişare nouă, pentru realizarea măreţelor tea lucra pe locul pe ca Astăzi sînlem un colec ferii de pe autobasculan lui, conştienţi că acolo,
modernă, tot mai înflori obiective ale Congresului ro va (rece Canalul Du
rolo soaro- năre —- Bucureşti. tiv aproape închegat, deşi tele de 16 tone, din lan departe, la Canalul Du
uasă |Ar- toare, înscriindu-se ferm ol Xlll-lea şi Conferinţei oamenii vin de la dife durile cărora se disting năre — Bucureşti, trebuie
,i:\: Zîm- pe coordonatele progresu Naţionale ale partidului, Spre ziuă le-am urat
Moilorn — lui şi civilizaţiei. din inimă spor la muncă rite unităţi economice in muncă Dumitru Ra să răspundă munciloreş-
(Modern pentru îndeplinirea exem dragliniştilor Dorcl Re- hunedorene. Cu toţii în du, Nelu Tod, Nicolae te, prin fapte si realizări,
0 speciala Acum, la 44 de ani 'de piară a sarcinilor ce le re ţelegem cum se cuvine Bouleanu, Pctric Andrău, angajamentelor asumate
moş.4NI : ia victoria revoluţiei de e- vin pentru transpunerea în siga — S.U.T. Deva şi
lui ' (Pa- liberare socială şi naţio viaţă a Tezelor viitoare Dinu Telişcă — I.A.C.R.S. sarcina trasată de secre Tache Ciobanu, ca şi pe do colectivele muncito
1 varianta Hunedoara şi ne-am în tarul general al parti mecanicii de pe încărcă reşti hunedorene în
: Tronul nală, antifascistă şi anti- plenare a Comitetului Cen dului, tovarăşul Nicolae toare — loan Tudor, Con „Decada record in mun
lilo I—LI imperialisto, la acest mo trai al partidului. Răspun dreptat spre tabăra hu-
UNI: Pis- ment sărbătoresc, aseme 7.ind prin fapte înflăcăra nedorenilor. In corturi, Ceauşescu, de a ne face stantin Pleşescu, Cţlieor- că", dedicată măreţei
„lnsurec- barăci şi rulote, oamenii exemplar datoria la „Ki ghe Purear, Viorel Milo- noastre sărbători de la
): viii.- nea tuturor zonelor patriei, telor chemări adresa se odihneau. In zorii zi lometrul" de canal care nean, pe Florin Oeolişan 23 August.
ia start judeţul Hunedoara se pre te de tovarăşul Nicolae
I.ONKA : zintă cu importante şi mă lei îi aştepta „Kilome a fost repartizat judeţu şi Antonie Dologa care ...Cei 107 muncilori liu-
’l n 1 o (Mi- Ceauşescu, oamenii mun trul" lor de cana], care lui Hunedoara, la această conduc cilindrii compac- nedoreni din Brigada
.4 SA: Sto- reţe realizări în toate do cil, sub conducereo orga nouă şi importantă lucra tori. Hunedoara, de la ..Kilo
(Muucito- meniile activităţii econo nelor şi organizaţiilor de trebuie făcut exemplar.
; I: Sosesc mice şi sociale. In ultimii partid, desfăşoară o inten Un om nu dormea — re a epocii pe care o De faţă la discuţia metrul 50" al Canalului
arc (Ke- Constantin Ioniţă, orga trăim, „Epoca Nicolae noastră pe malul Arge Dunăre — Bucureşti, prin
O; Dudul 23 de ani, fondurile fixe să activitate pentru creş nizatorul de partid a! Ceauşescu". şului, la „Kilometrul" munca şi eforturile' lor
; OUA.Ş- din industria hunedoreană terea producţiei de căr
tori secre au crescut la peste 100 bune, minereuri, oţel şi ki Comitetului judeţean Hu hunedorean al canalului, se situează pe un loc de
ţii l do urs nedoara al P.C.R., pentru runcese in prezent maiştrii Alexandru Ră- frunte între brie; ăzile jti-
IKOAG1U- miliarde lei, producţia In minate, dezvoltarea baze brigada de la canal. A- Mi* riş, de la T.E.E.L.T.F. De deţene.
la canal, la „ki
iuI cu Irel dustrială a sporit de peste energetice a ţării şi infăp
' l-Jt (Cii- 3 ori, iar cea agricolă de tuirea neabătută a planu naliza indicaţiile de la lometrul" nostru, va, responsabil cu utila
; 1IAŢKG: ultimul comandament, d r a g l i n i ş t i i Nicolae jele, şi Tlie Cornea, de mîndrie penlru
r (Dacia): 2,6 ori. Pe harta econo lui pe acest an, pe între plănuia măsuri pentru Neamţ, Dorel Resiga, ia LJ.T.L. Hunedoara, şe-
rea mul 13 mică a judeţului au apă gul cincinal, în toate do cei 107, pentru
AN: Călă- rut o seamă de industrii meniile economico-sociale, intensificarea ritmului de Pamfil Pop, Dinu Teliş fuL coloanei aulo, au re colectivele munci-
automobil lucru la „Kilometrul hu- că, Gheorghe Ivan, loan marcat pe bună dreptate toreşti din care provin,
irâ): SI- şi ramuri noi, cum sînt cele La glorioasa aniversare nedorean Gasoni. Vfn de la S.U.T. contribuţia pe care şi-o pentru noi, huni'do renii.
ispctc Ia ale încălţămintei, confec a Zilei de 23 August, gin aduc oamenii de la în
; ij.ia : ţiilor şi tricotajelor, prepa durile de neţărmurită dra — La chemarea parti Deva, J.A.G.R.S. Hune Şi eîjTd asemenea npre-
uminii). dului — ne spune — am doara, I.M.G. Bîrcea, treţinere, cum sînt Mir- cieri le aflăm la suie de
rarea maselor plastice, hi goste şi preţuire afe o a cea Lazăr, loan Hosu,
droenergetica, industria menilor muncii din judeţul sosit aici, la datorie, pe I.J.P.l.P.S. Deva. Buldo- Nicolae Pop, Aron Moga, kilometri depărt;ire. ne
materialelor de construc nostru, în semn de aleasă data de 15 iunie a.c., îm zpriştii Gheoi’ghe Ştefan, Gheorghe Voincscu, su bucură mult.
ţii ş.a. In acelaşi timp, cinstire şl vie recunoştîn-’ preună cu 30 de oameni. Petre Scularu, Teodor dorul Cornel Dragosin, — Să scrieţi o;ă Briga-
producţia de huilă s-a du ţă, se îndreaptă către cel Am bătut ţăruşii începu Pop, Gheorghe Benleu, da Hunedoara de )a „Ki-
vremea va blat, iar la minereu cu mai iubit şl stimat fiu al tului. Trudă multă, greu Victor Chelaru sînt, în cum spuneau dumnealor, loinetrul 50" al Canalu-
instabila, tăţi, organizare de şan ordine de la I.E.E.L.I.F. adevăraţi „doctori" ai u- lui Dunăre — Bucureşti
rar noros. prifer, cocs, fontă, olel, poporului român, eminent tier. Ne-am făcut prima Deva, A.G.H. Rîu Mare- tilajelor şi maşinilor. va fi întotdeauna in frun-
ădea ploi laminate şi alte produse şi clarvăzător conducător
: averse, s-au înregistrat creşteri de partid şi de ţară, se baracă, grupul social. Retezat, I.L. Deva, C.S. te, va semna o pagină
vpnte des- substanţiale. cretarul general al parti Primul buldozerist al ju Hunedoara, O.G.A. Deva o mîndrie să de onoare Iu acest măreţ
:e. Izolat deţului, Gheorghe Ştefan, — preciza inginerul Sal E& că Brigada Hu- obiectiv a] construcţiei
dină. Vîn- Paşi importanţi s-au fă dului, preşedintele Repu a început cu nivelarea vador Stîngaciu, adjunc ’nedoara de la „Ki socialisto — ne-au rugat,
ab la mo- cut pe calea înfăptuiri! ce blicii, tovarăşul Nicolae
sificărl lo- rinţelor noii revoluţii agra-, Ceauşescu, angajîndu-se terenului. Am continuat tul şefului de brigadă. lometrul 50" al Canalu la plecare, destoinicii
km/oră. cu pregătirea drumului Avem apoi alţi oameni lui Dunăre — Bucureşti constructori hunedoroni.
m i n i m e re, producţiile medii vege sâ nu precupeţească nici pentru dragline, cu cana do mare nădejde în ex- şi-a îndeplinit în luna iu Le-am urat din inimă
se între tale şl animole sporind un efort pentru continua
, Iar cele simţitor. înflorire a României socia lul pilot de deviere a cavatoriştii Ion Boşneag lie mai mult docil dublu succese, împliniri tot mai
:3 şi iz de Argeşului, care să ne per — do la C.M. Deva, Pe planul la excavaţii şi mari, pe măsura dăruirii
■rolo# de Toate aceste infâptuiri liste,- spre binele şi ferici mită începerea excava tre Viţioneseu si Tiboriu transport nisip din albia lor în muncă.
oncenco). fără precedent se teflectă rea întregului popor.
=1