Page 79 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 79
570 • JOI, 25 AUGUST 1988 Pag. 3
LA LOCURILE DE AGREMENT, ÎN SĂLILE DE SPECTACOLE
(Urmare din pag. t) Poslolache. Pentru ca ele să le-a lipsit nimic. La Sime-
fie cit mai bogate, noi, side ria, formaţia „Maris" de la
E D şi-a mai lăcut apariţia ca rurgicii şi ceilalţi oameni centrul de cultură şi crea
u ca-
avut in zilele precedente. ai muncii hunedoreni, urmăm ţie „Cintarea României" a
Ic lu- cu incredere in muncă şi in prezentat un spectacol non-
rifica- DEVA. La pădure, viaţă ideile, orientările şl stop. La reuşita spectacolelor
mine-
esurse la iarbă verde chemările secretarului gene şi-au dat concursul şi fan
:rcşte- ral al partidului, tovarăşul fara aşezămintului de cul
scupe- Mii de oameni ai muncii Nicolae Ceauşescu, cuprinse tură şi formaţiile artistice
lor u- din Deva s-au îndreptat, in Tezele pentru viitoarea de la „Marmura".
ro au
3 spe- marţi, 23 August, spre zo- plenară a C.C. al P.C.R. i
unită- Inele de agrement Bejan şi Sărbătorirea e in toi. Pen CALAN. Suită de
; cen- Căprioara. Ambele zone au tru ca oamenii să se simtă
zcnta- fost bine aprovizionate. La manifestări artistice !
(I va- bine, să aibă aici tot ce
mţclor Bejan, pe lingă cabana le trebuie, I.C.S.A.P. le-a Siderurgiştii de la Călan i
„Bejan", pentru buna ser
minte- pus la dispoziţie 22 puncte au petrecut clipe de destin
ţşterea vire a devenilor veniţi să-şi de desfacere bine aprovizio
rare a petreacă aici ziua de sărbă nate, tonul dindu-l binein- dere la locul de agrement
i ca- toare, şi-au amenajat chioş ,,Stejaru". L-am intilnit prin
noile ţeles, restaurantul „ Ciu tre ei pe maistrul principal
ale curi şi unităţile de alimen perca" — prezenţă perma Ion Beraru de la turnăto
; de taţie publică Bachus, Favo nentă la acest loc de agre
•IIo au rit, Mercur,. Orizont, Izvorul ment. Abundenţă de produse ria I.
cţiuni. — Petrecem sărbătoarea
Decebal, Bulevard, Mioriţa este si la unităţile
şi Izvorul veseliei. La dispo i.c.s.l.f: eliberării — ne spunea el—
ziţia energeticienilor, mine In zilele de 23 şi 24 cu mai multă incredere in
rilor, constructorilor, a alto- forţele noastre, cu dorinţa -a popasul (uristic ,,Strei", de curînd renmennjat
m August, aici, la Cliizid, la de a produce cit mai
mm oameni ai muncii veniţi ca centrul de cultură şi creaţie multă fontă cenuşie, piese
in fiecare zi de sărbătoare „Cintarea României", Io
să petreacă la poalele pă turnate, produse cărbunoase.
nai • durii Bejan clipe de destin Teliuc şi Ghelari au evoluat Aici, la „Stejaru" sint as
gricul- dere şi voie bună, între pină in seară, lanlara C.S. tăzi foarte mulţi siderurgişti,
Hunedoara, taraful şi soliş
i am- prinderea comercială de stat tii de la I.A.C.R.S.H. şl animaţi de această dorinţă.
pentru legume-lructe a pus, Plinătatea sărbătorii — la
r pro- cei de la centrul de cultu
prin mai multe puncte de care au contribuit unităţile
fecţio- desfacere, pepeni; verzi, me ră şi creaţie, formaţiile ar I.C.S. mixtă Călan şi ale
tistice de la I.C.S.A.P., I.M.
tivităţi re, struguri, prune, roşii, ar Hunedoara. I.C.S.L.F. - a fost dată de
rtistic. dei. Cu o toneiă era pre o suită de manifestări cul-
e dra- zentă şi I.C.S. mărfuri in PETROŞANI. tural-artistice in care s-au
dustriale Deva. produs orchestra „Doina
' a Voia bună a fost susţinu Spectacole Ştreiului" şi formaţia de
r> tă de muzica înregistrată a- viu aplaudate muzică folk, cu grupul „Vic
■^.v0 sigurată de Direcţia judeţea toria" şi grupul satire
nă de poştă şi telecomuni In Valea Jiului a ploua! „Semnal C" ale centrului
mulul.
caţii, iar atunci cind vremea marţi. Şi totuşi, voia bună i-a de cultură şi creaţie „Cin
a permis, prin programul însoţit pe mineri in sălile tarea României" din locali
cultural artistic prezentat de de spectacole, in unităţile tate şi fanfara C.S. Vic
formaţii din municipiu, pe de alimentaţie publică sau la toria.
scena amenajată la margi cabanele din jurul locali
nea pădurii. La realizarea tăţilor. ' HAŢEG. Intre două „reprize" de ploaie, o repriză de fotbal la bazele de agrement dc la
programului au contribuit, Cu toată ploaia care că cabana „Căprioara",
ma- Omagiu hărniciei
liI dc- sub conducerea muzicală o dea in faţa clădirii centru
CDOA- lui Ştefan Răduf, formaţia lui de cultură şi creaţie Potrivit mersului vremi*,
soarc. de muzică uşoară „Atlas" şi ,,Cintarea României" o mare la baza de agrement, la
itemir soliştii Norica Golescu, Stela mulţime de oameni — mi stadion şi la centrul de Mani fes ţări politico-educative
:isiunc Grădinara şi Ovidiu Stratan neri de la Dilja şi Livezenh cultură şi creaţie „Cinta
PE- de la Centrul de cultură şi constructori sau constructori rea României" din localitate (Urmore din pog. 1) • Centrul de cultură şi
3 soa- creaţie „datarea României" de utilaje, alţi oameni ai au avut loc spectacole de creaţie „Cintarea Româ noile înregistrări ale
doua Deva, taraful şi soliştii Ma- muncii au constituit un ge muzică populară şi uşoară, care au participat un niei" din Petroşani a or grupului vocal-instrumcn*
tal „Canon" al cunoscutei
ibric); ria Cucu, Felicia Sicoe-Co- neros public la evoluţiile de dans şi poezie, prin mare număr de oameni ganizat la căminul nr. 2 instituţii culturale hune-
PENI: doban, Liliana Chinda şi llie ansamblului „Paringul", ele care mai bine de 50 de for ai muncii, s-au bucurat de nefamilişti al între do rene.
c i-n Frăţilă, de la acelaşi aşe soliştilor de muzică popu maţii au prezentat progra de un real interes. prinderii miniere Eivezeni
:an : zământ cultural, impreună cu lară şi fanfarei aşezămin- me cultural-artistice, la simpozionul pe tema' „Re • Simpozion. Cooperati
surec- taraful şi formaţia de dan tului de cultură amintit. A- care au asistat cetăţenii • „Contribuţia armatei voluţia de eliberare so va „Bucura" din Haţeg
LO- suri p o p u l a r e de la semenea spectacole au avut oraşului. române la înfăptuirea cială şi naţională, anti a găzduit simpozionul „E-
vcrde I.P.S.R.U.M. Deva. loc in toate localităţile Văii Cu toţii au venit să par actului istoric de la 23 fascistă şi antiimperialLsiă poca Nicolae Ceauşescu —
A- \- Jiului. ticipe la manifestările or August 1944" a .fost tema de la 23'August 1944 — epoca marilor împliniri
HUNEDOARA. Minerii de la Vulcan şi Pa- ganizate in cinstea marii simpozionului _ oi-ganizat deschizătoare a unei noi ale poporului român", or
. „,yc- Aproape de împlinirile roşe.ni s-au îndreptat in nu sărbători naţionale a po de Centrul de Cultură şi epoci în istoria patriei". ganizat de Consiliul oră
i i-n de azi şi de mîine măr mare către baza de a- porului nostru, aducind cu creaţie „Cintarea Româ Manifestarea a fost ur şenesc de educaţie politică
I.oco- grement Brazi, unde taraful ei in fapte şi in suflet ma niei' din - Deva şi găz mată de un spectacol de şi cultură socialistă cu
1
itcnun Starea timpului nu i-a îm i centrului de cultură şi crea rea bucurie de a contribui duit de Centrul teritorial muzică populară prezentat sprijinul Muzeului jude
IZ A : piedicat pe hunedoreni să ţie „Cintarea României" activ la edificarea societă de calcul electronic. Au de orchestra „Paringul", ţean şi Filialei Deva a
(Mi- urce cu mic, cu mare, pe din localitate, ca şi forma ţii socialiste multilateral dez fost evocate faptele pline de soliştii vocali şi instru Arhivelor Statului. Au
Co- dealul Chizidului. Aşa că, ţia ROK-Ton a uzinei de voltate şi a comunismului in d eroism ale ostaşilor mentişti al amintitului fost înfăţişate realizările
e
tmini- incă la ora 9,30, poiana de preparare Coroeşti au cintat patria noastră. Ei au ra români în luptele pentru aşezămînt dc cultură. obţinute de poporul ro
i); In la poalele pădurii era deja cu toată dragostea pentru portat depăşirea planului la eliberarea pămînlului mân în anii socialismului,
ara) ; dens populată. ei. producţia marfă cu peste 33 scump al patriei, precum • Ultima ediţie a „Stu cu precădere în perioada
>ragul Printre miile . de sideru'- Intre minerii de la Lupeni milioane lei. La producţia şi a Ungariei, Ceho dioului artelor" organizat deschisă de Congresul al
(Casa gişti, mineri, constructori ve şi Bărbăteni care au petre mică şi servirea populaţiei slovaciei şi a unei părţi de Centrul de cultură şi TX-lea al partidului.'
3: Cu niţi aici cu familiile lor, re cut sărbătoarea la locul de planul a fost depăşit cu a Austriei de sub domi creaţie „Cintarea Româ
agrement Brăiţa s-au numă
prin- cunoaştem pe Ionel Mariş - rat şefii de brigăzi Con peste 111 000 lei. Cea mar naţia hitleristă,. pină la niei" din Hunedoara a pur • Colocvii de istoric.
AZI : maistru principal furnal!st la importantă contribuţie la înfrîngerea definitivă a tat genericul „Sub sem „23 August 194-1 — piatră
on tru secţia a ll-a furnale, pe stantin Popa, Erou al Muncii obţinerea rezultatelor amin Germaniei fasciste. nul fierbintelui August". de hotar în istoria po
Tomolea,
Socialiste,
Pompei
RIA : Mihai Birz - şef de echipă tite au adus-o colectivele Dintre momentele acţiunii porului român" a fost te
Mihai
eşul); la l a m i n o r u l 2 de Babac. Blaga şi Dumitru muncitoreşti de la I.P.I.L.F., • O manifestare plină care s-au bucurat de o ma, colocviilor de istorie
3 SUS sumă, pe Ion Posto- întreprinderea de bere, în ,de încărcătură emoţio caldă primire din partea organizate de Centrul do
lache, maistru la aglo- treprinderea elec trocentrale, nală a fost organizată la oamenilor muncii prezenţi cultură şi creaţie „Chita-,
meratoare ca şi pe Eroul SIMERIA. Pe malul E.G.C.L., sectorul de exploa T.C.R.M. Deva, a-vînd ca la m a n i f e s t a r e s-au rea României" din Haţeg.
Muncii Socialiste, Constantin Ştreiului tare a lemnului, C.L.F., generic „Revoluţia de e- evidenţiat: „Omagiu li Ea manifestare, caro s-a
Diaconescu, de la I.A.C.R.S.H. cooperativa „Bucura" ş.a. liberare socială şi naţio ric" adus măreţei sărbători bucurai de un deosebit
— Sărbătorim ziua de 23 Simerienilor, gazdă bună In acelaşi timp, colectivele nală, antifascistă şi anli- naţionale, susţinut de poe interes, au participat oa
August cu sufletul aproape le-a fost şi de data aceasta, de la I.P.I.L.F. şi S.E.L. şi-au iriiperialistă — moment ho ţii Eugen Evu, Dumitru meni ai muncii din unită
de împlinirile noastre de as popasul O.J.T. „Strei", Ce depăşit sarcinile la export lurilor în istoria poporu Spătaru, Virgiliu Vera. ţile economice şi institu
tăzi, de împlinirile de miine lor ce au optat pentru a cu 602 000 şi, resoectiv, cu lui român". Daniela Rădos, precum şi ţiile oraşului.
ia va - ne spune maistrul Ion petrece aici citeva ore nu 196 000 lei.
ibila,
oros.
0, cu < sj
Inso- s /
3Ctrl- Wmmmm
mo-
îstic.
i m o
î 12
ma-
do
pro"
n.
i va
no-
lo-
e a-
;cSr-
1 va
scc-
zolat
1.
.noul (ie «cremeni <le In pădurea cliizid 11 u no dnara cunoştea o animaţie deosebită încă de la orele dimineţii. Foto NICOLAE GHEORGHIU
