Page 82 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2
Efortu/s susţinute pentru strîngerea
în întreaga activitate ecoriomico-socială i|ggi
şi depozitarea furajelor, pregătirea
R < U I
TEZELE DIN APfiILE ELABORATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU- din timp a adăposturilor! nur as nu.
ne h;' -mica/
IZVOR AL ACŢIUNII Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE (Urmare din pag. 1) bun pentru adăpostiroa pcaim, pr
<*.I\ A. D.M. 1
animalelor. La un al doi di calorii u
zilele furajere aproape lea adăpost lucrările sînt nivelul unit
1 300 tone grosiere, iar în curs de execuţie, sta rioada care
cantitatea ce se mai aflu diul acestora la vi dinii Ia începutul
realizaţi .şi <1
Prin puternica mobilizare a tuturor forţelor — în. cîmp se transportă în siguranţa că ea fi dai în fel, la prod»
zilele următoare. Pentru folosinţă la timpul potri frici mici
ca transportul şi depozita vit. dc servicii *
realizări record la producţia destinată pieţei externe rea paielor şi a finului să Conducerea unităţii, cu 10 şi, re-si
depăşiri in i
se încheie în col mai scurt sprijinul unităţilor patro sulă, iar la
timp, pe lingă Utilajele na toa re, trebuie să-şi con- de mărfuri p
In ansamblul activităţii producţie se ridică la 11 ro le-am aşezat ca teme — Locul central, desi mecanice am antrenat in centreze eforturile pentru comerciale s-
economice care se desfă milioane de dolari). Aces lie trainică tuturor fap gur. Tocmai îmbunătăţirea lucru şi cooperatorii cu finalizarea lucrărilor la un spor de
Planul a
şoară în judeţul nosfru. te succese sini: răspunsul telor noastre • revoluţio continuă a calităţii pro atelajele. fînarul din brigada Şoi- de asemene;
colectivului din Combina concret al siderurgiştilor nare. duselor livrate in aproa Tot la capitolul pregă muş şi, mai ales, la exe la fondul de
tul siderurgic Hunedoara ia cerinţele înscrise în do — Vă rugăm să eviden pe G0 de ţări de pe toate tiri pentru stabulaţie intră cutarea reparaţiilor (aco la sulă. La ;
Li revine sarcina de onoa cumentele Congresului al ţiaţi cîleva dintre direc continentele a făcut ca, şi punerea la punct a adă perişul, podul şi instala talc contribi
mă au avut
re şi, în acelaşi timp, de XilT-ica şi Conferinţei ţiile.' de acţiune al căror din acest an, şă benefi posturilor .şi incintelor din ţia de apă), la adăposturi magazinelor
mare răspundere de a a Naţionale ale partidului. efect se regăseşte în pro ciem de noi pieţe de des fermele şi brigăzile zoo le din brigăzile Căinel şi jiu, lJoşorod
sigura o mare parte din Sarcinile de plan privind ducţia de export record facere în Şingapore, Thai tehnice. Cum se prezin Păuliş. De asemenea, să ca şi cel ;
artizanal.
producţia destinată pieţei exportul şi obligaţiile con înregistrată pînă la aceas landa, Peru, Malaczia ş.a. tă lucrurile la această mobilizeze mai puternic
externe. în discuţia pe tractuale asumate faţă de tă dală. Aplicăm şi noi aşa-nUmi dată, aici, ia C.A.P. Şoi- toate forţele umane şi
care am purtat-o recent partenerii de peste hota — Asigurarea din timp lul „sistem de asigurare muş ? Da unul dintre adă mecanice pentru strînge-
cu ec. Ovidiu Tănăscscu, re trebuie înfăptuite nc- a portofoliului de comenzi a calităţii", care repre posturile din brigada Şoi- rea, transportul şi depo 1' ELE\
şeful biroului export a) zintă un ansamblu de mus lucrătorii de la zitarea urgentă a tuturor
C.S. Hunedoara, am con ACTIVITATEA. DE EXPORT metode şi procedee meni LE.E.L.I.F. Deva au în paielor şi finului care mai
semnat cîleva argumente te să prevină apariţia de cheiat modernizările, fiind există pe cîmp. « 20,00 1
ce întăresc afirmaţia con editate • dinamism * eficienţa fectelor nedorite, să ga 20,20 Priori
form căreia activitatea de ranteze lucrul dc calita nomie • 20
export reprezintă priori la toate sortimentele din te pe întreaga durată de Succes tuturor colectivelor tiiarea lo<
tatea absolută în munca condiţional, ritmic, inte planul anual, acţiunile de „viaţă" a produsului. Au strategia d>
siderurgiştilor hunedoreni. gral, iu un nivel calitativ fost astfel constituite co
corespunzător, în scopul contractare iniţiate ele în misii specializate pe flux lumedorene în noua etapă conomico-so
— Vă propunem, ca menţinerii şi lărgirii pie treprinderile de comerţ şi în fiecare schimb. triei noastri
punct de plecare in dia ţei externe de desfacere exterior, do departamort pentru noi
logul • Ia care v-am invi a produselor româneşti. tul specializat al •ministe — Ce ne puteţi spune a întrecerii socialiste! urmaşii noş
lat, relevarea rezultatelor Es1e o sarcină pe caro rului nostru şi, nu în ui referitor la aportul pe Românir
pe care colectivul Combi ne-a dat-o secretarul ge timul rînd, de Centrala oare secţiile din combinai - Pace.
natului siderurgic din. Hu neral al partidului, tova industrială- siderurgică ITu il au la obţinerea acestor (Urmare din pag. 1) Locul ai ni-lca al cla terna d
nedoara le-a obţinui în răşul Nicolae Ceauşescu. nedoara îşi arată din plin frumoase realizări ? samentului general pe ju secvenţ
şapte luni şi două decade în timpul neuitatelor vi roadele, ba această dată — Doresc să remarc mele două locuri ale cla deţ esle ocupat de între idealul unei
din acest an la producţia zite de lucru în combina avem asigurate comenzi faptul că toate secţiile samentului general din prinderea „Plafar" Orăş- bune şi n
de export. tul nostru, sarcină subli pentru acoperirea şi de implicate în activitatea de judeţ, unităţi din dome tie, unitate care a reuşit fără arme
— Cred că o menţiune niată, din nou, cu deose păşirea planului de export producere a laminatelor niul extracţiei şi prepa să se impună prin con boaie « :
ar fi edificatoare: produc bită forţă, în magistralele pe întregul an şi chiar pentru export şi-au înde rării minereurilor. Este secventa îndeplinirii şi de ştiinţific. „I
* 1
ţia de export, a întregului expuneri şi cuvîntări la pentru trimestrul I 1989. plinit sarcinile de plan. vorba de Mina Deva şi păşirii sarcinilor de plan, terie, viaţă
un 1987 a fost realizată, forumurile de partid şi Cu efecte benefice s-a Totuşi, pentru plusurile Cariera minieră Coranda- a angajamentelor asuma laureaţi ai
'n acest an, încă de J» ale democraţiei muncito soldat şi urmărirea mai însemnate cu care au con Cerlcj. Remarcăm faptul te, prin creşterea calităţii naţional „
finele lunii iulie! Kapor- roşii, revoluţionare din îndeaproape, pe fluxul tribuit la realizările de că Mina Deva ocupă pri şi eficienţei întregii acti României"
latc ia planul perioadei, ultima vreme. De altfel, tehnologie, a ritmicităţii spre care am amintit, mul loc .şi în întrecerea vităţi. Din întrecerea hu- Telejurnal i
rezultatele obţinute în pentru cei peste 8000 de în asigurarea laminoare- merită evidenţiate în mod pe ţară din acest an, des nedoreană pe ramuri şi chiiig-tea pr<
şapte luni din 1908 sin* comunişti, pentru toţi coi ior cu cantităţile de me deosebit colectivele sec făşurată între unităţile de domenii semnalăm ocu
net superioare, fizic şi va ce muncim în secţiile ş> tal necesar respectării ţiilor laminor G50 mm, profil. De fapt, despre u- pantele primelor trei lo
loric, prevederilor (o de uzinele Cetăţii de foc a stricte a graficelor de pro profite mici, sîrtnă nr. 3. nităţilc aparţinînd C.M curi : I.M. Lonea, I.M. Pe
păşire de' peste 30 la sută Hunedoarei, programul de ducţie Pînă la sfîrşitul anului, Deva se poate spune că trii a-Sud şi I.M. Vulcan
a sarcinilor „la zi"). A- acţiune îl reprezintă idei — Ce loc ocupă calita cu siguranţă vor trebui sini „portdrapelul” între din subramuru extracţiei
Vein, de' asemenea, impor le şi conceptele cuprinse tea în efortul general de evidenţiate „în mod deo cerii din judeţul nostru ; cărbunelui, LP.I.C.C.F. De
])i:v.Y : Te
tante depăşiri pe ambele în Tezele din aprilie ela creştere a prestigiului me sebit", toate secţiile. în primele 5 locuri ale va, I.M.M.li. Simeriu şi mă (Patria);
relaţii (numai pe devize borate de t o v a r ă ş u i talului bunedorean peste clasamentului se află nu I.U.M. Petroşani din sub- cislv (Arta);
convertibile plusul de' Nicolae Ceauşescu, pe ca hotare ? MIRCEA DIACONU mai puţin de 3 unităţi ale i-amuru construcţiei de HA: zîmbet
centralei respective (cele maşini, LE.E.L.I.F. Deva, (Modern — /
două amintite, plus carie A.C.M.K.U.E. Deva şi (Modern —
ra minieră Vet el-Mintia). A.C.M.R. Deva din dome specială (Ha
TROŞANI: l
Angajare şi responsabilitate - Din bilanţul C.M. Deva niul construcţiilor, I.J.T.L. rolul r în-
— la care cele trei uni
Deva, I.T.S.A.l.A. Deva şi
vâri an
tăţi miniere au contribuit 1. T. A. Deva, din do i:\va (o...,
cerinţe esenţiale din plin — desprindem meniul transporturilor, 13agrai ion
(Cultural) ,
i y depăşirea producţiei mar I.C.y.A.A.P. Petroşani, Ra Rist.ruiaUil il
ale muncii de fiecare zi fă cu peste 03 milioane za 2U Simcria şi Oficiu) ţiu“ (Lucea!'.
Calo
Ni:\:
productivită
creşterea
lei,
farmaceutic Deva din do
norul);
ANI
ţii muncii cu 8,3 iu sută, meniul cii culaţiei mărfi) nevii, acolo
(Uimoie din pag 1) precizie, pentru care Oli reducerea costurilor tota iilor ş.a. beşte (Mujic
va microni in plus sau in le la 1000 lei producţie încheierea, cu rezultate HRAM: Un
(I
pilărle...
cei vizaţi au lucrat cit a minus reprezintă o aba marfă cu 33,1 lei ş.a. Nu deosebite a clapei de în BRAD: Mls
roşii
(Steaua
fost nevoie, pînă la fina tc.re de la calitate. Toate W m m mai în zilele lunii august, trecere dedicată zilei de Ti i:: Comun
lizarea lucrărilor. A acţio presupun investiţii? de care au premers marea 23 August oferă posibili Luminile dii
nat. mobilizator exemplul încredere, cunoaştere, im IP sărbătoare, in bilanţul tatea unui demaraj optim trio); In ai
personal al comuniştilor. plicare, exigenţă faţă de C.M. Deva au pulul să fie în noua etapă a „com (Flacăra) ;
Ki au fost promotorii spi propria muncă şi a între- înscrise plusuri de 9 tone petiţiei hărniciei", care se RAI: Trenul
seriile I-ll (<
ritului m i l i t a n t , de răspun .•ului colectiv" de plumb, 13 tone de zinc va desfăşura în perioada tură): lfAŢ!’
dere". Ioana Inurcaini. secre şi 32 tone de cupru, in ce a mai rămas pînă ia plăteşte (Dai
Emil Popovici, secreta tarul organizaţiei de ba Y.L.S.C.II. f)e\;i, forma s. Sc întreţine cultura concentrate. Ne oprim dom sfîrşitul acestui an. Pri Promisiuni; <
ascuns
tatoa
rul comitetului de partid ză de la atelierul 3: „A- tomate', cart* nu paste multa \ rome sc va recolta în la aceste exemple de pro mele realizări ale acestei cultura); NI;\
tirul fluxului* 4 dc stvon.
scuiărie: „l.a noi in sec vem o bază tehnico-mate ducţie. noi etape de întrecere so- nul de aur -
ţie executăm matriţe .şi rială şi un pot”ntial li cialistă sînt desigur cele (Mureşul); sus .
pîn/ele
diferite produse de strictă man puternice Avem însă obţinute chiar in zilele n i re în Aria
necesitate pentru între si răspunderi mari în u- de 23 şi 24 august a.e., na).
prindere. Nu de puţine tili/area cit mai eficien Confirmări care nu tiu seama de numărul anilor... ! cind în majoritatea uni
ori trebuie să le realizăm ţă a acestora. Iar u n u l tăţilor economice liune-
in cel mai scurt timp, la dintre factorii decisivi in (Urma.e din peg 1) Sintem, la I.M. Hune terii bunăstării noastie. O doiene cu foc continuu,
un înalt nivel calitativ acest sens este sporirea doara, 118 inovatori şi 41 nouă dovadă in acest sens oamenii muncii au asigu
Am lucrat şi lucrăm une gradului de angajare şi nilicarea şi urmărirea acti de inventatori, mulţi dintre o constituie şi măsurile rat „arderea" fără între
ori zi şi noapte, cit este implicare al oamenilor ia vităţii de invenţii şi inova aceştia tineri. Lista nu este privind majorarea retribu rupere a flăcărilor hărni
Pentru azi
nevoie. Or, fără o atitu realizarea sarcinilor. Este, ţii. Cu sprijinul directorului închisă. Nu mai ştiu cu ţiilor şi pensiilor, primite ciei muncitoreşti. După va fi răcoi'o
dine responsabilă pentru de altfel, si cerinţa pen întreprinderii am constituit cine a inceput, dar nici nu cu salislacţie şi recunoştin cum s-a consemnat şi în nil mai m
bunul mers al treburilor, tru înfăptuirea căreia or consiliul tehnico-economic, se siirşeşte cu lăcătuşii ţă de întregul nostru colec ziarul nostru, aceste pri Local vor (
fără acea dăruire şi an ganizaţia noastră de ca organ tehnic consulta Dumitru Coipan, Vladimir tiv. Pentru noi, acest răs me rozul late şi împliniri care vor a\
gajare, ataşament faţă de partid, cei f>3 de comu tiv ol consiliului oamenilor Şutea, strungarul Octavian puns se materializează in sini deosebit de rodnice. dc averse, î
el
descărcări
secţia şi atelierul în care nişti depun toate efortu muncii, cu rolul ds a aviza Nistor, minerii Gherasim plusurile de producţie „pe Există, deci, premise cer lat cantităţii
lucrezi nu am putea rea rile. Repartizarea de sar soluţiile noi propuse, re- Mureşan, Candin Bogar, toată linia" cu care ne-am te pentru desfăşurarea în vor depăşi
liza sarcinile ce ni se dau. cini concrete pe locuri de partizindu-le apoi spre sing. Stelian Humă, ingi prezentat ia măreaţa săr continuare a unei între- Vînud va si
c
moderat,
Avem o sumedenie de e- muncă, analizele pe care materializare cabinetului nerii Simion Spătar, Viorel bătoare naţională a po „ceri dinamice, vii, fertile, rări dc
xemple care atestă aceste le efectuăm şi zilnic dacă de invenţii şi inovaţii. Corn porului nostru, in locurile în lumina Tezelor din a- din s, Varul
realităţi, fapte de muncă este nevoie, îmbunătăţi din 1984 dispunem de o David, Vaier Zaharia, Du intii obţinute de cercul prilio, a indicaţiilor şi tic. Tempera
ine vor fi cu
demne, de adevăraţi eo rea ' propagandei vizuale bogată bibliotecă de co'le mitru Geampană, Octavian inventatorilor şi inovatori sarcinilor stabilite de se 9 şi 1! grad
muni.şli. '1 lăcătuşul specia şi a invăţămîntului pol i- tehnică şi de o brevetote- Gheorghiţă... Vor mai veni, lor in întrecerea socialistă cretarul general al parti maxime inh
list Traian Mihuţ si fiul iico-ideologic sini modul că, av.ind posibilităţi largi cu siguranţă, mulţi alţii, pe ramura minereuri in dului, tovarăşul Nicolae de grade. 17
ceaţă,
nouţa
său Nicolae, Marius Popa, nostru do lucru în accas- de informare şi documen pentru că avem datoria de 1986 şi 1987, in preocupă Ceauşescu de serviciu
Nicolae Crăciun, Nicolae tu direcţie. Trebuie însă tare prin publicaţiile de onoare de a răspunde prin rile asidue pentru finaliza Urăm tuturor colective cenco).
Gherlea sini oameni cîf» să no apropiem mai mult specialitate ale Oficiului rezultate cit mai bune gri rea celor 28 de dosare de lor muncitoreşti succese
nădejde, promotori ai do oameni, să-i sprijinim de stat pentru invenţii şl jii pe care partidul, per inovaţii şi 6 invenţii pe tot mai mari în îndepli
noului. ai spiritului re* cind se simte nevoia, să-i mărci, sau ale Oficiului de sonal secretarul său gene 1988, a căror eficienţă an- nirea şi depăşirea sarci
ir în întreaga ac- atragem la tot co presu informare şi documentare ral, tovarăşul Nicolae tecalculată o estimăm ia nilor de plan, a angaja
tivitate. Executăm luci *ari pune întronarea unui real al Ministerului Minelor. Ceauşescu, o poartă creş 4,8 milioane lei. mentelor asumate în între
de num complexităţi şi spirit revoluţionar". cerea socialistă !