Page 86 - Drumul_socialismului_1988_08

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Ai patriei an) fost şi vom rămîne
} însemnul libertăţii In demnitatea ei, de neclintit.
Iubind în August semnul de tezaur EUGEN EVU
U co?
Al omeniei ce ne aparţine ■uJVjlA
WWW .Şi soarele din spicele de aur — Lumina de August va s-a
judeţean
Al libertăţii care naşte pîinc.
\
do protr
(ru lucr
Iubind în August tot ce-adevereşte E August, cînd Ţara se umple de soare, î nlle de
Vocaţia unui deschis popor cînd limpezi lumini către culmi se ţ grieultui
Spre idealul păcii, româneşte deschid, i lâştigăto
unităţi,
Cu sufletul deschis, ca un pridvor. în Ţara cu flori-porumbei la hotare > gerii pi
şi-albastre coloane sub steag de Partid, ţ curs, pi
Iubind în August libertatea care locuri’ s
dine me
Folclorul hunedorean şi generosul Şi preţul ei îl ştie fiecare — din jertfe, din inimi, din vise, din zbor; glie Vii
Lumină de August, lumină aprinsă
Atunci, din piept de ţară a ţîşnit
Haţeg),
Eroic sînge-n steaguri înflorit. mereu înainte, spre zări necuprinse zenta ji
pe ţară,
său mesaj patriotic, emoţional Iubind în August patria ce vine se-nalţă un harnic şi paşnic popor. (S.M.A.
Ijtây'st
Răscumpărăm tot sîngcle jertfit. DUMITRU SPĂTARU
Privirile- ne râ.nîn me­ sau cu funcţiuni anume îi sat frumos/ Aşezat pe
reu aţintite spre a.'el mo­ în viat: satelor Bulzeştii rîu în jos". râu
ment de cultură care a de Sus, Blăjeni, sunete Semne ale dragostei de
fost spectacolul folcloric împletite cu cele ale ta- patrie, de tricolorul ro­ ceastă nuanţă de vulgari­
oferit de curînd de Co­ ragoatelor şoptind doina mânesc purtate cu mîn- Să vă spun ceva tate. De aceea, trebuie
mitetul judeţean de cul­ lancului sau ropeziiid în- drie de sute de oameni evitat şi nu cultivat, cum • 13,
tură şi educaţie socialistă ti'-un adevărat iureş ţari­ le-am intiln.it pe admira­ Un poet întru totul sti­ Despre hibridul, indezi­ se întimplă in momentul La sfîrş
sub egida atît de gene­ na moţească interpretate bilele costume de câluşeri mabil a scris o poezie rabilul verb a vroi, in o- de faţă. Faptul că tine­ * Fliiri
roasă a Festivalului na­ de Pera Bulz, Aurel Stin­ din Orăştioara de Sus şi care era cit p-aci să fie poziţie cu legitimele a retul (ine să se detaşeze grădină
ţional „Cin tarea Româ­ gă, Ionel Coza şi alţi zeci Boşorod, senine ce au îm­ foarte Irumoasă. Dar - vrea şi a voi, am scris cu şi prin limbaj de genera­ timpul
niei". El a înmănuncheat de instrumentişti din podobit bărbaţi falnici precum o zgîrietură ivită alt prilej, tot in acest che­ ţiile care-i premerg e în nia la
momente de creaţie auten­ Brad. Vaţa de Jos şi din între care Nicolae Mălina, pe luciul unei oglinzi ve- nar. Cu verbul a zice, pe ordinea lirească a lucru- . Din ur
tică întocmai celei caro a alte aşezări situate ..Co- Traian Gridan, Ioan Poan­ neţiens — un final de vers de altă parte, situaţia e rilor şi ţine de teribilisme­ lui anin
legănat viaţa spirituală a lo-n Munţii Ţebii". tă .şi atîţîa alţii. compromite rotunjimea în­ mai ambiguă. Se mani­ le virstei. Aşa a lost şi * Stelei
atîtor generaţii dovedind Dragostea de pămînlu! Impresionanţi rătnîn de­ tregului prin scrîşnetul festă de la o vreme, în­ aşa va fi întotdeauna : Jeanne
că vatra satului a rămas salului unde am rămas opotrivă dubaşii din Stîn- său de glaspapir în exer­ deosebi la generaţiile ti­ ■nu e nici un motiv de a- noza
aceeaşi „vatră" de jăratic dintoldcaunn a reieşit cu ceşti-Ohaba-Răduleşti, Lă- ciţiul funcţiunii: ...........ci iată, nere, tendinţa de a folosi larmă aici. E cazul să ne septemt
în care fiecare grăunte pregnanţă din obiceiul pugiu, Ahnaş Sălişto, Po- mamă, ce vroiam să-ţi exclusiv verbul a zice în alarmăm in schimb cînd muritor
străluceşte şi dogoreşte la .Cununa griului" de la ioga, Boiu de Sus, Dealu zic”, Ci iată concentrate elemente ale argoului ju­ nii augi
fel do puternic, degajînd llărţăgani, unde nişte băr- Mare, Bacea care au adus aici două dintre ceie mai venil sint preluate cu se­ tămîna
deopotrivă o neasemuită baţi „ca brazii", însoţiţi un fierbinte omagiu mun­ frecvente violări ale acu­ nină inconştienţă de ge­ tnchider
dragoste de aceste melea­ de femeile şi copiii lor, cit, vredniciei oamenilor, rateţei rostirii româneşti: L&cZsiASXAs1 neraţiile virstnice. E tocmai e 19,0
guri, de ţară. Important după ce au isprăvit sece­ mîndriei de a fi fiii unei „Vroiam să-ţi zic !" Supu­ cazul - printre altele — 19
osie ca flacăra acestei ratul „plinii nouă", se a- patrii minunate, România să unui examen detaşat a verbului a zice, care cîş- 0
creaţii să fie menţinută dresează holdei mănoase socialistă — „Să fim doar şi lucid, această mică tigă azi din ce în ce mar 1
vie spre a fi mărturie de ca unei fiinţe apropiate făloşi în lume/ Cu sînlem Irază apare tot atit de dauna lui a spune. Teo- mult teren, chiar în me­ an.jtic.
frumuseţe si înalt patrio­ cu care s-au înfrăţit pen­ români cu nume". Un res­ coruptă pe cit va fi apă­ retic, a zice şi a spune diile intelectuale, amenin- liante".
tism în anii care vor tru eternitate „Rămîi hol­ pectuos omagiu a fost adus rut latineasca îndepărtate­ sini sinonime, Dar, cum tind să se substituie peste studiour
urma. Aşa cum afirma dă sănătoasă/ Că ne-ai secretarului general al lor provincii faţă de a- bine se ştie, sinonimele tot şi fără discernămint Premieri
prof. Rafila Iacob, pre­ dat roadă frumoasă/ Cu­ partidului, preşedintele ceea a divinului Vergilius. perfecte sint rarisime. Ce­ lui a spune. Neexistind Telejurn
şedintele Comitetului ju­ nună di- grîu curat/ Do R e p u b l i c i i , tovarăşul Atita doar că acolo cau­ le două verbe in discuţie nici o normă care să pre­ cliiderec
deţean de cultură şi edu­ irei fete secerat". Prezen­ Nicolae Ceauşescu, cel mai za degradării stă in hets- nu iac parte dintre sino­ cizeze cind să lolosim u-
caţie socialistă, „Nici un ţa boabelor de grîu, sim­ iubit fiu al poporului ro­ roetnie şi depărtarea de nimele perfecte. Intre nul sau altul dintre ceie •'—“'fflsa
efort nu e prea mare pen­ bolizau! fertilitatea şi bo­ mân. metropolă, pe cînd româ­ „ce să mai zici ? !" şi „ce două verbe, nu ne putem
tru a păstra nealterat mi­ găţia, am întîlnit-o şi în Sini argumente care re­ na se impune tocmai prin să mai spui ? !“ nu există încredinţa in asemenea h;in
nunatul nostru tezaur fol­ obiceiul de nuntă de la levă profundul mesaj pa­ unitate, ‘nu e vorbită decît intr-adevăr nici o deose­ cazuri decît simţului lim­
cloric, mesajul său profund Costeşti, la care a parti­ triotic al creaţiei popu­ de români şi nu are pro­ bire. in schimb, una e, bii, noţiune pe cit de e-
DEVA
pal riotic". cipat întreaga suflare a lare — literare, muzicale, vincii. Explicaţia unor a- bunăoară, „să-ţi spun ce­ nigrnatică pe atit de com­ mă —
într-un moment de e- satului. Şi din nou, în cu­ coregrafice — găzduite de va" şi alta e „să-ţi zic plexă. In ea intră deopo­ Pori o d
de
12, 16, 21
moţie, de largă deschide vinte calde, a fost expri­ pămîntul hunedorean. zes­ semenea in simptome limbi’ ceva". Diferenţa, eviden­ trivă şi capacitatea de a decisiv ( ;
pervertire
cazul
re sufletească, am auzii mată admiraţia pentru tre de maro preţ ce va fi române contemporane s'ă tă aici, rezidă in nuanţa sesiza aderarea cuviniului RA: Zî
revărsîndu-se torente de milenara aşezare aflată în transmisă în întreaga sa în abdicarea noastră — de vulgaritate generată de la context dar şi gradul (Modern
sunete de tulnic, instru­ umbra cetăţilor dacico din autenticitate generaţiilor survenită din gnoranţâ cel de al doilea caz. In de conştiinţă investit de (Modern
mente arhaice amintind Munţii Orăştiei. de la una viitoare. sau delăsare, dar de o general, a zice, atunc' fiecare in apărarea dem­ specială
TROŞAN
de semnalele străbunilor din acestea împrumu’înd inadmisibilă uşurinţă, prin cînd apare in situaţii unde nităţii rostirii româneşti. relui (P
în vremuri de restrişte si numele — „Sat u nost MINEL BODEA nimic justificată — de la îndeobşte se foloseşte a Atit... voiam să vă spun. variantă
Ewa (11
demnitatea rostirii româ­ spune, introduce mai mult Bagi a t io.
neşti. sau mai puţin marcat, a- RADU CIOBANU (Cultura!
l»i. »r,li;,t
S c e n a ş i o a m e n i i e i
('■•Isiri';! şi redarea rezonan­ profunzime dialectica relaţii­
ţelor contemporane ale cru­ lor şi sentimentelor umane ne
Intre colectivele artis­ cialelor evenimente din Au­ Filmele in ambianţa unei lumi ava nt u
tice hunedorene cu rezul gust i;m demonstrează voca­ dispare, va descoperi eroul b.w D
ţia cinematografiei româneşti anonim căruia, după execu­ RICANM .
late deosebite în Festiva de a vibra in ritmurile făliri­ Eliberării tarea cu devotament a mi­ pilflrb*..
Iul naţional „Cîntarea Ro­ le ale vremurilor de remo- siunii de luptă comunistă, ii BRAD:
(Steaua
naţionale.
aparte­
istoriei
mâniei" se înscrie ansam­ delnro a treptele creaţiei şi conştiinţă petrecut Ia nivel rămîne, identitate şi exemplară. TIE: C(
nenţă,
Urcînd
amintirea
blul folcloric ..Gctusu" al maturizării artistice, cineaş­ naţional, iar acţiunea, fluen­ Finalul filmului afirmă expli­ Lumi ni!f
Comitetului judeţean le tii români au înscris în E- ta şi variată, pelrecîndu-se cit că acest anonim, plecat t ria);
(Flacăra)
pe un şlep care urcă apele
popeea
simplu şi firesc spre o nouă
cinematografică
na­
cultură şi educaţie socia­ ţională pagini memorabile tulburi ale Dunării, este aşe­ misiune, poate să mai fie şi BAI: Ti
sub
semn
zată
astăzi
listă. Modul responsabil, conturind artistic nu numai ascensiunii semnul metaforei al permanenţei noi, şi ca dîrzeniei seriile I-
printre
turâ); 11
spre
dramatice
un climat, ci şi destine, oa­
de deplin respect cu caro plăteşt-
meni şi fapte din odiseea Au­ zonele superioare ale con­ comuniste.
instructorii, toţi membrii gustului de foc. ştiinţei. „Ziua Z“ (198:*) este portre­ 1 Tomlsiu
(aton as­
„Procesul
(1961).
.Străinul 4 *
fost
Eliberării
a
Ciclul
săi culeg şi valorifică fol­ inaugurat (1960) cu „Valurile alb« (1960). „Serata 44 ( 1971) — tul colectiv, cu variate indi­ cult ură) ;
vidualităţi, aj tuturor catego­
clorul muzical şi coregra­ Si, Dunării", film care ruinînc filme climat — propun în riilor sociale participante la nul de a
pînă azi încă neegalat în pa­ primul ritul un vast tablou istoricul act de la 23 August (Mu roşul
fic local a atras aprecie­ loş şi valoare stilistică. Des­ politic, social şi moral al e- 1944, mărturia unităţii lor pî tizele
dc luptă, conştiinţă şi destin.
rea specialiştilor, a publi­ h:ki:zi.\ i mu an PAUI. (iKEOJ tinele personajelor sale sint pocii. ..Serata 4 * şi el un film Film frescă, prin forţa lu­ ni re în
na).
clasic, etalon, analizînd în
o sinteză a procesului de
cului. crurilor, Ziua 7. 44 va sur­
prinde şi lumina doar o cli­
Intre interpreţii cu acti­ pă a noii istorii, simbolizată
vitate îndelungată, Tero- iii Liceul industrial nr. 2 cronica discului Două fu cran reprezentative generos şi plin de sensuri
siâ Fabian, om al muncii Deva. înregistrînd fru­ prin copilul care se naşte in
înfruntări
decisivei
clipele
la Direcţia judeţeană de moase rezultate la învă­ ale marelui George Enescu Istorice, prin „pîinile cu mie/. 44 ,
poştă şi telecomunicaţii, ţătură, Paul Grecii s-a u- In aceste frumoase zile de cu miez de arme, pe oare Pentru
fonia de cameră 44 , Enescu se
s-a impus ca o dansatoare propiat cu pasiune şi dra­ august se împlinesc 107 ani Compozitorul le-a închegat destăinuia unui prieten apro­ muncitorii le pregătesc pen­ va ii rf
obţi-
tru insurgenţi.
deplină,
unitate
într-o
rul terni
cu certe calităţi. Ţinuta goste de dansul popular, de la naşterea marelui nos­ nînd o mare varietate de co­ piat: „Povestea acestei lu­ „Stejar, extremă urgenţă 44 , cădea pl
Muzica
acolo
Enescu.
George
tru
începe
crări
„Ea porţile albastre ale ora­
scenică, tehnica execuţiei, eu generosul său mesaj — despre care Enescu spunea lorit sonor. Lucrarea compa­ pe plaiurile Moldovei departe, şului 44 , „Atunci i-am condam­ ales avo
rată
de dese*
şi
simfo­
„o
superbă
cu
se
uşurinţa, firescul cu care patriotic. Dovadă stau cele că „oglindeşte fără posibili­ nie în Ke‘* ne captivează încheie aici, în inima Pari­ nat pe toţi Ia moarte 44 . „Fa­ Vîntul v
tate de prefăcătorie însuşi­ prin caracterul său nostal­ sului. Ca să ajung din sâtu- cerea lumii 44 , „Emisia conti­ cu inten
asimilează figurile de dans, douăsprezece suite de dan­ rile tipice ale omului, înre­ gic de început, prin motivele cuj meu natal în marele oraş, nuă 44 , „Pădurea de fagi 44 , de scurt
desenele coregrafice apnr- suri în care a reuşit să gistrînd cu o precizie şi' fi­ jucăuşe şi delicate din final unde îmi voi încheia curînd „Cântec în zori 4 *, celelalte fil­ k m /oră
ţinînd suitelor de dansuri evolueze pînă în momen­ neţe de seismograf cele mai — într-un cuvînt — prin în­ itinerarul, am apucat-o pe me despre război, care se Temperat
imperceptibile trăsături ale a-
un drum prăfuit, mărginit de
sonorităţi­
treaga
varietate
a
a-
circumscriu
populare româneşti din tul de faţă ; brîu pădu- dîncului sufletului 4 * a consti­ lor, prin combinaţia admira­ copaci, care sa duc, se duc niversat la evenimentului sînt vor fi ci
.şi 16 grac
August
23
diverse zone folclorice ale tuit sensul vieţii sale, ge­ bilă a celor zece instru­ la nosfîrşit. A fost lung, fi­ noi episoade din Câclul Eli­ xiine într
renesc, ţarină, invîrtitâ,' nialul compozitor şi interpret mente folosite. reşte, acest drum. Dar cit de berării al căror mare erou grade. Fz
ţârii au făcut ca Terezia haţegană, haidău, română, dăruindu-sc eu trup şi su­ „Simfonia 44 — una din cele scurt totuşi mi s-a părut !...“. este spiritul de sacrificiu al mi nea ţa.
Fabian să se bucure de flet, pînă la sfirşitul vieţii, mai frumoase lucrări muzica­ Enescu a rămas pentru noi •poporului român surprins în­
horă ş.n. acestei nobile arte. le, concepută de Enescu in întruchiparea cea mai desă­ tr-un moment de patetică munte
K -
l
un respect aparte. Aparte Atît Terezia Fabian, cit Vă prezentăm astăzi discul ultima perioadă a vieţii sale, vârşită a geniului muzical revelaţie n conştiinţei de si­ fi ’ ',,-oasc
este, de asemenea, evolu­ ee cuprinde înregistrarea a pe timpul cît se afla la Pa­ românesc, simbolul înaltelor ne: 23 August 1914 şi parti­ temporar n<
şi Paul Grecu sînt doi ti­ două lucrări reprezentativ/? virtuţi omeneşti şi cetăţeneşti. ciparea întregului popor la dea ploi lot
ţia ei în dansurile de vir­ neri care, prin activitatea pentru formaţii instrumentale ris, concretizează a întreaga In ultimele clipe ale vieţii, lupta antifascistă, la războiul averse. Vîn
experienţă
simfonică
crea­
tuozitate — lina, haţega- lor scenică desfăşurată a- de cameră: „Dixtuor pentru torului, dispunînd de o pu­ pe cînd se afla la Paris, gîn- antihitlerist, • Ia făurirea unei moderat, cu
instrumente de suflat. în Re
na, înv'îrlita, bătuta, brîiil lături de miile do artişti major, op. 14“ şi Simfonia ternică vibraţie umana şi de durile sale se îndreptau că­ ere noi în destinele Româ­ temporare
tre ţara pe care a iubit-o atît
40—50 km/oi
niei.
un
desăvârşit
al
echilibru
pădurenesc ş a; — din pe­ de cameră pentru 12 instru­ formei. Compusă în 1951, pen­ de mult, scriindu-i marelui Opere care fac cinste ori­ vest, Izolat
amatori hunedoreni. oferă mente soliste, op. 33‘ 4 . om de stat, doctor Petru
cinematografii
rimetrul hunedorean, cu şi con lin uitate, f rumusoţe în anul 190G Enescu a com­ tru douăsprezece instrumen­ Groza, printre altele: „...Tot cărei filmele Eliberării europe­ ieorolog de
atestă
te soliste : flaut, oboi, corn
ne,
dovic Front
în alte dansuri din afara perpetuă, d u ra bi 1 i tale pus cu o uimitoare măiestrie englez, clarinet, fagot, corn, ee ini-a rămas ca forţă şi e- continuitatea unei mari tra­
judeţului. polifonică „Dixtuor pentru trompetă, vioară, violă, vio­ nergio le consacru pentru diţii patriotice şi de lupta
mişcării artistice de ama­ instrumente de suflat, op. li 44 , loncel, contrabas şi pian, creaţiunile mele muzicale, cu pentru apărarea libertăţii ţă­
Cel mai tînăr dansului într-o alcătuire originală : care am înţeles să slujesc
tori hunedorene lucrarea este alcătuită din rii în cultura si arta româ­
al ansamblului este Paul două flaute, un oboi, un patru părţi care se închea­ neamul nostru scump româ­ nească.
corn englez, două clarific, gă într-o perfectă unitate. nesc 44 .
Grecii, elev in clasa a Xl-a B. CĂTĂLIN doi eonii şi doua fagoruri. în timp ce compunea Sim­ Prof. ELENA TÂMÂSAN GHEORGHE POGAN