Page 89 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 89
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ I u
W
S 0C IA L IS M ÎIL II in activitatea de investiţii — ritmuri
Şl FAPTEI RtvOLU! lONAHh
0R6AI» Al COMITETULUI JUDtTtftW HUÎUtDOAHA fll P.C.B: • mai intense de lucru
SI Al C O A I S I U U L U I P O P U L A R J U D t T t f l N
La şedinţa Comitetului construcţii şi reparaţii si • productivitatea m u n
Politic Executiv al C. C. derurgice Hunedoara, ca cii — 112 la sută (global)
Anul XL, nr. 9 573 DUMINICĂ, 28 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani al P.C.tt. din îl august la începutul discuţiei noas şi 112,4 ia sulă (net);
a.c., secretarul general al tre să faceţi câteva preci o beneficiu — 114,2 la
p a r t i d u 1 u i, tovarăşul zări asupra modului in sută;
Nicolac Ceauşescu, a ce care colectivul unităţii a • cheltuieli totale la
Vizita de lucru rut. factorilor care parti re încredinţate de partid, ducere de 14,4 lei ;
1000 lei producţie — o re
răspuns sarcinii de oiipa-
cipă la procesul de rea
lizare a investiţiilor să ac personal de secretarul său • cheltuieli materiale la
ţioneze cu maximă ener general, tovarăşul Nicolac 1000 lei producţie — mai
NICOLAE CEAUŞESCU gie şi hotărî re pentru spo Ceauşescu — do a con plan.
mici cu 1,5 lei faţă de
mijloa
tribui cu toate forţele la
rirea,
prin
toate
cele, a ritinuriloi de lu asigurarea Creşterii conti — Sini, intr-adevăr, re
cru şi asigurarea pe a- nuo a producţiei de me zultate demne de apre
in judeţul ceastă bază rapida intra tal pentru ţară. ciat. Cu siguranţă însă
condiţiilor
a
că ele -nu exprimă poten
necesare
de
— Consider că releva
re în producţie a tuturor rea rezultatelor obţinute ţialul uman şi tehnic de
T o v a r ă ş u l Nicolac lejuit stabilirea, pe baza într-o maşină deschisă, obiectivelor planificate. in perioada care. a trecui care dispune I.A.C.fî.S.
1
Ceauşescu, secretar ge concluziilor desprinse în arterele principale ale o- Această sarcină deosebii din acest an constituie do I lunodoara.
neral al Partidului Co cursul analizelor efec raşului — fiind pretutindeni de importantă pentru toa vada cea mai grăitoare — Nu există, sînt con
munist RomAn, preşedin tuate în reprezentative salutat cu vii aplauze şi ova te colectivele de pe şan pentru ilustrarea străda vins de acest lucru, nici
tele Republicii Socialiste unităţi industriale şi agri ţii, locuitorii Aradului ex- tierele de investiţii izvo niilor eu care comuniştii, un constructor în între
România, a efectuat, sîm- cole, precum şi în cadrul pritnîndu-şi deosebita bu răşte din implicaţiile ho- toţi constructorii hunedo prinderea noastră care să
bătă, 27 august, o vizită întîlnirii cu Biroul Co curie şi satisfacţie ele a-1 lărîtoaro pe care noile reni de obiective siderur considere plafonul atins
de lucru în judeţul Arad. mitetului judeţean de avea din nou în mijlociii capacităţi prevăzute a fi gice acţionează pentru în prezent ca fiind cel
Desfăşurat în această partid, a unui ansamblu lor pe secretarul genera! date în funcţiune o au transpunerea în viaţă a mai înalt posibil. Practic,
perioadă, ciad, puternic de indicaţii şi orientări al partidului nostru. pentru creşterea produc ideilor, orientărilor şi -,ar- datele înscrise în grafice
mobilizaţi de tezele din de mare însemnătate pen Primul obiectiv vizitai ţiei industriale şi satisfa cânilor cuprinse în Tezele reprezintă urmarea direc
aprilie, oamenii muncii tru realizarea cu succes a a fost întreprinderea de cerea unor necesităţi eco din aprilie elaborate de to tă a aplicării celor Gt! de
de pe întreg cuprinsul pa programelor de dezvoltare maşini-unelte. Secretaru nomice bine definite, pen varăşul Nicolac Ceauşescu măsuri scadente din pro
triei acţionează cu abne economico-socială a între lui general al partidului tru înfăptuirea cu succes lată. pe scurt, cum se gramul de perfecţionare <i
gaţie şi dăruire, pentru gului judeţ. i s-a făcut şi aici aceeaşi a sarcinilor de plan pe prezintă bilanţul acestor organizării muncii şi mo
îndeplinirea exemplară a Locuitorii Aradului l-au primire entuziastă de că acest al treilea an. liolâ- realizări la activitatea dernizarea proceselor de
obiectivelor actualului cin înlîmpinat pe conducăto tre colectivul acestei mari rîtor al cincinalului 10C0— noastră de bază, aceea de producţie, adoptat în fo-
cinal, noul dialog al se rul iubit ai partidului şi unităţi industriale. .1990. conslnicţii-nionlaj :
cretarului general al parti statului cu deosebită căl I.a, analiza care a avui — Vă solicităm, tovară • producţia globală — Convorbire realizată de
dului cu făuritorii dc dură, dînd glas sentimen loc, în continuare, au luai şe ing. Gheorglie Ivan, 104,1 la sută ; MIRCEA DIACONU
bunuri materiale din a- telor de aleasă dragoste parle ministrul industrie'' director adjunct tehnic al • producţia netă —
eest judeţ s-a constituit şi preţuire pe caro, ase electrotehnice, Nicolac Vai- T n t repri n dori i a n l repriză 104,5 la sută; (Continuare in pag o 2 a)
intr-o amplă şi a profan ■ menea întregului popor, descu, ' reprezentanţi ai
dală analiză ti probleme le nutresc faţă de Iova conducerii centralei in
lor privind înfăptuirea sar răşul Nicolac Ceauşescu, dustriale de profil şi ai
cinilor de plan, în indus ctitorul României socia întreprinderii.
trie şi agricultură, in liste moderne, a cărui ac în timpul vizitării unor
alte seeloarc de activita tivitate revoluţionară de sudoare do bază ale în
te, privind dezvoltarea şi peste cinci decenii este treprinderii, unde se re
modernizarea continuă a pusă cu exemplară dărui marcă gradul înalt al do
producţiei, creşterea nive re şi pasiune, în slujba larii tehnice, nu fost în
lului de calitate şi efi intereselor supreme ale fâli.şale principalele preo
cienţă în toate domeniile. poporului, în scopul ridi cupări privind programul
Au fost puse in lumină cării patriei noastre pe de organizare şi moderni
aspecte ale dezvoltării noi trepte de progres şi zare a producţiei. Au fost
multilaterale a judeţului civilizaţie. prezentate de asemenea,
Arad care, asemenea, tu T o v a r ă şui Nicolac rezultatele obţinute d->
turor judeţeloi ţării, a Ceauşescu a fost salutat specialişti în domeniul a-
cunoscut în perioada inau cu deosebită stimă do similării în fabricaţie a
gurală de Congresul al primul secretar al Comi noi tipuri de strunguri,
IX-lea al partidului, pre tetului judeţean Arad al cu performanţe superioa
faceri structurale, o înflo P.C.R., Elena Pugna, care. re, al introducerii do teh
rire fără precedent. în numele comuniştilor, nologii moderne, de marc
Ilustriml preocuparea al tuturor locuitorilor ju randament.
statornică a conducătoru deţului, a ural conducăto în toate secţiile vizitate,
lui partidului şi statului rului partidului şi statu t o v a r ă ş u 1 Nicolac
nostru pentru progresul lui un călduros bun venii. Ceauşescu a fost înconju
material .şi spiritual al T o v a r ă ş u I Nicolac
întregii ţări, vizita a pri Ceauşescu u străbătui. (Continuare în pag. a 4-a)
)
Recoltarea şi întreţinerea \ Trainică temelie hunedoreană la nou!
legumelor — o sarcină \ \
s „drum de apă“ ai ţării
importantă a acestor zile! \ I t
In grădinile de legume şi chiar trei schimburi, \ CÎTEVA ZILE PRINTRE CONSTRUCTORII HUNEDORENI DE LA
activitatea a atins nive iar cele patru aripi de \ „KILOMETRUL 50" AL CANALULUI DUNĂRE - BUCUREŞTI l
luri de vîrf. Este perioa ploaie au funcţionat în s \
da recoltărilor, dar şi a permanenţă. Uri merit îl \
întreţinerii culturilor de are şi mecanizatorul Toan ) in lunile iulie şi au- retor, a „Wolelor" încăr troşani, I.P.S.R.U.M. Deva, Teodot Bătcă, de la O.G.A
toamnă, a xnsămînţării ce Balccsi, care în timpul \ / gust, mai cu seama cătoare... I.J.P.I.P.S. Deva. Deva şi Salvador Stingă \
lor succesive. De aceea, cînd nu efectuează alte i in august, au fost Au sosit la „Kilometrul Cu toţii muncesc intr-o ciu, de ia I.E.E.L.I.F. Deva \
în ţoale fermele legumi lucrări se ocupă de insta 1 numeroase zile caniculare 50" al canalului, „Kilome bună organizare, în ordi - ne spunea tovarăşa :
cole din judeţ munca tre laţia de udat prin asper- \ in sudul ţârii. La „Kilome- trul hunedorean" cum le ne şi disciplină, fiecare Constantin toniţă, organ- \
buie temeinic organizată, siune. Au fost, de aseme l trul 50" al Canalului Du- place să-i spună, munci acolo, la pu,netul de lucru \
în aşa fel îneît toate lu nea, efectuate tratamen 1 nare — Bucureşti, pe albia zator de partid la „Kilo
crările amintite să so c- tele la castraveţi şi alte ) riului Argeş, acolo unde metrul 50". „Comando \
xecule la timp şi de ca culturi. \ construiesc muncitori ple- mentele" brigăzii noastr \
litate, să nu se înregis în ce priveşte recolta i coţi din unităţi economice te ţinem la faţa loculuv
la punctele de lucru c/-~ \
treze nici o pierdere dc tul, acesta se execută din J ale judeţului Hunedoara,
recoltă. Sini lucruri că plin la ceapă, tomate, ) au fost multe zile in care pe partea noastră de ca \
rora conducerea fermei, varză şi ardei, coopera ^ mercurul iermometrului s-a tori fruntaşi de la C. M. ce i s-a încredinţat. Pun nat. Intervenim acolo und_■ \
toţi cei care lucrea toarele din echipele con ( apropiat de 40 de grade, Deva, I.A.C.R.S. Hunedoa ceas de ceas, zi şi noap lucrurile o cer pentru c< \
ză în grădinile legumi duse de Silvia IÎOmoro- i Nisipul lin ca o pulbere ra, I.E.E.L.I.F. Deva, A.C.H. te, o temelie trainică, de 'treburile să meargă bine
cole alo C.A.P. Geoagiu dean, economista fermei, ' ardea, în aer nu adia nic Riu Mare-Retezat, C. 5. faptă şi sullet, la con \
dîndu-.şi silinţa să efec Brigada Hunedoara tre
le acordă atenţie maxi ţ un lirişor de vint. Cani- Hunedoara, O.G.A. Deva, struirea noului „drum de \
1
mă. „Astfel — preciza in tueze ţoale recoltările în i cula storcea sudoarea din I.L. Deva, I.M.C. Deva, apă" al ţării — Canale buie să lie un exemplu
ms s
ginera Alexandrina Cior timpul optim Şi fără nici ) oameni. Dar oamenii mun- S.U.T. Deva, I.M. Hune Dunăre - Bucureşti. graficele de lucru
nei, şefa fermei — în toa-. o pierdere. Au fost livra doara, I.M. Barza, I.T.A. — In fruntea brigăzii, a pectate, iar lucrările nu \
1
te pînă acum unităţilor ) ceau pe dragline, exca-
tă perioada lipsită de pre de legume şi fructe 215 j| valoare, buldozere, la vo- Deva, U.M.J.F. Deva, conducerea ei, au lost mai de bună calitate. \
cipitaţii s-a avut grijă să tone de ceapă, G0 tone de ţ lanul autobasculantelor ş' 1 i.R .I.C.C.F. Deva, I.U.C. numiţi oameni v'ednici, \
se asigure apa necesară cu multă experienţă in GH. I. NEGREA
i automacaralelor, cilindri- Hunedoara, I.C.C.L. Hu- realizarea unoi asemenea \
la toate culturile. Au fost MIRCEA LEPÂDATU
organizate echipe de udă- I lor compactori, aulogrede- nedoara, I.A.C.M.M. Pe- lucrări. Aşa sînt >ng neri (Continuare in pag a 2 a) \
tori care au lucrat în două (Continuare In pag, a 2-o)