Page 90 - Drumul_socialismului_1988_08

DRUMUL SOCIALISMULUI
-iJ . 2

0 generaţie de iaminatori \

\
în plină ascensiune \
\ î
Oţeluri pentru energeti-, Marcel Purţuc, toţi tineri, dintre „veteranii" lami­ \ 2
ca nucleară ţi construcţia sînt şefi do echipă la cup­ norului 000. \
de maşini, pentru aero­ toare, dacă Ioan Mărgi­ Mihai Purţuc, secretarul # 11
nautică şi, în general, pen­ nean, Octavian Lupu şi organizaţiei de partid a J lor * T
tru industria de vîrf a e- Marian Scutaru sînt şefi schimbului B: „în lami­ î ghiozde
conomiei naţionale, toate de schimburi — înseamnă nor lucrez din 1940 şi pot î pisodul
do o mare valoare, şi va­ că se are încredere în ei, spune că am cunoscut bi­ ţa sati
ne mai multe generaţii de \ Trainică temelie hunedoreană
rietate — iată obiectul că lînăra generaţie do la- ţ lex •
muncii tinerilor de ia La­ minatori este pe un drum tineri veniţi la noi. Nu t minical
minorul BOO al Combina­ bun. O cale a perfecţio­ peste multă vreme o să de prii
ştafeta. 1 !a noul „drum de apă“ al ţării
tului siderurgic Hunedoa­ nării profesionale, a ma­ le predau şi eu î nimate
ra. „Practic, nu există do­ turizării politice şi res­ Ies la pensie însă împăcat î nereţii
menii sau loc de muncă (Urmare din pog. 1) al canalului este deja in- linia tovarăşul loniţă, sea­ vinte:
mai important în care să sulleţit. Draglinelc scot ra cind incheia socotelile \ grafică
iu fio prezentă cu fapta rubrica tineretului din albia riului nisip, unei zile de muncă rod­ t ce“ *
o generaţia tînâră do la­ ijesc zorile pe ma­ „Wolele" îl încarcă, bul­ ţ lui * :
hunedorean" t
minaturi — ne spunea se­ lul Argeşului. Ne dozerele împing spre ma­ nice, aşa cum sînt toate medii
cretarul comitetului U.T.C. ponsabilităţii faţă de nu­ cu gîndul că laminorul ră- sculăm cu noap- luri, „Robele" transportă la „Kilometrul * Micr
rnîne pe mîini bune. Nu­
Io aici, tovarăşul Florin mele şi ronumelc colecti­ l lea-n cap. Vrem să lin) lără contenire. al Canalului Dunăre - \ Consta
Ylacovei. Aproape 40 ia vului în care lucrează. mai la noi în schimb sînt > prezenţi o dală cu con- — In medie, fiecare au­ Bucureşti. l ai inst
peste 60 de tineri, în cea
sută din personalul num­ în acest amplu şi com­ 1 structoiii la locurile lor — Dacă v-am solicita lare *
plex proces educativ, un mai marc parte bine pre­ tobasculantă de 16 tone eviden­ \ leidosc
itor îl reprezintă tinerii, rol de seamă îl au cele gătiţi, care muncesc în ţ de muncă de la „Kllome- face 25-26 curse pe zi — să faceţi cîtcva
'i găsim la cuptoare in patru organizaţii de tine­ posturi de bază, depun ţ trul hunedorean" al cana- — precizează dispecerul ţieri... frumusi
posturi cheie, în funcţii de ret, comitetul U.T.C. Ele eforturi stăruitoare pen­ ) lului. Draglinişiii Nicolae Cheorghe Voinescu. Dacă na singură: Toţi -cei Secven
-•onducoro unde coordo- se află in centrul activi­ tru a fi la înălţimea ma­ 1 Neamţ şi Pamiil Pop şi-au iacem un calcul, cele 27 107 oameni care rului <
iează procese tehnologice tăţii pentru sporirea efi­ rilor răspunderi ce le re­ l încheiat... „ziua" de mun- de autobasculante din do­ formează Brigada rea pro
le mare complexitate şi cienţei propriei munci, vin “. i că. Au muncii toată ncap- tare transportă zilnic o Hunedoara de la „Kilome­ \ Telejur
mportanţă pentru reali- pentru îmbunătăţirea for Ton Garaiacu, secretarul 1 tea. Locul lor la comanda cantitate impresionantă de trul 50" acţionează cu de­ \ tarea I
■arca marilor sarcini ce melor ţi mijloacelor de adjunct cu problemele do ţ draglinelor a fost luat nisip din albia riului, de votament muncitoresc, co­ \ giul ţr
ovin colectivului". acţiune. Se urmăreşte per­ propagandă al comitetului l de Dorel Resiga şî Dinu pe locul pe care se va munist, pentru a-şi înde­ lui iub
Toate acestea le afirma manent creşterea rolului de partid : „De 20 de ani I Telişca. Dintre buldoze- construi canalul navigabil \ artistic
palatul
ge­ \
■a o îndreptăţită mîmlrio, adunărilor generale şi în­ mă ocup de creşterea şi ţ rişti, primii care-şi por- Dunăre — Bucureşti. plini cu cinste sarcinile 21.50 T
■u încredere în capacita­ văţă mint ului politico-ideo- educarea a noi şi noi lami- i nesc utilajele sini Cheor- trasate de secretarul \ închide
tea şi competenţa mereu logic în realizarea sarcini­ natori.şti. Pe foarte mulţi ! glie Ştefan, Constantin Si- — In luna iulie am avut neral al partidului, tova­
sporite alo tinerilor de lor si ridicarea conştiin­ ii cunosc bine, ştiu ce pot. 1 medrea, Ştclan Nedelca, sarcina să excavăm şi să răşul Nicolae Ceauşescu, \ LUN
aici, de a rezolva şi duce ţei, în antrenarea qu mai Şi pot multe. Adevărul ţ Petru Udişteanu. Au por- transportăm 85 000 metri in vederea finalizării la
la bun sfinţit probleme maro responsabilitate a este că avem tineri buni, i nit şi excavatoarele, cilin- cubl de nisip. Am iăcut termen a lucrărilor la a- • 2<
dintre cele mai diverse. tuturor tinerilor în solu­ meseriaşi harnici, care pun J drii compactorl, automa- cu ceva mal mult dscît ccastă nouă operă a „£- 20,25 I
dublu. Luna aceasta avem
ţ caratele... Cînd globul
Este tonifiant su-i vezi ţionarea multiplelor pro­ suflet în lot ce fac". i soarelui, roşu ca singele, plan 170 000 metri cubl. pocii Nicolae Ceauşescu", \ nomie
pe aceşti tineri ia locurile bleme ce se ivesc în pro­ Dincolo do toate aces­ i abia a apărut ia orizont, Ne vom depăşi planul cu care este Canalul Dună­ \ - înal
lor de .muncă, să le ad­ ducţie. Se poale spune că tea, interlocutorii noştri 1 „Kilometrul hunedorean" cel puţin 25 000 mc - sub­ re — Bucureşti". d. >■'
miri priceperea, tenacita­ în bună parte s-a reuşit au subliniat necesitatea \ 2
tea şi dăruirea cu care se acest lucru, rezultatele do- unor mai intense preocu­ \ r
angajează, alături de cei bîndite lună de lună ar- pări alo comitetului U.T.C. V ~ *
mai vîrslnici, in înfăptui­ gumentînd o muncă tot şi ale color patru organi­ Nicola-
rea la un înalt nivel cali­ mai consistentă. zaţii de bază, îndeosebi 21.50 T
tativ a obiectivelor majo­ Cum este privită con în privinţa unei substan­ În activitatea de investiţii — Inchidr
re de a da economiei na­ L ibaţia Ginerilor, cum este ţiale creşteri a prestigiu­
ţionale oţelurile cerute. ea apreciată de cei mai lui şi autorităţii lor.
Iar dacă astăzi Aurel vîrslnici ? No-au răspuns ritmuri mai intense de lucru
lliescu, Marin Duma ţi la această întrebare doi VALENTIN NEAGU
(Urmare din pag. 1) nerală a oamenilor mun­ tanţe în aprovizionarea DKW
Recoltarea şi întreţinerea legumelor cii s-a remarcat, totuşi, eu cărămizi unele cauze mă —
refractare.
l’orte
de
Dincolo
pe fondul rezultatelor bu­
12, 36,
rumul autoconducerii mun­ ne obţinute, printr-un obiective generatoare de decisiv
(Urmare din pag 1} lucrare pe care o execută economico din oraş, efec­ citoreşti din unitate, sub pronunţat spirit critic şi greutăţi, important răinîne
mecanizatorul Ioan Pu­ tuează diverse lucrări în îndrumarea organizaţiei autocritic. Cum explicaţi RA; )
(Moder
ornate, 40 tone de varză tură. grădina ele legume. Do noastre de partid. acest fapt ? faptul că ne cunoaştem (Modei -
■ i cinci tone de ardei. Tot recoltările deţin pildă, în aceste zile ei e- propriile lipsuri şi că am speciali
rjto.ş.A
Şi în grădina legumico­ ponderea şi în grădina le­ fectuau praşila la varza — In ce anume se re­ — Este vorba despre trecut hotărît In elimina­ relui (
lă a C.Â.P. Aurel Vlaieu gumicolă a C.A.P. Orâştie. de toamnă. găsesc, concret, plusurile exprimarea, intr-un ase­ rea lor. Voi omul de lu­ varlant
ictivitatea sc desfăşoară „Au ajuns la maturitate După ce a pregătit pa­ consemnate ta activitatea menea mod, a dorinţei crări pe semestrul al doi­ Ewa (i
lin plin. Coordonate în­ ardeii lungi, varza, vine­ lul germinativ şi a în­ do investiţii ? permanente de autodepă- lea este cu .120 milioane Bagiati
-
deaproape do Dorina Cu- tele, castraveţii şi roşiile cheiat de semănat o su­ — Se ştie că, în jude­ şii e, a botărîrii tuturor lei mai mare decît în pri­ (Cullur
Pistruii
răban, economista fermei, — preciza Ana Plică jar,, prafaţă de patru hectare ţul nostru, principalele o- celor ce muncesc în în­ ma jumătate a acestui an. tia" (I
cooperatoarele din forma­ economista fermei, care cu spanac, mecanizatorul biective aflate în atenţie treprindere de a valorifi­ Cu toţii sin tem conştienţi Herul);
NEA:
ţia condusă de vechea şi împreună cu Petru Crişan, Gheorghe Vere.ş a începui sînt furnalul nr. 4, de ca pe deplin resursele c~ că sarcinile ce ne revin ’a -
destoinica legumicultoare, secretarul organizaţiei de tratamentul filosanitar la 1000 mc, din C.S. Hune­ xistente. Avem încă unc­ nu se pot îndeplini cu la­ ■esi
Jana Krumeş, se aflau la partid, coordona activita­ castraveţi şi vinete. doara, şi bateria nr. 3 de ie lucrări la care înregis­ mentări şi scuze, ci prin- .ova
-
iub' <.
recoltatul cepei şi roşii­ tea aici. Deci, avem de Mai subliniind că şi aici, cocsificare din C.S.V. Că­ trăm întârzieri la realiza­ tr-o angajare fermă, una­ UJ
lor. Aflăm că au fost li­ lucru la recoltat şi ne in toată perioada lipsită lăii. Desigur, pe lingă a- rea stadiilor fizice — zi­ nimă, prin aplicarea a- pili. ..
vrate pînă la zi 90 tone preocupăm să stringom şi de ploaie s-a asigurat u- eeste două mari capaci­ dul de sprijin, gospodă­ celor măsuri lehnieo-orga- URAI):
de ceapă şi 12 tone de să Livrăm, conform grafi­ daroa culturilor cu ajuto­ tăţi, in citadelele siderur­ ria de apă, părţile meta­ nizatorice şi politice capa­ (Stoau;
ITARZ/
roşii. Aceiaşi preocupare celor, totul la timp şi fără rul a şase aripi de ploaie, gice hunedorene mai avem lice ale cuptoarelor la bile să impulsioneze în­ (ierul)
au dovedit-o cei de aici nici o pierdere. Aş re­ putem aprecia că atît ia de executat, în paralel, furnalul nr. 4 de la Hu­ treaga activitate, să ducă fonia ti
pentru permanenta şi efi­ marca pentru hărnicia do­ Orâştie, cit şi la Geoagiu lucrări la obiective impor­ nedoara, înzidiroa blocu­ la creşterea tot mai ac­ minile
trin);
cienta funcţionare a in­ vedită în muncă pe coo­ şi Aurel Vlaieu, cei care tante : secţia de finisaje lui ceramic de la bateria centuată a ritmurilor de (Flaeăr
stalaţiilor de udat. Meca­ peratoarele Ana Conica. muncesc în., grădinile de Pe.ştiş, recuperare resurse, nr. 3 Că lan, unde sînt res­ lucru pe şantiere. HAT: '
nizatorul Mircea Maniu Ghoorghiţa Lupşa, FJori legume depun eforturi sus­ forjă, secţia de blocuri seriile
şi echipele de udălori s-au ca Orăşan, Ioana Malees- ţinute pentru a realiza dolomitice (la I Iunedoa- turii);
plăteşt,.
străduit să asigure în per­ ctt, Raveea t forţa şi al­ producţii cit mai bogate, ra), turnătoria nr. 2, tur­ Promis
manenţă apă la culturile tele". asigurând recoltarea lor nătoria de piese de fontă Acţiuni politico-educative desfăşurate r.at.oa i
de legume. In aceste zile Veniţi în sprijinul coo­ în perioadele optime şi (la Calau). de sindicate cultura
nul de
se efectuează tratamentul peratorilor, zilnic, oameni livrarea promptă spre pie­ — Recenta adunare ge- (Mureş
filosanitar la castraveţi, ai muncii de la unităţile ţele judeţului. • Comitetul sindicalu­ dicatului a organizat con­ p în/elfi
lui .şi compartimentul de sfătuirea „Diversificarea nlre ît
protecţie a muncii de la sortimentala a producţiei na).
întreprinderea antrepri­ — factor important de
ză de construcţii şi re­ creştere a productivită­
paraţii siderurgice Hu­ ţii muncii". m
nedoara ă organizat dez­ • „Gospodărirea raţio­
baterea „Concursurile nală a combustibilului şi Tentr
profesionale şi de protec­ energiei electrice — sar­ va cor
ţie a muncii — mijloa­ cină majoră a organelor râeoroi
ce eficiente de cunoaş­ şi organizaţiilor sindica­ riahil.
sibilc
tere a normelor de teh­ le". Aceasta a fost te­ însoţite
nica securităţii şi preve­ matica simpozionului ini­ electric
nire a accidentelor de ţiat la Mina Deva de zonele
Vînt î
muncă". comitetul sindicatului. rat i
• „Preocupări ale con­ • în municipiile şi o- vest. r
siliului oamenilor mun­ raşele din judeţ, în pe­ nime v
tro 10
cii şi comitetului sindi­ rioada 15—21 august cele ni
catului în vederea redu­ s-au desfăşurat atracti­ 25 de
cerii noxelor şi îmbună­ ve întreceri de şah, te­ * dini
tăţirea microclimatului nis, volei, popice şi fot­ La ty
la secţia de prelucrare bal. Dotate cu „Cupa 23 fi rfler
piei ovine” a fost tema August", întrecerile au tempor;
se vor
consfătuirii iniţiate de fost organizate de comi­ de pin
comitetul sindicatului şi tetele sindicatelor din de scărc
consiliul oamenilor mun­ localitate. tUl A
cu I n t.<
cii de la întreprinderea Rubrică realizată de 40—
„Vidra" Orâştie. cu sprijinul nord-vt
Mari cantilaţj do \.nvâ de pi: ((■renurile fermei le guniicolo nr. 3 ilin Deva, apari inimi A.E.S.C.H. au fost e La Ţesătoria de mă­ Consiliului judeţean lat c
(Meteon
recoltate şi expediate beneri eiariior. tase Deva, comitetul sin­ al sindicatelor A. Teod