Page 93 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 93
|pgs
Yo « î « • l i EA ‘Ş * & 'î
m m .
Creşterea productivităţii muncii
cerinţă a dezvoltării intensive
în perioada care a tre la obiectivele strategice torc a productivităţii mun
cui din acest an, creşte de dezvoltare a societăţii, cii aferent perioadei care
Anul XL, nr. 9 574 MARŢI, 30 AUGUST 1988 4 pagini - 50 bani rea rodniciei muncii s-a care dau o perspectivă a trecut din acest an a fost
situat în centrul atenţiei largă, minunată privind au numai îndeplinit, ci şi
colectivelor' muncitoreşti progresul patriei noastre, depăşit. Cităm colectivele
s. n ~ÎT~ ? din judeţul nostru. Se conducătorul iubit al muncitoreşti din cadrul
L» C O M U N I C A T poate aprecia că în toate partidului şi statului nos LE. Haţeg — CU o depă
P unităţile s-a acţionat pe tru a subliniat că este şire a productivităţii ra un-
I E C T U h baza programelor întoc necesar să fie bine înţe cii dc 14 1 a sută, Mina
mite în acest domeniu, a- lese hotărîrile Congresu Ţebea — 1,8 la sută.
cu privire la întîlnirea de lucru dintre secvent măsurile stabilite lui al XlII-lea şi Confe C.M. Deva - 8,3 la sută.
în
mod
plicîndu-se
con
Deva - - 3,2
rinţei Naţionale ale parti
LP.S.R.U.M.
de
trecerea
dc
dului
organismele de
la sută, î.M. Hunedoara
către
privind
dezvoltarea
muncitoreşti
re
la
extensivă
tovarăşii Nicolae Ceauşescu mocraţiei ale — reprezentan la dezvoltarea intensivă, — 8,9 la sută, l.U.M. Pe 1.8 la
la
0,0
adunările
troşani
suia,
—
voluţionare
generale
l.F.E.T. Deva —
la realizarea unei noi ca
ţilor oamenilor muncii, lităţi în toate domeniile sută, I.L, Deva — 9,7 sa
sută, „Marmura Sirneria
oamenilor
mun
1
şi Karoly Grosz consiliile birourile executive vieţii economico-sociale. — 4,5 la sută, întreprin
cii
şl
Se înţelege că, între fac
tricotaje
Hune
dc
torii intensivi de progres,
ale acestora.
derea
întreaga activitate pro productivitatea muncii o- doara — -3,5 la sură,
Pe buza înţelegerilor tură cu stadiul raporturi pentru schimburi de de ductivă, desfăşurată in a- cupă un loc prioritar. Din l.P.LC.C.F Deva — 3.8 ia
convenite, in ziua de '18 lor de prietenie, colabo legaţii şi ele experienţă, ccst an, a devenit mai vie teze se desprinde necesi sută ş.a. Rezultatele bu
august a.c. a avut loc la rare .şi bună vecinătate inclusiv -de ziarişti, ceea şi dinamică datorită apli tatea înfăptuirii progra ne obţinute pe această li
Arad o Snlîlnirc de lucru româno-ungare, precum şi ce este de natură să con cării bogatului tezaur de mului de organizare şi nie se înscriu între reali
între tovarăşul Nicolae cu unele aspecte ale si - tribuie la mai buna cu învăţăminte practice şi modernizare a activităţii zările dedicate împlinirii
Ceauşescu. secretar gene iuaţiei internaţionale. noaştere reciprocă, la pro teoretice desprinse din te dc producţie, olt şi a pro
ral al Partidului Comu Desfăşurate într-un spi movarea înţelegerii şi zele formulate de secre gramului privind norma EUGEN MANIAC,
1
nist llomân, preşedintele rit constructiv, de lucru, prieteniei dintre popoare tarul general al partidu rea econom ico-f i n an cia ru. şeful
Republicii Socialiste Ro convorbirile au pus în e- le şi ţările noastre. lui, tovarăşul Nicolae Din analizele efectuate Oficiului forţe de muncă,
mânia şi tovarăşul Karoly videnţă dorinţa comună în cadrul convorbirilor Ceauşescu, la şedinţa Co pe această linie, rezultă normare, productivitate
Grosz, secretar general al de a găsi căile pentru în- s-a subliniat că intensifi mitetului Politic Executiv că în majoritatea unităţi al D.P.M.O.S. Deva
Partidului Muncitoresc So tăriroa colaborării între carea colaborării româ- al C.C. al P.C.R. din 29 lor economico din judeţul
cialist Ungar, preşedintele partidele şi popoarele no-ungare pentru dezvol aprilie a.c. Referindu-se nostru programul dc creţ- (Continuare în pag o ? a)
Consiliului de Miniştri al noastre, de a se acţiona tarea economico-socială a
Republicii Populare Un pentru depăşirea unor celor două ţări şi popoa
gare. probleme care s-au ivit >n re reprezintă, totodată, o Un nou grup hidroenergetic pus în
La convorbiri au parti raporturile româno-unga contribuţie la cauza păcii
cipai : re şi pentru dezvoltarea în în Europa şi în întreaga funcţiune pe Rîu Mare
— Rin partea română : continuare a relaţiilor dc lume.
tovarăşii ion Stoian, mem prietenie şi bună vecină Cei doi secretari gene Zilele trecute, pe Ame cu care comuniştii, toţi rnai bune condiţii. Dintre
bru supleant al Comite tate. S-a subliniat că a- rali au subliniat necesi najarea hidroenergetică lucrătorii acţionează pen lucrătorii colectivului nos
tului Politic Executiv, se ceasfa corespunde intere tatea ca, în viitor, să se Rîu Mare-Reiezaf a fo-l tru traducerea în viaţă tru s-au mai remarcat,
cretar a! C’.C. al P.C.R.. solar popoarelor român şi întâlnească ori de cîte ori pusă în funcţiune o nouă a tezelor din aprilie ela prin hărnicie şi răspun
Silviu Curlicoanu, secretar ungar, conlucrării lor ac este nevoie, în vederea capacitate de' producţie borate de tovarăşul Nicolae dere în muncă,. electri
al C.C, al P.C.R., Constau- tiva: in opera de edificare discutării problemelor de Este vorba despre hidro Ceauşescu, secretarul ge cienii Moise Opric şi
lin Mitra, consilier al a noii orînduiri şi de ri interes comun. agregatul nr. 3 dc l.i C.TI.E neral al partidului, a o- Sorin Iorgoni,. mecanicii
secretarului general ai dicare a gradului de bu- T o v a r ă ş u l Nicolae Cirneşti 1, de 7.9 MW. biectivclor Congresului al Anton Păsculescu, Ivănol
partidului, al preşedintelui P - nv; şl civilizaţie, cau- Ceauşescu a oferit un de prin care puterea „stele XlII-lea şi Conferinţei Crăciun şi Alexandru
Republicii, prim-ad junei 'cialismului şi păcii jun în onoarea tovarăşu lor" de pe Rîu Maro a Herţcg.
de şei de secţie la C.C. al i.est cadru, s-a releva! lui Karoly Grosz. în tim ajuns la 292,7 MW. Naţionale ale partidului O nouă stea s-a aprins
P.C.R., Nicolae MUiai, ad iu; portanţa deosebită a in pul dejunului s-a toastat Atil oamenii muncii de în constelaţia hidroener
junct. do şef de secţie la tensificării contactelor şi pentru întărirea prieteni — Acest nou succes în la exploatare, cit şi cei getică a Rîului Mare din
C.C. al P.C.R., Trai an a schimbului de păreri în ei şi colaborării româno- registrat dc colectivul nos de la PRAM au depus Retezat. O nouă treaptă
Gîrba, preşedintele Uniune toate problemele care pri ungare. tru — sublinia maistrul eforturi susţinute pentru pe calea înfăptuirii pro
naţionale a Cooperativelor vesc întărirea prieteniei T o v a r ă ş u 1 Nicolae Cornel Todoni, şeful C.H.E. a' asigura punerea in pa gramului energetic al ţării.
Agricol ■ do Producţie, Tru ■ şi dezvoltarea colaborării Ceauşescu şi tovarăşul Cirneşti 1 — dovedeşte an ralel a grupului hidro
ian Pop, ambasador, alte bilaterale. Karoly Grosz au exprimat gajamentul şi holărîrea energetic amintit în cele TRAIAN OPRONI
persoane oficiale. S-a subliniat că poten convingerea că actuala
— Rin partea ungară : ţialul economic- şi Lehni- întâlnire şi convorbirile la
tovarăşii Matvas Szuros. co-ştiinţific în continuă nivel înalt vor marca un
secretar al C.C. al P.M.S.U.. creştere al celor două ţări, moment important în dez ! CAMPANIA AGRICOLĂ Bl VÂRĂ
Laszlo Mtijor, şef de sec precum şi rezultatele ob voltarea viitoare a rela
ţie şi şeful Cancelariei ţinute in colaborarea eeo ţiilor bilaterale. în i u t ă
C.C. al P.M.S.U., Im re nomică reciprocă oferă rărea prieteniei şi bunei Muncă bine organizată, ritmuri susţinute
Sockav, adjunct de şef d - condiţii favorabile pentru vecinătăţi dintre Republi
secţie la C.C. al P.M.S.U., extinderea şi mai puter ca Socialistă România şi
Pal Szuts, ambasadorul nică n schimburilor eco Republica Populară Unga
Ungariei în România, alte nomice, pentru adînciren ră, dintre Partidul Comu ia efectuarea ogoarelor şi adunatul nutreţurilor!
persoane oficiala. cooperării şi specializării nist Român şi Partidul
Conducătorii celor două în producţie. Muncitoresc Socialist Un O activitate rodnică, erau antrenaţi mecaniza le de grîu de pe 70 de ha,
partide s-au infonnat asu A fost exprimată, de a- gar, dintre popoarele ro bine organizată se dos torii Petru Matei şi Ale depozitîrid în şire peste
pra principalelor preocu scmcnOa, hotărîrea Româ mân şi ungar. făşoară în accsie zile la xandru Matieş, sprijiniţi 300 tone.
pări actuale ale construc niei şi Ungariei de a ac Convorbirile s-au desfâ C.A.P. Veţel, unde — de o echipă de coopera Pe suprafeţele eliberate,
ţiei socialiste în cele două ţiona pentru dezvoltarea şura! intr-o atmosferă sin preciza Ionel Pintea, pre tori. Pînâ ieri. cei doi care urmează să tie insâ-
ţări. A avut loc un larg relaţiilor pe plan cultural, ceră, deschisă, de stimă şedintele cooperativei — mecanizatori, împreună cu mînţate în această toam
schimb de păreri in legă ştiinţific. al turismului şi respect reciproc. continuă în ritm susţinu! Teofil Gaşpar. Vasile Să- nă, se execută ogoarele.
eliberarea terenurilor de bădiş, Aron Munteanu, Mecanizatorii Lucian Ro
executarea
arături
paie,
CONFERINŢA DE PRESĂ lor de vară, alte lucrări Cornel Bucui şi Ionel ba ru şi losii Duşu tu
efectuai lucrarea pe .3< te
cooperatorii
Z.asioti,
din
La balotului şi trans echipa de transport si ba. La riadul lot Ludovic
ia încheierea convorbirilor, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Karoly portul paielor din cîmp depozitat, au strîns paie Bu.ştea şi Aure! Cătălina
au transportai şi admi
Grosz s-au întîinit cu ziarişti români şi străini. în cadru! conferinţei de nistrat peste 200 Unic le
presă, cei doi conducători au făcut declaraţii cu privire ia întîlnirea Îngrăşăminte organice pe
terenurile care urmează
de lucru şi convorbirile avute şi au răspuns la întrebările ziariştilor. săi fie cultivate în prima-
varâ cu sft-’d de /aha r
DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI şi cartofi v o o p ei aloii
is i umeroşi
par licipau la ■sl rinsul fin ii-
lui din cimp (’oorionai i
OLAE CEAUSESCU de bri;gulie rii 1 V ■t): >-
u >n ora
Ursa şi
Lue ia Puii
permorii loan 1) (U ăl i\.‘-
Tovarăşi, la sfîrşitul săptămânii tre teres comun privind rela l ru Joja Elena Caile lane.
cute, de a ne intîliîi pen ţiile d i n t r e Republica So
Prieten i, (Yistina 1Dusa, ll.• şma 'i,i i*r
tru a discuta problemele cialistă România şi Repu şi mulţi alţii au .1 tins
1 lomn-ilor, relaţiilor dintre partidele blica Populară Ungară, si p u s îr i fin. in 27; ’ 1 O llf*
şi ţările noastre. dintre partidele noastre ele fîn, 1,;i cai Y* se a a n î :ă
întîlnirea - ele • astăzi din Doresc de la începui să privind căile de dezvol inc; j 100 Ion clădim m
tre secretarii; generali ai menţionez că întîlnirea, tare a acestora in viilor. căpiţe in cîmp şi lesti-
Partidului Comunist Ro convorbirile pe care le-am Am făcut, desigur, un nate hrănirii oilor
mân şi Partidului Munci avut s-au desfăşurat în schimb de păreri şi asupra
toresc Socialist Ungar este tr-un spirit deschis, tovă unor probleme mai gene A.E.S.t .11. Deva, Ierni i S. O nmu» rnntit.m» il“ tir<M M1RCEA LEPĂDATU
rezultatul înţelegerii la răşesc, fiind abordate o osie iveoltnlă si trimisă l><« tu'ficinrilor.
caro am ajuns împreună serie de probleme de in (Continuare in pag. a 4 a) Foto NICOLAE GHEORGHIU (Continuare in pag a 2 a)
