Page 94 - Drumul_socialismului_1988_08

q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI t

îmbunătăţirea stilului si metodelor Manifestări politico-educative
i y
de muncă—fapt esenţial pentru creşterea 9 si artistice variate
a >>>!■
— Pentru oamenii mun­ recilalul de muzică şi cel puţin la înălţimea e- ZAT. In
eficienţei întrecerii socialiste cii veniţi şi, la desigur, şi poezie „August, piatră de voluţiilor Căci, ediţia lîngă toril ile !
clin
pre­
odihnă
comuna
pe
tratament
şi
cedentă.
hotar". De asemenea, ac­
pentru localnici am orga­ ţiunile cu cartea: expo­ împlinirea menirii lor e- <■}> *iat as
(!. allzaroi
Avînd permanent în „Cercurile calităţii" şi rică şi politică pentru nizat în acest sezon esti­ ziţii tematice, prezentări ducativ-recrealive înlîlni- cipalo <Hi
atenţie cerinţele şi exi­ „Fiecare cadru tehnico- îndeplinirea acestora. Sc val acţiuni politico-cduca- de carte, paralele carte- rea frecventă a formaţii­ tril. Exci
sec
genţele reieşite clin Ex­ ingincresc şi de speciali­ manifestă neajunsuri şi pe tive şi cultural-artistice film ş.a. lor cu publicul asigură jinul Direcţi
a
punerea secretarului gene­ tate să rezolve cel puţin linia urmăririi, populari­ variate — ne spunea to­ Nu au fost neglijate acestora continuitate în drumuri
ral al partidului, tovară­ o problemă tehnică sau zării şi evidenţierii re­ varăşa Edita Filip, secre­ nici manifestările artistice, activitate, le dă posibili­ ordonator
şul Nicolae Ceauşescu, la de organizare a producţiei zultatelor obţinute, nu se tar adjunct cu probleme spectacolele de la sfîrşit tatea unei permanente şle­ Ionii Soi
şedinţa Comitetului Politic în afara sarcinilor de ser­ folosesc în mod cores­ de propagandă al Comite­ de săptămînă urmate de fuiri artistice. zarea luc
ticipat ni
Executiv al C. C. al P.C.lî. viciu". Referindu-ne nu­ punzător şi eficient pa­ tului comunal de partid, horă, muzica de promena­ „Sînt pentru prima dată din coniu
din 29 aprilie a.c., Consi­ mai la această din urmă nourile .şi aleile fruntaşi­ directorul Centrului de dă oferită în parcul sta­ lea, Uavr
David şi
liul judeţean al sindica­ formă, se poale spune că lor, gazetele de perete, cultură şi creaţie „Cînta- ţiunii de fanfara Cen­ în Vaţa de Jos şi mă simt delnşîndu
telor, organele şi organi­ a sporit contribuţia spe­ staţiile de radioamplifi­ rea României” din Vata trului de cultură şi croa­ excelent — ne mărturisea (ribuţin i
pensio­
Angela
Paşcanu,
zaţiile sale acţionează cu cialiştilor din judeţ la care. La Petroşani, Ha­ de Jos. Dintre cele care ţie „Cintarea României"
fermitate pentru continua înnoirea şi roproiectarea ţeg, Simeria, Călan sin­ Gurabarza, joile pentru nară din Bucureşti. Am
perfecţionare şi îmbună­ unui mare număr de dicatele şi consiliile oa­ s-au bucurat de o mai tineret organizate în in­ citit cărţi împrumutate de
tăţire a stilului şi meto­ produse (900), la realizarea menilor muncii, comisiile mare audienţă merită cinta ştrandului, filmele la bibliotecă, ani făcut
menţionate
simpozioanele
delor de muncă, pentru indicatorilor de mecani­ pentru întrecerea socia­ artistice care rulează zil­ multe drumeţii în împre­
ca întrecerea socialistă să zare şi modernizare a pro­ listă nu-si îndeplinesc în „Momente semnificative nic în asezămîntul de jurimile minunate ale sta­ o 20,0
ţiunii
In
.şi
o
excursie
fie organizată .şi să se ceselor de producţie. O bune condiţii răspunderile din istoria multimilenară Secţia de istorie şi etno­ 20,25 Pr
a patriei", „Munţii Apuseni
desfăşoare la înalte cote dovedeşte şi faptul că, ce le revin în urmărirea
ale rodniciei şi eficienţei faţă de aceeaşi perioadă şi stabilirea rezultatelor — centru do rezistenţă în sezonul estival grafie Brad a Muzeului nomie a
românească în anii 1848—
O atenţie deosebită se a- a anului trecut, a sporit dobîndite, în găsirea şi 10-19", „23 August — în judeţean". De altfel dru­ Tv. : Viaţ
meţiile şi excursiile ca şi
cordă unei mai bune o- numărul inovaţiilor şi aplicarea de noi măsuri conştiinţa neamului", co­ jocurile de club (uneori doi, de
rientări a întregii acti­ invenţiilor aplicate în c- şi soluţii pentru obţinerea locviul de istorie „Mo­ cultură, dînd celor veniţi chiar sub formă de com­ Premieră
vităţi pentru stabilirea u- conomia liunedoreană. In unor rezultate superioare. mente din lupta poporu­ la odihnă sau tratament
nor obiective şi criterii acest an se regăsesc in Unele neajunsuri se lui român pentru drepta­ în staţiunea balneoclima­ petiţii organizate nd-hoe 21,50 Teii
concrete, efectiv integra­ producţie 39 do invenţii datorese şi insuficientei te socială, independenţă terică Vaţa de Jos, cîi pentru amatori) completea­ închidere
te în sarcinile fiecărei u- şi 75 inovaţii. implicări a comisiilor in­ şi unitate naţională”, ex­ şi localnicilor posibilitatea ză paleta posibilităţilor de lui.
nităţi, pentru fundamen­ O recentă analiză a ginerilor şi tehnicienilor petrecerii plăcute a timpu­ petrecere instructivă şi
tarea angajamentelor pe reliefat însă că în orga­ în materializarea tuturor puneri avînd ca temă lui. plăcută a timpului.
locuri do muncă şi cu­ nizarea şi desfăşurarea în­ măsurilor de modernizare, „România, militantă activă Iar faptul că spectaco­ Am consemnat, de a-
pentru dreptul la pace şi
noaşterea acestora de că­ trecerii socialiste se ma­ de ridicare a calităţii pro­ progres", „Partidul Co­ lele au fost susţinute, a- semenea, aprecierea to­
tre toţi oamenii, precum nifestă încă o seamă de duselor si, pe această munist Român — forţa proape în exclusivitate, varăşului Emil Stanciu,
primarul
privind
comunei,
şi popularizării rezulta­ deficienţe. Faptul că unele cale, de realizare inte­ conducătoare în lupta îm­ cu forţe artistice proprii, capacitatea pe care o au DEVA :
telor dobîndite şi a ex­ colective muncitoreşti nu-şj grală a planurilor tema­ du o notă bună activităţii tria);
perienţei pozitive. In a- realizează sarcinile ce le tice de invenţii şi inova­ potriva fascismului şi răz­ factorilor culturali locali. factorii culturali locali de meu (Ar
HA : Ac
eest sens se acţionează in revin arată şi existenţa ţii, precum şi de aplicare boiului". Multe dintre a- Dă, în acelaşi timp, certi­ a ridica în continuare ni­ A); Iusp
vederea creşterii rolului unor carenţe în stilul de a acestora în producţie. ccste manifestări au fost tudinea că şi în actuala velul activităţii poiilico- (Modern
comitetelor şi grupelor muncă al organelor şi or­ Toate acestea impun o realizate cu ajutorul Mu­ ediţie a Festivalului na­ educative şi artistice la la Homa
sindicale, a competenţei ganizaţiilor sindicale şi serioasă îmbunătăţire a zeului judeţean, şi al în­ ţional „Cintaroa Româ­ nivelul exigenţelor reieşite r r SAN
mun­
şi răspunderii lor, a în­ consiliilor oamenilor înregis­ activităţii organelor şi or­ treprinderii cinematogra­ niei", formaţiile care au din Tezele din aprilie. ti.
(**.-
Restanţele
cii.
tregului activ sindical, în trate la un important nu­ ganizaţiilor sindicale şi, fice judeţene, care a asi­ susţinut aceste spectacole : Şi, do asemenea, preocu­ c >
coordonarea şi conducerea măr de produse, la indi­ în primul rînd, a stilului gurat ilustrarea lor a- taraful, dansurile de fete parea de a găsi modali­ ii
muncii, în afirmarea cu catorii de productivitate, de muncă, a modalităţilor decvată cu filme artis­ şi teatrul nescris din Ociu, tăţile ce se impun pentru VL:\l : S
momente
mai multă forţă a între­ de acţiune, care să ducă, tice româneşti. O impre­ grupul vocal folcloric din a da aşezămîntului cul­ Hran (C
cerii socialiste în reali­ eficienţă şi altor obiective efectiv, la implicarea mai sie deosebită au făcut Brotuna, obiceiul de nun­ tural al staţiunii o înfă­ (’ A N : (
criterii­
fac
obiectul
care
zarea sarcinilor din mi­ responsabilă, şi inai efi­ participanţilor momentul tă din Prăvăleni, dansuri­ ţişare pe măsura calităţii (Lueeafăi
nerit, siderurgie, energe­ lor întrecerii socialiste a- cientă a sindicatelor în poetic „Poem la marea le populare din Tîrnava manifestărilor politico- Ewa (M
tică, industria uşoară şi rată şi deficienţele care buna desfăşurare a între­ sărbătoare", realizat cu de Criş, brigada artistică educative şi artistice pe NO A.SA :
rate (IV
construcţii, clin celelalte persistă în unele unităţi cerii socialiste. concursul cenaclurilor li­ „Pe valea Ponorului" din care le găzduieşte. JHCxYN I:
miniere, siderurgice, de teraro „Ritmuri" Deva şi Vaţa de Sus .şi grupul folk
domenii ale economiei industrie uşoară, prelucra­ > .1);
judeţului. Au fost şi sînl rea lemnului ele. Se ma­ VALENTIN NEAGU „Orizont" Vaţa de Jos, şi din Vaţa de Jos vor fi VIORICA ROMAN meci
ORAŞTU
iniţiate în acest sens mai nifestă încă formalism şi f pmtmm # , ’ » <■■■» f < sfîntului
multe analize, instruiri, superficialitate în activi­ dalia d€
dezbateri, se caută noi tatea unor organizaţii sin­ < JKOACJI
modalităţi de acţiune care, dicale, a activului sindi­ M u n c ă b i n e o r g a n i z a t ă , r i t m u r i s u s ţ i n u t e te la Ia
prin intermediul întrecerii cal privind pregătirea şi de culţi
Eocotem
socialiste, să implice mai perfecţionarea profesio­ {Urmare din pag. 1) slrînse de pe MO ha. Me­ denţia hărnicia dovedită Coordona ţi în dcap roapc* cin); HI
consistent sindicatele în nală, întărirea ordinii şi canizatorii Dany Martin do brigadierul Anton Da- de Mihai Lăpugcanu, in­ dragii; <
materializarea obiectivelor disciplinei, creşterea răs­ Mai menţionăm că au şi Ghoorgho Beteag, cu radics, mecanizatorul Mă­ ginerul şef al unităţii, nerit (V»
stabilite şi a programelor punderii colectivelor pen­ început pregătirile pentru presele de balotat, au fost ritiş Ilălăştoan şi de coo­ mecan izatorii Ghcorghc cultură)
prioritare. tru îndeplinirea angaja­ recoltarea cartofilor. Echi­ cei care au contribuit din peratorii Ludovic Nistor, Dorn, Mihai Boacă, Irimie om pe
IM \ : I
O atenţie deosebită se mentelor asumate în în­ pe de cooperatori au in­ plin la apropierea do fi­ William Kaşler, Ludovic Gal I şi Marius Euscbiu mina).
acordă sporirii eficienţei trecere. De asemenea, nu trat cu coasele la tăierea nalizai-o a acestei lucrări. Micloş ş.a., care muncesc executau arăturile de vară
iniţiativelor muncitoreşti şi se acţionează suficient, vrejurilor şi eliberarea Restul de paie, care se la siriusul şi depozitatul şi scarificarea unor tere­
generalizării celor caic peste lot:, pentru ca sar­ parcelelor ocupate cu mai află în cjmp po 15 ha. paielor. Au fost puse la nuri. Pînă ieri ogoarele
şi-au dovedit viabilitatea. cinile să fie cunoscute. cartofi de toate resturile se slrîng şi se transportă adăpost 330 tone de paie. s-au efectuat pe 40 ha iar
Este vorba, cu deosebire, de formaţiile de lucru şi vegetale. în vrac, cu platforma uni­ De asemenea, au fost de­ lucrarea de scarificare pe
despre „Contul de econo­ nu se desfăşoară o sus­ La G.A.P. Gristur, din tăţii. Mariana Bodrean, pozitate şi 325 tone de 20 de ha.
mii al grupei sindicale", ţinută muncă organizato­ cele 155 ha, paiele au fost preşedintele unităţii, evi- fibroase. Pentru
1i pred
să ou c
noros l
Rezervele loeale pot îi valorificate mai bine! valului
Creşterea productivităţii muncii — de avei
cădea i
O recentă analiză a ac­ Exprimă aceste realizări conducerile acestor coo­ In timp ce conducerile dcscărc»
tul v;
cerinţă a dezvoltării intensive tivităţii cooperativelor de o mobilizare bună la in­ perative au tratat pro­ cooperativelor din prima Tempcr;
producţie, achiziţii şi des­ troducerea în circuitul blemele micii industrii categoric s-au orientat în creşte
(Urmare din pag. 1) fiind neasigurarea cărbu­ facerea mărfurilor din economic a rezervelor lo­ cu superficialitate, dove­ această direcţie la materii minime
între 9
nilor necesari conform judeţul nostru a scos în cale ? Răspunsul este doar dind chiar o oarecare de­ prime locale — concen­ cele mr.
a 23 de ani de la istori­ structurii din balanţă. A- evidenţă cîteva rezultate parţial afirmativ atîta lăsare. trate de fructe indigene 28 grad
cul Congres al IX-lea al cesla a condus la reali­ promiţătoare în ceea ce vreme cît la indicatorul, Dacă se analizează atent — realizînd produse cău­ diminca
partidului şi a 44 de ani zarea unui cocs de cali­ priveşte mobilizarea şi pu­ „producţie prin industria producţia de răcoritoare, tate do consumatori, cole­ I.a in
de la revoluţia de elibe­ tate slabă şi implicit la nerea în valoare a rezer­ mică", pe întreg sistemul de exemplu, se observă gii lor din cea de a doua fi pred
rare socială şi naţională, depăşirea consumului de velor economiei locale, categorie au aşteptat să să cu
mult n<
antifascistă şi antiimpe- cocs la furnale po tona de în special rurale, prin le vină concentratele din Clnd lo
rialistă. fontă, ceea ce a diminuat prestările de servicii şi Prestările de servicii şi mica industrie aită parte. ploi (
caracter
Cu exigenţa pe care o valoarea producţiei marfă producţia de industrie prin C.P.A.D.M. Răspunderea faţă de o ţite de
impune actuala etapă de şi a influenţat negativ mică organizate de acest asemenea stare de lucruri trice. ţ
construcţie socialistă, tre­ creşterea productivităţii sistenr. De pildă, la pres­ revine şi consiliilor popu­ intensifi
^r>—«o k
buie să arătăm că există muncii cu 4,46 la sulă. tările de servicii, volumul C.P.A.D.M. din judeţ se foarte mari diferenţe în­ lare respective. Condu­ cal se
şi o serie de unităţi eco­ în cazul I.E. Deva, din­ realizat în perioada ana­ înregistrează o rămînore tre preocupări. în timp ce cerea activităţii economice ta-
nomice care nu şi-au în­ tre cauzele care au influ­ lizată depăşeşte cu 5,2 la în urmă de peste 3 mili­ la unităţile din Haţeg, în profil teritorial im­
Pentri
deplinit sarcinile privind enţat negativ rodnicia sută pe cel planificat, iar oane lei. Ea se localizea­ Bretea Română, Orăştie, plică preocupare şi faţă zile :
creşterea productivităţii muncii reţinem puterea producţia de industrie Sarmizegetusa, Sălaş, Pui, de acest domeniu eco­ schimb?
muncii. Re scurt, în con­ calorifică mai scăzută a mică pe locuitor este su­ ză la cooperativele din Răchitova S-au obţinut de­ nomic, chiar dacă consi­ mai m
eeputul
tinuare, vom încerca să cărbunelui primit pentru perioară cu 32 de lei celei Deva, Brad, Baia de Criş, păşiri de 2 pînă la 132 liile populare au şi sar­ vor oSc
consemnăm şi cîteva din producerea energiei elec­ realizate în perioada co­ Mărtineşti, Orăştioara, Bu- la sută (Haţeg), cele din cini proprii pe această mal Bir
cauzele care au condus la trice şi imobilizarea in re­ respunzătoare a anului tre­ eoş, Certcj şi altele. Mai zona Baia de Criş, Ilia, direcţie. ric dc
această situaţie. De pildă, paraţii planificate a gru­ cut, erescînd totodată vo­ îngrijorător apare însă Băiţa, Geoagiu, Dobra şi Timp pentru recupera­ îndeosol
Vfnttd
la t.R.L. Deva se poate purilor energetice. lumul producţiei realizate faptul că într-o serie de altele au realizat doar 4 rea restanţelor şi recon­ s'toonper
reţine existenţa unor de­ Ne oprim aici cu exem­ prin cooperare cu indus­ comune producţia de in­ pînă la 63 la sută din siderarea activităţii „ de *»• V ft
ficienţe de organizare : plele şi încheiem eu con­ tria republicană. dustrie mică realizată in producţia planificată. Şi industrie mică şi prestări şi 15 gr
xlme îi
lipsa unor fluxuri liniare vingerea că măsurile a- S-au creat în acest an acest an este în scădere să nu uităm că momentul de servicii mai. fşte. Nu grade,
la subunităţile clin Deva. doptnte în toate unităţile 23 de unităţi noi de pres­ faţă de cca obţinută pe maximei solicitări a răco­ prea mult însă şi de duce Ci
Brad şi Haţeg, fapt caro hunedorene, la recentele tări şi mică industrie în perioada similară a anului ritoarelor a trecut. Coo­ aceea trebuie folosit cu de serv
co).
conduce la menţinerea u- adunări generale ale oa­ profile ca : depanări auto- trecut. Intre acestea se perativa din Zam are două chibzuinţă în scopul rea­
ntii volum mare de trans­ menilor muncii, vor de­ moto, cojocărie, zidari- nuinără cooperativele din lizării' planului, punerii cît
port interfazic manual. termina creşterea produc­ zugravi, broclerie-tricoţa- comunele Lăpugiu, Dcnsuş, unităţi reprezentative de 'mai bine Sn valoare a
La C.S.V Călan nr- tivităţii muncii, înscrierea je şi altele, la unităţile alimentaţie publică, dar resurselor locale, umane
roalizarea product i vilâţ i i întregii activităţi produc­ din Orăşiie. Boriu. Ra- Orăştioara, Romos, Buceş n-a produs decît 4 la sută şi materiale.
muncii are mai multe tive la eolep- snoerinniv poll. Sîntămăria-Oilea, Iti- şi Bulzeşli. Ce se poale din răcoritoarele pe care
cauze, una dintre acestea ale calităţii şi eficienţei. biţa. . . . „ ____ spune altceva decît că le-a avut în plan. ION CIOC LEI