Page 96 - Drumul_socialismului_1988_08

Pag. 4 DR’ 'MUL SOCIALISMULUI NSR. 9 574 9 MARŢ!, 30 AUGUST 1983

CONFERINŢA DE PRESĂ

9
La încheierea convorbirilor, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Karoly Grosz s-au întîlnit cu ziarişti români şi străini. în cadru! conferinţei de
presă, cei doi conducători au făcut declaraţii cu privire ia întîlnirea de lucru şi convorbirile avute şi au răspuns la întrebările ziariştilor.
DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
t * ■»
f (Urmare din pag. 1) respectul dreptului fiecă­ activităţii do colaborare, asupra cărora am discu­ nomico, sociale, culturale Doresc numai să men­
rui popor de a-.şi făuri să ajungem la o mai bu­ tat mai puţin — avem o dintr-o ţară revine în în­ ţionez încă o dată că, in
ralc, despre dezvoltarea viaţa aşa cum o doreşte, nă înţelegere şi a acelor poziţie comună. Ea a fost tregime fiecărui partid şi ce mă priveşte — pe mi­
ţărilor noastre şi despre fără nici un amestec din probleme unde mai exis­ afirmată, de altfel, nu de guvern. De felul cum fie­ ne şi pe tovarăşii din de­
unele aspecte ale proble­ afară. tă unele deosebiri de pă­ mult, în documentul pe care partid şi guvern va legaţia Partidului Comu­
melor internaţionale. Pot să afirm că, de co­ reri. care l-am adoptat în ca­ şti să soluţioneze proble­ nist Român —, conside­
Am discutat un cerc larg mun acord, am ajuns la Do altfel, noi am por­ drul consfătuirii ţărilor mele depinde şi dezvolta­ răm că întîlnirea a fost
ele probleme. Am pornit concluzia că vom acţiona nit întotdeauna de la fap­ socialiste, în luna iulie, Ia rea construcţiei socialiste, bună, convorbirile bune.
de la principiile care stau pentru dezvoltarea colabo­ tul că socialismul se con­ Varşovia ; mă refer la şi încrederea do care Personal consider că am
la baza relaţiilor dintre rării economico, telmico- struieşte în condiţii dife­ problemele păcii, ale de­ partidul respectiv se va avut cu tovarăşul Karoly
statele noastre înscrise în ştiinţilice, sub diferite for­ rite de la o ţară la alta, zarmării şi la celelalte bucura din partea poporu­ Grosz discuţii bune — şi
•Tratatul de prietenie şi me, a activităţii ştiinţi­ că fiecare partid şi popor probleme bine cunoscute. lui respectiv. Singurul ju­ bilaterale —, că am ajuns
Colaborare dintre cele fice, culturale şi a schim­ trebuie să-şi aleagă în mod Considerăm că întîlnirea decător care poate apre­ la înţelegeri bune pentru
două ţări, do la interesele burilor generale, inclusiv independent căile construc­ şi convorbirile s-au dove- cia dacă politica unui partidele şi popoarele
poporului român şi po­ turistice, pornind de la ţiei socialiste. Pot spune rit utile, necesare şi au partid este bună sau nu noastre, inclusiv în ce
porului ungar, ale partide­ ceea ce am convenit şi că în convorbirile de as­ dus la rezultate bune. Au este poporul, încrederea priveşte rolat-Pa de cola­
lor noastre de a dezvolta considerăm că se poale tăzi asupra acestui punct mai rămas unele proble­ poporului din ţara respec­ borare dintre noi în ca­
colaborarea şi Buna veci­ realiza în actualele împre­ de vedere am căzut la un me asupra cărora trebuie tivă. Considerăm că a tre­ litatea pe care o avem în
nătate în interesul pro- jurări, că esle necesar să acord deplin. însăşi viaţa să mai reflectăm, să dis­ cut timpul — şi nu tre­ partidele şi ţările noastre.
gresului economic şi social intensificăm schimburile a demonstrat că este sin­ cutăm. Dar cadrul asupra buie să mai revină — al Noi dorim ca această
al fiecăruia, al construc­ de păreri, de experienţă gura cale justă în aceas­ căruia am căzut de acord etichetărilor, al „modelu­ înţelegere şi concluziile la
ţiei socialiste, al ridicării pentru înţelegerea mai tă direcţie ! deschide ■ bune şi largi lui" în construcţia socia­ care am ajuns să consti­
bunăstării materiale şi spi­ bună a problemelor dir.- perspective pentru colabo­ listă. tuie un moment important
rituale a fiecărui popor. tr-o ţară sau alta spre a Poate asupra unor pro­ rarea între partidele şi Trebuie să pornim de ia în relaţiile viitoare între
Am avut şi avem, fără putea să găsim căile co­ bleme mai generale — popoarele noastre. Am faptul că nimeni nu se partidele şi popoarele
îndoială, în vedere că bu­ laborării tot mai largi în teoretice sau şi practice pornit de la răspunderea poate socoti deţinătorul noastre. Doresc să declar
na vecinătate şi colabora­ toate domeniile. — să existe şi vor exista pe care o avem fiecare adevărului asupra vreunei aici 6ă Partidul Comunist
rea constituie o necesita­ Există şi probleme asu­ deosebiiâ de păreri; dar faţă de partidele şi po­ Român, conducerea sa
probleme, că felul cum se
te pentru popoarele noas­ pra cărora mai sînt deo­ considerăm că ele nu tre­ poarele noastre, de la ne­ soluţionează problemele — vor face tot ce depinde
tre — ca, de altfel, pen­ sebiri de păreri. Dar am buie să fie dramatizate, să cesitatea ca popoarele repet — depinde de con­ de el în această direcţie,
tru toate popoarele — în căzut de comun acord că fie exagerate, ci să por­ român şi ungar — care ducere şi de fiecare partid.
vederea înfăptuirii progra­ trebuie să punem pe pri­ nim de la necesitatea de trăiesc în vecinătate de Şi singurul judecător este servind interesele parti­
melor lor de dezvoltare mul plan acele probleme a le clarifica, de a le în­ poporul din ţara respec­ dului, ale poporului, dai
econom ico-socială. şi domenii în care avem ţelege mai bine. Să punem multe, multe sute de ani tivă ! şi ale prieteniei şi cola
Am ţinut şi ţinem sea­ poziţii identice sau foar­ — repet — pe primul plan — să-şi dezvolte colabo­ borării cu comuniştii şi
ma că relaţiile noastre te apropiate, iar asupra acele probleme unde a- rarea şi prietenia. Nu e- Considerăm că aceasln poporul ungar, cauza so­
servesc, în acelaşi timp, acelor probleme — mai vem poziţii comune. Şi, xistă altă cale decît de a ■esle în spiritul democra­ cialismului şi a păcii în
interesele mai generale a- generale sau mai concrete putem spune că în cele conlucra pentru a asigu­ ţiei, în spiritul asigurării Europa şi în lume.
le socialismului, interesele — unde sînt încă deose­ mai multe probleme, in­ ra progresul, bunăstarea participării poporului la tn încheiere doresc să
generale ale colaborării şi biri, să acţionăm în con­ clusiv în problemele con­ independenţa fiecărui po­ conducerea societăţii in adresez, şi în acest cadru,
cooperării în Europa, ale tinuare pentru a apropia strucţiei socialiste sînt por ! toate domeniile de acti­ prietenilor ungari cele mai
realizării unei Europe u- poziţiile şi punctele noas­ poziţii comune. Am pornit şi pornim de vitate. bune urări de succes în
nite, bazate pe diversita­ tre de vedere. Şă facem In ceea ce priveşte pro­ ia faptul că soluţionarea Nu doresc să mă mai opera de construcţie a so­
tea orînduirilor sociale, pe în aşa fel îneît în cursul blemele internaţionale •—, diferitelor probleme eeo- refer la alte probleme. cialismului.

DECLARAŢIA TOVARĂŞULUI KAROLY GROSZ
* 1
Tovarăşi, Am schimbat păreri în sînt probleme în care o- doja rezultate frumoase. de istorie să fio încuraja­ precedente şi actuale să
toate problemele care pre­ piniile noastre diferă. Cu toate acestea, nu pu­ tă. Dorim ca şi comisia fie respectate şi îndepli­
• Doamnelor şi domnilor,
ocupă opinia publică un­ Totodată, a reieşit şi tem fi mulţumiţi cu aces­ culturală mixtă să stimu­ nite- şi să organizeze, cu
Dragi prieteni, gară, pe membrii Parti­ faptul că, în aproape toa­ te rezultate, deoarece a- leze relaţiile culturale, să mijloace politico, adînci-
dului Muncitoresc Socia­ te problemele, am putut mîndoi sînlem de aceeaşi acţioneze pentru dezvolta­ rca relaţiilor dintre dife­
Comitetul Central al list Ungar, în problemele schimba păreri cu intenţii părere că mai există re­ rea' colaborării în dome­ rite organe şi organisme.
Partidului Muncitoresc So­ care pot avea influenţă a- de ajutor reciproc. Şi sîn- zerve uriaşe în această niul culturii.
cialist Ungar a primit cu supra colaborării noastre tem convinşi că şi proble­ privinţă, în primul rînd Convingerea mea perso­
inima deschisă invitaţia viitoare. mele în discuţie pot fi re­ în domeniul cercetării A existat părerea unani­ nală este că trebuie să ne
t o v a r ă ş u l u i Nicolae Aşa ’ cum a subliniat şi zolvate prin eforturi co­ ştiinţifice, în cooperarea mă şi în privinţa faptului intîlnim mai sistematic,
că trebuie să acordăm a-
Ceauşescu. Am venit cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu mune. în producţie, în funcţio­ noi, conducătorii partide­
mari speranţe si nu ne-am cele două ţări şi popoare Şi ou aş dori să subli­ narea întreprinderilor mix­ tenţie mai mare cultivă­ lor şi statelor noastre, ai
instituţiilor
ca
să
noastre,
înşelat în aceste aşteptări. trăiesc în acest continent niez că discuţiile noastre te, precum şi în găsirea rii tradiţiilor noastre co­ avem mai multe cunoştin­
mune.
Am avut convorbiri şi — la bine şi la rău, — de au fost marcate de răs­ unor torţe pieţe în afara ţe nu numai despre an­
am dus tratative într-o at­ mai multe secole. Au fost punderea pe care o pur­ ţărilor" noastre. Cu eforturi comune vom samblul problemelor, -i
mosferă bună, folositoare, desigur şi deosebiri de ve­ tăm fală de popoarele Am apreciat în comun dezvolta schimburile de şi despre detaliile lor.
caro ne-au dat prilejul şi deri, caro în majoritatea noastre, pentru afirmarea că este important ca nu ziarişti şi, pe această calc
posibilitatea să schimbăm lor, îşi trag seva din tre­ politicii noastre faţă de numai politicienii ci şi — ca şi prin intermediul Folosesc prilejul ca, şi
opiniile noastre despre re­ cut. Socialismul nu a reu­ lumea socialistă şi faţă de poporul să desfăşoare di­ mijloacelor de comunica­ în faţa dumneavoastră, să
laţiile bilaterale. Am pu­ şit încă să soluţioneze, să interesele generale ale o- plomaţiei De aceea, noi re în masă — să asigurăm mulţumesc tovarăşului
tut, de asemenea, să infor­ rezolve aceste probleme. menirii. încurajăm turismul. Locui­ informaţii mai multe -.i Nicolae Ceauşescu pentru
măm conducerea Partidu­ Aceasta trebuie să ne an­ Totodată, sînt de aceeaşi torii ţărilor noastre vor mai veridice despre viaţa atenţia, spiritul deschis şi
lui Comunist Român des­ gajeze în comun, aceasta părere cu tovarăşul Nicolae să facă cunoştinţă cu via­ popoarelor noastre. acolo experienţe pe care
pre experienţele şi preo-- este cauza noastră, — şi Ceauşescu că judecarea şi ţa din ţara cealaltă, cu Sînt convins că întâlni­ ni -lc-a pus la dispoziţie si
cupările Partidului Mun­ pentru aceasta esle nevoie calificarea politicii proprii bogăţiile naturale şi fru­ rea noastră a constituit apreciez solicitudinea pe
citoresc Socialist Ungar. de o atmosferă creatoare, revin popoarelor noastre. museţile ţărilor lor, să fo­ o contribuţie fructuoasă la care a manifestat-o faţă
Totodată, am putut să ve­ deschisă. Sinceritatea cu Ne-am străduit împreu­ losească avantajele caro colaborarea dintre popoare de noi.
dem cum se realizează care am discutat a făcut nă să căutăm posibilităţi­ revin din relaţiile de prie­ şi la cauza destinderii. Cu acest prilej vreau să
practic construcţia socia­ posibil să-mi dau seama le colaborării. în primul tenie. Pot declara că Partidul urez succes poporului ro­
listă în România, să cu­ că nu ştim multe lucruri rînd, ne-am înţeles în pri­ Vedem că şi istoria noas­ Muncitoresc Socialist Un­ mân în construcţia socia­
noaştem părerile tovarăşi­ unii despre alţii. în multe vinţa dezvoltării colaboră­ tră pune necesitatea de a gar consideră drept o o- lismului.
lor români despre relaţii­ probleme.informaţiile noas­ rii în producţie. Credem că discuta multe probleme. bligaţio morală şi princi­ Vă mulţumesc pentru a
le noastre bilaterale. tre au avut lacune — şi pe acest tărîm am obţinut Ne-am înţeles ca comisia pială ca tonte înţelegerile ten ţii' !
»
prim-rnjnisti'u al guvernu­ Coandă şi polivalenţa spi­ ai cultelor au semnat un zaţiilor de tineret şi stu­ melor Africii australe nu
lui. ritului ştiinţific". La verni­ apel la intensificarea lup­ denţeşti din ţări ale Eu­ poate fi împiedicat. j
Din partea conducerii saj au fost prezenţi repre­ tei pentru pace, dezarma­ ropei şi Asiei.
de partid şi de stat şo. zentanţi ai Ministerului re, înţelegere între popoa­ EU ANKARA. —. Jn pre j
vietice. au luat parte N.V. Transporturilor, ai unor in­ re. Totodată, semnata ii HI LUANDA. - Preşe­ zenţa primului ministru al I
U MOSCOVA. - ia Talîzin, membru supleant stituţii ' de învâţămînt su­ declaraţiei cer interzicerea dintele Organizaţiei Popo­ Turciei, Turgut Ozal, a fost
inaugurat Tîrgul intemaţio. jj
2 Moscova a avut loc, luni, al Sirop lui Politic âl C.C. perior, membri ai corpului •tuturor partidelor şi a or­ rului din Africa de Sud- nai de la Izmir. -
5 deschiderea oficială a ex. al P.C.U.S., prim-viceprsşe- diplomatic, ziarişti, un nu­ ganizaţiilor neofasciste din Vest (SWAPO), Sam Nujo-
dinte al Consiliului de Mi­ meros public. ma, a declarat că este, în Produsele româneşti se t
2 poziţiei economiei naţio- niştri, A,!C Antonov, .vice­ R.F.G. ' bucură de interes din
1 nals a ţării noastre, sub preşedinte . al Consiliului Şţ§ BONN. - Aproxima prezent, şi mai încrezător partea firmelor străine şi jj
' genericul „România—83". tiv 1 200 de personalităţi ^ SAN JOSE. - La San în victoria asupra colonia­ a publicului, standul ro- '
La festivitatea de des- de Miniştri, miniştri, alte din R.F. Germania, între Jose, capitala Republicii lismului. El a arătat că în mânesc fiind vizitat de 2
persoane oficiale sovietice, Costa Rica, se deschid, ciuda ultimelor manevre
' chide’-e a expoziţiei a luat şefi ai unor misiuni diplo­ care lideri sindicali, depu­ specialişti şi oameni de |
| parte delegaţia guverne matice acreditaţi fa Mas taţi în Eundestag şi in marţi, lucrările conferinţei ale regimului rasist de la afaceri. '
* mentală română condusă cova. tandtaguri ai Partidului studenţilor din America Pretoria, care a desfăşurat
| de tovarăşul Ştefan Ae- Social-Democrat şi ai Par- Latină în favoarea păcii, şi mai multe trupe de o-
•« drei, membru supleant al P BUDAPESTA. - La tidului Ecologist, precum la care s-a anunţat, de cupaţie în Namibia, pro­
Comitetului Politic Executiv Budapesta a fost 'inaugu­ şi reprezentanţi ai unor asemenea, participarea u- cesul de negocieri în pri­
2 al C.C. al P.C.R., vice rată eypoziţici „Henry oiganizaţii antifasciste şi nor delegaţii ale Organi­ vinţa soluţionării proble­

COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodeo Sabin Ce’bu ion C.yc'ni Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate, (redactor şef), Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA Şl A D M I N I S T R A } I A . 2 700 Lm , , t r D. l-vui. u.vw, m J5. lJielocine, 11275, 12157, 11505. Telexi 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.