Page 98 - Drumul_socialismului_1988_08
P. 98
P«g. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*
Accent major pe valorificarea
S
superioară a masei lemnoase E CI>
t lor ir
parcul
(Urmare din pag 1) Lomănnr. De altfel, pla mai mult în cele patru l şvjui II
nul de export „la zi" al luni care au rămas din iC^tă (
lor în
Sbîrcea), un maro număr secţiei osie depăşii, nu an, incit în septembrie să tăţile c
de brigăzi şi echipe. am înregistrat refuzuri recuperăm integral aceste \ raşuluf.
„Avem mereu în atenţie sau reclamaţii de la be restanţe, aşa cum ne-am portrete!
frunte <
ea oamenii să ştie ce au neficiari. Ne vom inten angajat în recenta adu \ Brigada Hunedoara- o adevărată familie I.B. Hat
de făcut de pe o zi pe sifica necontenit strădanii nare generală a oameni i bază, I.
merţ şi
alta, incit să valorifice la le în acesl domeniu". lor muncii, să ne creăm l teşugăre
maximum timpul de lu Sigur, actiyitalea I.F.E.T. condiţii de depăşire s (Urmate din pag. 1) ce oră din zi sau noapte cisterna de la I.I.L. Deva. podar ire
cru, să utilizeze corespun Deva este dinamică şi \ bate la uşă. Pentru constructori s-au
asigurat
un televizor, jo
H CUI
zător utilajele şi insta fructuoasă. Oamenii mun sarcinilor pe întregul an I şolerul Nicolae Hăbuc, de Un alt tinăr inimos şi curi de şah şi table, mingi rotorul
si de pregătire corespun
laţiile clin dotare şi, deci, cii de aici dau deopotrivă zătoare a producţiei pe t pe salvarea 31-HD-9S8, vrednic este şolerul Ionel de fotbal, echipament C.I’.A.I)
Radu, de la C.M. Deva.
judeţene
aparţinind
staţiei
să realizeze productivităţi atenţie realizării planului anul viitor, aprecia tova de salvare, asigură zi şi El transportă din Deva, la sportiv. Firesc, terenul de nu den'
se reali
şi producţii sporite, să nc fizic şi onorării exempla răşul ing. Sabin Giurgiu, I noapte asistenţă medicală ,, Kilometrul 50" produse fotbal şi l-au amenajat producţi
depăşim ritmic sarcinile re a sarcinilor la ex secretarul comitetului do \ constructorilor hunedoreni, alimentare pentru con singuri... aproxim
Produse
de plan, menţiona Aron port, ^dar şi calităţii pro partid pe întreprindere. I previn orice pericole de structorii hunedoreni, duce ...In seara zilei cînd am cornuri
Pelric. Aşa am lucrat de duselor «ji reducerii chel In întîmpinarca plenarei \ îmbolnăvire ori accidentare şi aduce veşti de acasă plecat din tabăra hunedo- nucă, ji
foietaje
la începutul anului, aşa tuielilor de producţie, C. C. al P.C*R. vom ac la locurile de muncă. şi de la marele şantier... reanâ, dulgherii loan Rută, se desf
sîntem hotărâţi să acţio diminuării consumurilor ţiona mai susţinut în \ Doar o dată a fost nevoie Nea Vasile Costache, de Vasile Panaite, Constantin şl baru
năm in continuare". „Cit şi creşterii eficienţei eco toate unităţile, secţiile şi t ca salvarea 31 -HD-938, cu la I.C.S.A.P. Hunedoara, Crăciunoiu, Alexandru Fe trul coi
chioşcul
priveşte realizarea preve nomice. „Deşi în semes sectoarele, vom transpune \ Nicolae Hăbuc la volan, este ,,nea Costică" admi rea/, Călugăru-Cornel Roş minei ii
taberei.
nistratorul
derilor la export, care ne trul I am realizat mai mult neabătut în viaţă tezele să se deplaseze pină la juliu şi harnic, are Gri eau, de la I.A.C.M.M. Pe
grijă
vizează în mod direct, de jumătate clin planul din aprilie, orientările şi I Spitalul nr. 4 din Bucu ca oamenii să aibă in troşani, ajutaţi de alţi
reşti, in rest, totul se re
de
clipele
in
avem în vedere să reali anual la masa lemnoasă indicaţiile tovarăşului I zolvă la punctul sanitar dormitoare aşternut curat, muncitori demolaseră prime TE'
răgaz,
zăm produse de cea mai exploatată, nu ne-am în Nicolae Ceauşcscu, confe din tabără... pernă la cap, apă la spă baracă din tabăra huns-
bună calitate şi să le li deplinit prevederile la rind calitate ridicată si * ...Chioşcul alimentar ţi lător. A mceput să le pună doreanâ. Lingă ea con • 20
vrăm operativ partenerilor acest indicator, ceea ce eficienţă sporită întregii ne de C.P.A.D.M Orăştie şi oglinzi. struiesc alta, care va adă I 20,25 I
externi, sublinia Mircea va trebui să ne mobilizeze activităţi. \ şi este gestionat de tină- In tabăra hunedoreană posti şi viitoarea cantină nomie
\ rul Dănuţ Bălan, fost os sînt şi autostropitoare, cate a taberei. Una nouă, fru - po
\ pătar fa popasul „Izvorul de citeva ori pe zi mai moasă, care in curind îşi Marea
August
Munca politlco-organizatorică \ ţionare este adecvat pro care aduc apă potabilă, va primi oamenii la masă. pe fi
potolesc praful, şi cisterne
rece". Programul de func
Hunedoara
Brigada
va
Y gramului muncii din şan rece, pentru oameni. Au avea deci şi cantină pro Versuri
(Urmare din pag. t) mat colective care se ocu pe care trebuie să le fo \ tier, dar Dănuţ serveşte venit pe. şantier de la prie. Se vor îmbunătăţi in luţiona
pă de transpunerea lor losim din plin în special pe fiecare om indiferent la I.G.C.L. Hunedoara, iar continuare şi condiţiile de venie
productivitatea muncii, 121 în munca de zi cu zi a în organizarea şi moder \ cazare, de petrecere a C
tone piese turnate din oţel oamenilor, acordă sprijin nizarea producţiei, rodi \ timpului liber. 2V
şi peste 11 milioane lei membrilor de partid in cerea cheltuielilor, asigu \ ... O adevărată familie — Inr
la piese de schimb. materializarea lor. In u- rarea necesarului de ma aşa este Brigada Hune lui.
Dionisie Urs, secretarul fară de aceasta, am mi terii prime, creşterea pro doara de la „Kilometrul
adjunct cu problemele or litat pentru sporirea rolu ductivităţii muncii. In ( 50" al Canalului Dunăre-
ganizatorice al biroului lui adunărilor generale toate acestea trebuie să t Bucureşti. Ca la oricare
organizaţiei de bază lă în realizarea sarcinilor. antrenăm mai responsabil început, lucruri mai sini
cătuşi ; De bună seamă Acest lucru printr-o exi şi membrii noştri de l de rezolvat. Esenţial este
aceste rezultate sini rodul genţă mai mare în efec partid. Ne-am propus, şi \ insă că prin bună organi
unor căutări continue de a tuarea analizelor, prin acţionăm deja, ca acest \ zare, ordine şi disciplină,
adapta, chiar din mers, mai buna orientare tema lucru să-l facem prin respect reciproc şi întra
formele organizatorice, de tică şi îmbunătăţirea con mai buna desfăşurare a \ jutorare tovărăşească, con
a le implica efectiv în so ţinutului materialelor pre discuţiilor individuale, \ structorii care poartă pe
luţionarea multiplelor pro zentate. De asemenea, creşterea rolului fiecărui salopetele muncii emblema
bleme care se ivesc. tn- piin încredinţarea con comunist în coordonarea \ ,,Judeţul Hunedoara" ac
tr-un asemenea context ducerii echipelor de între activităţii şi sporirea ro ţionează cu înaltă ras--
se înscriu- şi eforturile ţinere şi reparaţii unor lului conducător al orga pundere, cu dăruire şi
biroului organizaţiei noas comunişti cu înaltă cali nizaţiei noastre în toate abnegaţie pentru ca lucră
tre, ale tuturor celor 73 ficare şi bine pregătiţi po domeniile. \ rile de la ,,Kilometrul hu-
de comunişti. Avînd In litic am reuşit să creştem Eugen lîorclean, secreta \ nedorean" să cunoască
vedere specificul muncii calitatea lucrărilor efec- ritmuri intense de execu
asislenţiî
Medicul
medicali
Angliei
ştefan
Vasile
cliirlac,
oamenilor din secţia re tuale şi gradul lor de rul organizaţiei de bază \ şi Comeliu Oiirea, şoferul salvării Nicolae Hăbuc sini i>or- ţie, să lie de cea mai bună
Sîntem
turnătorie:
cea
paraţii, noi am încercat, operativitate. mai tînără secţie a uni \ matient la datorie. calitate.
şi în cea mai mare parte Aron Popa, secretarul tăţii. De aceea am consi l
am reuşit, repartizarea organizaţiei de bază în derat că fiecare loc de
forţelor de care dispunem treţinere : Cei 46 de mem muncă trebuie să fie spri Caravană cultural-ştiinţiîieă
o .
pe toate cele 9 formaţii bri ai organizaţiei noastre (Steau-
de lucru, care să ducă la îşi desfăşoară activitatea jinit şi de un membru de bar:
omogenizai t-a lor din punct îndeosebi în compartimen partid cu experienţă, care Cabinetul" judeţean pen formarea omului nou şi „Noua revoluţie agrară incsti
de vedere profesional şi tele funcţionale, ceea ce raportează periodic în a- tru activitatea ideologică combaterea concepţiilor presupune un mod revo ORA.ŞT
politic, la asigurarea jo ne-a determinat să insis dunarea generală despre şi politico-educativă, cu retrograde, mistice, obscu luţionar do muncă, ridi sfîniulii
dalia (
curilor de muncă mai im tăm asupra implicării lor felul cum merge, desfăşoa sprijinul Consiliului co rantiste" (Constantin Pur- carea pregătirii profe GEOAC
portante cu oameni bi ne mai consistente în rezol ră activitatea şi ce greu munal de educaţie politică cilean, directorul Cabi sionale şi promovarea cu sire tîr
pregătiţi, cu membrii de varea unor probleme esen tăţi sînt, despre modul şi cultură socialistă Zam netului judeţean pentru ceririlor ştiinţei şi tehni tură);
K i n Z
partid care răspund in cum sprijină efectiv oa şi întreprinderii cinema activitatea ideologică şi po cii în agricultură" (Li- BRAZI
faţa organizaţiei despre ţiale pentru producţie. A- menii în realizarea sarci tografice judeţene, au or litico-educativă), „Tezele, liana Crişan, inginer şef lingă <
ceasta, prin reorien tarea LAN :
felul in care se realizea sarcinilor încredinţate şi nilor. De asemenea, spri ganizat, duminică, la Săl- orientările şi sarcinile al C.A.P. Sălciva); „Promo lovnbo
ză sarcinile zilnice. Un manifestarea unei exigenţe jinirea mai concretă şi mai civa o manifestare cu conţinute în expunerea varea valorilor culturii şi SI MEU!
alt domeniu căruia i-am mai mari atunci cînd ci eficientă a organizaţiilor puternice valenţe educa t o v a r ă ş u l u i Nicolae artei în rîndul oamenilor po s
(Mureş
acordat atenţie sporită este raportează despre ceea U.T.C. şi O.D.U.S. repre ţionale — caravana cul- Ceauşeseu la şedinţa Co muncii — sarcină esenţia po şlef
planificarea riguroasă a ce au făcut sau nu. Am zintă pentru biroul orga tural-ştiinţifică pe tema mitetului Politic Executiv lă a activităţii politico-
muncii. Dezbaterile şi a- reuşit astfel ca din cele nizaţiei o problemă im „România pe coordonatele al C. C. al P.C.R. din 29 edueative" (înv. Valentin
nalizele efectuate asupra 10 măsuri stabilite pentru portantă, întrucît trebuie făuririi societăţii socialis aprilie 1988 — program Bretoteanu).
a ceea ce trebuie să facem să le implicăm mai profund te' multilateral dezvoltate". Comunicările au fost
într-o perioadă sau alta modernizarea în acest an Cu acest prilej, au fost de muncă şi de luptă al însoţite de un grupaj de
ne-au dat posibilitatea a- a proceselor tehnologice în realizarea a ceea ce prezentate următoarele co întregului popor" (Alexan filme documentare. Ac
bordării problemelor ac să finalizăm 7, care au ne-am propus, cu deose municări: „ C o n c e p ţ i a dru Boşca — secretar ad ţiunea a fost urmărită cu
dus la un spor al pro bire în creşterea calităţii Partidului Comunist Ro un deosebit interes de cei
tuale, de fond ale acti junct cu probleme de pro prezenţi — ţăran i coope
său
secretarului
vităţii productive, soluţio ducţiei marfă cu mai bine pieselor turnate, a pro mân, a tovarăşul Nicolae pagandă al comitetului co ratori, mecanizatori, ti
ductivităţii muncii şi efi
general,
nării lor operative. Ne de două milioane lei. cienţei economice. Ceauşeseu, cu privire la munal de partid Zam); neri.
ocupăm mai mult ca allă- Avem însă mari rezerve
dată do materializarea
propunerilor comuniştilor
c
PLA T{
făcute cu prilejul discuţii _ CROt ?* A ^ ^ Mărturii artistice despre realizările anilor noştrl
lor individuale şi în a-
dunările generale. Din cele Lucrârile do pictură şi dului, despre efervescenţa poporului nostru, reiese zakas, ultimul cu Creaţii cuu, „Rădăcini" de Adrian
48 făcute în ultim î vreme, sculptură pe care artiştii spirituală generată de din lucrări ca : „Hunedoa în tehnica op-art. Samson.
au fost rezolvate 43, iar plastici, membri ai Filia Festivalul naţional „Cin- ra" de loan Pîrvan, „Oţel" Pl in lucrări' temeinic Sculptura, de la zi la
cinci sînt în curs d.» fi lei Deva — Petroşani a tarca României". de Micsandra Paşca Zla- realizate din punct de ve zi mai prezentă în expozi
nalizare. ţiile de grup hunedorene,
U.A.P., le prezintă în ex Prin numărul mare şi tan, „Documentare la dere artistic se aduce un
Nicolae Iştoc, secretarul poziţia deschisă la Gale calitatea lucrărilor, expo Chişcădaga" de Iosif Ma- cald omagiu trecutului is reţine atenţia, prin unele
organizaţiei de bază uzi- riile de artă din Deva, ziţia, organizată de Comi tyas, „Peisaj cu mină" de toric al poporului nostru: lucrări temeinic. elaborate
nare: Aş vrea să spun poartă un evident şi cald tetul judeţean de cultură Elena Bianu, „Transfăgă- „Victorie dacică" (Ion Câr şi executate eu mare aten
încă de la început că mesaj patriotic oglindind şi educaţie socialistă şi ră.şanul" de Ton Cârjoi, joi), „Cetatea Blidarii" şi ţie de loan Şou, în mar
biroul organizaţiei noas oameni şi aspecte de mun Filiala Deva — Petroşani a „Fereastră" de Lucia Măr „Omagiu eroilor" (Gheor- mură, Bmest Kovacs
tre a pus un accent deo că, peisaje devenite simbol U.A.P., este cu adevărat ginean, „Peisaj industrial* ghe Pogan), „Versantul („Rod", realizată în pia
sebit pe urmărirea măsu pentru chipul de azi al reprezentativă şi vorbeşte de Valentin Lădaru. Li tră), Simion Crislea („Re
de
„Sărbătoare"
rilor şi hotărîrilor adop Hunedoarei socialiste. Crea grăitor despre intensitatea se adaugă un important roşu". Matyas ş.a. Lucrări licvă străbună"), Robert
Iosif
tate, convingîndu-ne că torii, trăitori pe aceste activităţii desfăşurate d® număr de lucrări de gra interesante se dovedeso Kelemen.
de materializarea lor de meleaguri, depun mărtu creatorii hunedoreni. Ca fică între care — „Ritm „Maternitate" de Liliana Laolaltă, aceste lucrări
pinde în bună măsură rie despre trecutul istorie, de obicei, pictura ocupă industrial", „Automatizare Popeţi, „Izvor I* şi „Izvor alcătuiesc o expoziţie
eficienţa muncii noastre. precum şi despre bogatele locul preponderent şi cu la Chişcădaga" de Eva care va rămâne în aten
Am avut şi avem hotărîri realizări şi transformări prinde compoziţii, portre Siito, „Ortaci" de Joşii II* de Mircea Bâtcă, cele ţia publicului, bueurîn-
şi măsuri bune, dar care ce aU avut loc aici în te, peisaje. Puternica tră două compoziţii realizate du-se de un real interes.
au rămas uneori pe hîrtie. perioada deschisă dt? Con sătură de a construi, de a Tel Iman n, „O.S. M. 1*, de Ion Tengheru, „Ţara
nai de aceea, am for- gresul al IX-lea al parti dura temeinic, specifică „O.S.M. 2“ de Tiberiu Fa- Haţegului" de Eugen Ben- MINEL BODEA