Page 1 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 1
ÎNCEPÎND DE ASTĂZI, 1 SEPTEMBRIE a.c.
Noi categorii de oameni ai muncii
beneficiază de
MAJORAREA RETRIBUŢIILOR
în baza decretului Con organe centrale şi orga din această lună, retri
siliului de Stat al Repu nizaţii cooperatiste. Mă buţii majorate, standar
blicii Socialiste România sura, luată din iniţiati dul lor de viaţă urmînd
pentru aplicarea majoră va secretarului general să cunoască dimensiuni
Anul XL, nr. 9 578 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani rii retribuţiilor persona al partidului, preşedin sporite.
lului muncitor, începînd tele Republicii, tovarăşul Desigur, fiecare înţele
de astăzi, 1 septembrie ge că este dator moral
Nicolae Ceauşescu — do
1908, noi categorii de oa vadă de necontestat a să răspundă unor ase
In Întreaga activitate economico-soclala meni ai muncii vor be grijii permanente acor menea măsuri prjntr-o
neficia de sporirea cîşti- date îmbunătăţirii con şi mai puternică angaja
guriior pentru activita diţiilor de muncă şi de re în propria activitate,
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE OE TOVARĂŞUL tea depusă. Este vorba trai ale întregului nos prin eforturi susţinute
despre personalul cu re
pentru
înde
tru popor — produce o depuse sarcinilor de
rea
NIGOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII tribuţii de pînă la 2 000 nespusă mulţumire şi vie ma terial izarea noabă t u i a
lei — deci prevăzut în
etapa I de majorare — satisfacţie în inimile tu a politicii juste, clarvă
turor celor care benefi
$1 FAPTEI REVOLUŢIONARE încadrat în unităţile sub zătoare a partidului, pen
ordonate ministerelor in ciază de avantajele ei tru înfăptuirea exempla
dustriei alimentare, şi a- materiale, morale şi spi ră a orientărilor, îndem
griculturii, din domenii rituale. Ea se răsfrînge, nurilor şi indicaţiilor se
Cerinţe şi exigente sporite le silviculturii, construcţii în această primă etapă cretarului general, con
construc-
şi
de aplicare, îndeosebi a-
ţii-montaj
industriale, economia a- supra tinerilor încadraţi ducătorul nostru itibiţ .şi
înţelept.,
tovarăşul
pentru creaţia ştiinţifică şi lecomunicaţii, din uni în muncă şi a familiilor Nicolae Ceauşescu, a o-
pelor, transporturi şi te
Congresului,
biectivclo.r
tăţi subordonate Consi acestora, ca o expresie al XUI-lea şi Conferin
elocventă a politicii uma
tehnică originală liului Culturii şi Educa niste, de bunăstare, civi ţei Naţionale ale parti
ţiei
consiliilor
Socialiste,
lizaţie şi progres a parti
populare, Uniunii Cen dului şi statului nostru dului, să transpună în
în Expunerea privind vitate a comisiei, a celor asimilate în fabricaţie 1.92 trale a Cooperativelor viaţă Tezele djn aprilie
unele probleme ale con municipale, orăşeneşti şi pi'bduşe. Cum este şi fi Meşteşugăreşti şi Uniunii Şi în judeţul Hunedoa prin realizări dintre ce
ducerii activităţii ecorio- din întreprinderi a fost resc, o bună parte din Centrale a Cooperative ra, în sectoarele de pro le mai bune în muncă,
mico-sociale, ale muncii orientată cu prioritate a- acestea se regăsesc în lor de Producţie, Achi ducţie amintite sini în în opera . de edificare
ideologico şi politico-edu- supra introducerii unor îmbunătăţirea metodelor ziţii şi Desfacerea Măr cadraţi mulţi oameni ai multilaterală a Români
cative, precum şi ale si metode de extracţie şi teh de extracţie a cărbunelui furilor, altor ministere. muncii, care vor primi, ei socialiste.
tuaţiei internaţionale, se nologii de mare producti şi minereurilor în subte
cretarul general al parti vitate, mecanizării minelor ran, cariere şi pilieri,
dului, tovarăşul Nicolae de cărbune şi minereuri, perfecţionarea utilajelor şi
Ceauşescu, sublinia că asimilării de noi tehnolo echipamentelor pentru tă
„întreaga dezvoltare de gii pentru obţinerea unor iere, perforare, susţinere
construcţie socialistă nu oţeluri superioare, creş şi transport, a instalaţiilor
se poate realiza decît pe terii coeficientului de do preparare, precum şi în
baza celor mai noi cuce scoatere la metal, spori sporirea ponderii cărbune
riri ale ştiinţei şi tehnicii, rea siguranţei de exploa lui pentru cocs şi randa
ale cunoaşterii umane, în tare a utilajelor energe mentelor, a extracţiei me
general, a legării strînse tice. Nu s-a scăpat din talului din minereuri. Re
a ştiinţei cu învăţămîntul vedere, dimpotrivă s-au zultate superioare au fost
şi cu producţia, a ridică accentuat eforturile în ve dobîndite în siderurgie
rii continue a nivelului de derea utilizării pe scară (au fost asimilate 20 noi
cunoştinţe telinico-profe- mai largă a prefabricate mărci de oţeluri), energe
sionalc ale tuturor oame lor cu nivel ridicat de tică şi construcţia de ma
nilor muncii". Dintr-o a- finisare, perfecţionării teh şini, în industriile chimi
tare perspectivă, Comisiei nologiilor şi obţinerii pro că şi uşoară, în alte do
judeţene a inginerilor şi duselor noi în industria menii ale economiei ju
tehnicienilor ii revin răs uşoară, reducerii consumu deţului. Toate aceste cău
punderi de maximă însem rilor de materii prime, tări şi preocupări s-au
nătate în antrenarea şi materiale şi energie, va materializat şi în depune
implicarea cadrelor teh lorificării resurselor se rea la O.S.I.M. Bucureşti
nico, cercetătorilor şi spe cundare etc. a 40 cereri de brevete de
cialiştilor, a tuturor oa în cadrul unei recente invenţii şi 140 dosare de
menilor muncii în organi plenare a Comisiei jude inovaţii, cu 30 mai multe
zarea producţiei şi perfec ţene a inginerilor şi teh decît în semestrul I al
ţionarea tehnologiilor şi nicienilor s-a apreciat că, anului trecut. Au fost a-
proceselor do fabricaţie, în general, s-au obţinut plicate 96 de invenţii cu
creşterea eficienţei şi ca rezultate bune în aceste o eficienţă economică de
lităţii produselor, sporirea domenii. Concret, este peste 69 milioane lei şi
productivităţii muncii ş.a. vorba de aplicarea în pri 102 inovaţii cu o eficicn-
Avînd în vedere faptul că mul semestru al acestui In I.ucrătorul specialist Nico lae Oproiu ţi fratele sau mal şirul Oamian Oprolu încearcă
tradiţie
a
întreprinderii
pro
secţia
sculiiric
să
o
stabilească
mecanice
din
Orăştlo
în economia judeţului nos an a 224 tehnologii noi, VALENTIN NEAGU cesională de familie, Iar prin măiestrie numele lor a ilcve nit cunoscut sl apreciat de
tru există multe probleme s-au îmbunătăţit 121 pro colectivul lucrătorilor de ulei.
de rezolvat, întreaga acti cese tehnologice şi au fost (Continuam în pag. a 2-a)
, • / - s n >;< - >> sv-rv
^ . *
Produse livrate în devans CAMRANIA AGRICOLA ©E Hi
Wmm m
beneficiarilor externi
Toate lucrările de pe ogoare executate ritmic, de calitate!
în întrecerea socialistă din judeţ — I.P.I.C.C.F.
desfăşurată în acest an Deva se află pe primul Ioc,
între toate unităţile eco la o mare diferenţă do In toate unităţile agri adunaţi din cîmp şi trans i se acordă atenţie ma rele pe aproape 70 da
nomice din judeţul nostru, puncte faţă de celelalte cole din judeţ se depun portaţi în baza furajeră. ximă este efectuarea ară hectare.
I.P.I.C.C.F. Deva ocupă, unităţi. „Aceste rezultate eforturi pentru strîngerea Pentru a încheia cît mai turilor şi pregătirea o- A început transportul şi
deocamdată, un meritoriu bune — ne relata, recent. paielor de pe ultimele repede această lucrare, la goarclor pentru însămîn- administrarea îngră.şămin -
suprafeţe, se adună din strînsul şi transportatul ţările din toamnă. Lucra telor naturale pe tere
cîmp şi se depozitează paielor au fost mobilizaţi rea se execută, sub coor nurile ce urmează să fia
ACTIVITATEA DE EXPORT 7 fînurile, celelalte resurse cultivate în primăvară cu
furajere şi, mai ales, se
editata « dinamism * «ficienlg pregătesc ogoarele pe su C.A.P, Simeria şi C.A.P. Rapoltu Mare cartofi, şi sfeclă de zahăr.
Dumitru
Cornel
Magda,
prafeţele ce urmează a fi Rusu, Tiberiu Pantiş, loan
însămînţate în această Cri.şan şi loan Farcaş. me
loc IV. Spunem „deocam tovarăşul ing. Andrei Cîm- toamnă. La G.A.P. Simeria, şi membri cooperatori cu donarea directă a ingine canizatorii antrenaţi la
dată" pentru că, după cum pean, secretarul comitetu do pildă, activitatea se atelajele. Astfel, coope rului şr»f jsI unităţii, de o această lucrare, au trans
cunoaştem, consecvenţa în lui de partid — se dato desfăşoară zilnic, bina ratorii din brigăzile con formaţie de şase trac portat şi administrat peste
îndeplinirea şi depăşirea rează, în primul rînd, organizat, în ritmuri buno duse de Marioara Poenar, toare, venite în sprijin de 200 tone de gunoi în pri
sarcinilor de plan cu caro aplicării în rnunca prac do lucru. O formaţie de Emilia Bemboa şi Silvia la S.M.A. Luncoiu de Jos. mele zile de lucru.
ne-a obişnuit pînă acum tică a ideilor, tezelor şi trei prese, conduse de me Iordate au strîns în vrac Hotărî ţi să încheie cît Din cele 180 ha de pe
acest harnic colectiv, îi orientărilor stabilite de canizatorii Constantin Si- şi transportat din cîmp, caro a fost recoltat griul
oferă mari şanse de a a- secretarul general al parti medrea, Liviu Purda şi cu atelaje şi remorci, paie mai repede de arat înlrea la C.A.P. Rapoltu Mare.
vansa pînă: la finele anu dului, tovarăşul Nicolae Ion Dura, a fost antrenată le de pe 30 ha. Laurenţiu ga suprafaţă prevăzută, pînă ieri paiele au fost
lui, spre una din cele Ceauşescu, la şedinţa Co la balotatul paielor. Pînă Colcer, preşedintele uni cei şase mecanizatori mun strînse de pe 1G0 ha Me
trei trepte ale podiumului mitetului Politic Executiv ieri, aflăm de la Petru tăţii, preciza că au fost ceau cu plugurile în braz canizatorii Francisc Acs
întrecerii. Cert este că Matpevici, inginerul şef depozitate pînă acum 340 dă zi-lumină, străduindu-se
în subramura construcţii MARIN NEGOIJA al unităţii, cei trei au reu tone de paie şi 280 de să facă o lucrare de cea MIRCEA LEPĂDATU
de maşini — în întrece şit să baloteze paiele de fînuri de bună calitate. mai bună calitate. Pînă
rea po ramuri şi domenii (Continuare in pag. a 2-a) pe 128 ha, toţi baloţii fiind O altă lucrare căreia ieri au fost încheiate ogoa (Continuare in pag. a 2 a)
