Page 10 - Drumul_socialismului_1988_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Ţară-a iubirii Ţară-a iubirii de oameni şi pace, »
liberă-n plaiul străbunilor (ăi,
Ţară de holde, ţară de brazi, crez tu ne eşti, de-a voi şi de-a face
ţară de doine şi-aduceri aminte, steme din munţi, din cîmpii şi din văi.
mîndră le-nalţă spre mîine din azi
din neodihnă de braţe şi minte. DUMITRU SPÂTARU
5 P

ca să ne limităm ia un
Despre gust singur exemplu - aşa- La
Kealitatea — o sursă inepuizabilă Secţia de artă a Mu­ dece cu propriul lui cap. zisa ,,mobilă stil" al cărei Di,
atestă
mai
curînd
preţ
cîr
zeului judeţean este din Gustul este pină Io un vanitatea posesorului decit rul
valoarea ei reală, Mobilă
de inspiraţie pentru scriitor nou iniţiatoarea unui cict punct înrudit cu bunul pli
major de cultură prin or­ simţ : amîndouă scapă stil ? Care stil ? Probabil de
nici cei ce o fabrică n-ar
Activitatea cenaclului mii obţinute la concursuri conducătorul cenaclului. ganizarea splendidei Ex­ deliniţiilor rigide, deter­ şti să spună. Un stil hibrid, ril<
let
„Lucian Blaga" al Cen­ de creaţie literală inter- Creatorii nu trebuie să sc poziţii de artă decorativă mină comportamentul so- care imită vag unul sau al­ vin
trului de cultură şi crea­ judeţene. rupă de realitate, aceasta din secolele XVill-XX. cial şi reflectă calitatea tul dintre stilurile istoric Fa
ţie „Cinlarea României" Punîndu-şi condeiul în fiind un izvor inepuizabil Deschisă pină în octom­ caracterului. Bunul simt consacrate şi care, cind m(
Hunedoara se circumscrie slujba oamenilor, membrii de inspiraţie. Creaţiile, brie, expoziţia oferă, din­ insă il avem sau nu-l mai recurge şi la aplice mî
plenar vieţii .spirituale a cenaclului folosesc diverse noastre sînl mărturia vre­ colo de satisfacţia estetică avem, pe cînd gustul poa­ din plastic menite să imite în<
municipiului. „Diploma de modalităţi de a veni în murilor pe care le trăim". propriu-zisă, un prilej rar te li ameliorat prin edu sculptura în lemn, repre­
merit" acordată de Consi­ mijlocul acestora, pentru Necesitatea realizării u- de fertile reflecţii pe di­ caţie. Iar în educarea gus- zintă kitschul in ipostaza 19.
liul Culturii şi Educaţiei a-şi prezenta producţiile nei opere literare cu un verse terne ce converg sa cea mai subtilă. Intre
Socialiste este o dovadă literare şi, în acelaşi timp, profund mesaj revoluţio- toate înspre circumscrierea L e c T A \A A A un asemenea produs şi o 21
a recunoaşterii calităţii pentru a se inspira din nar-patriotic, inspirată din a ceea ce numim „frumos" mobilă uşoară, funcţională, tin
activităţii cenaclului, a munca şi viaţa lor, în realitatea faptelor de şi „bun gust". Gustul în­ alirmîndu-şi eleganţa prin o
rolului său educativ în vederea unor noi creaţii. muncă, subliniată do ser suşi, în primul rind, ofe­ simplitatea liniei, bunul gr.
viaţa siderurgiştilor hune- „Studioul artelor", întîlni- cretarul general al parti­ ră in această ambianţă gust o va alege lără ezi­
doreni. Tot ca o recu­ rilc cu oameni ai muncii dului, tovarăşul Nicolac ideală prilejuri de multi­ tul ui, o expoziţie precum tare pe cea de a doua.
noaştere a calităţii crea­ sau elevi din uzinele com­ Ceauşescu, în Tezele din ple rellecţii. „De gustibus ' cea amintită mai sus are Sint lucruri care se de­
prind, printre altele, şi în, } V.
determinant,
un
rol
Un
non disputandum" - des
ţiilor membrilor săi sînl binatului huncdorean, din aprilie şi cu alte prilejuri, pre gusturi nu se discută, rol cu atit mai important
apariţiile în diverse pu­ instituţii şi licee din se regăseşte în preocupă­ ziceau scolasticii evului in acest slirşit de veac in muzeele de artă.
blicaţii : „România lite­ municipiu sau din judeţ rile membrilor cenaclului mediu, lansînd astfel un care, mai mult ca oricînd, Prin expoziţia Grigorescu
1
rară,' , „Luceafărul", „Fla­ argumentează rolul edu­ „Lucian Blaga". Ea este dicton care circulă şi îşi bunul gust este agresat la de la sfirşitul anului tre­ i
căra" „Orizont", „Fami­ cativ al cenaclului. „In înţeleasă ca izvorînd din tot pasul prin imitaţii şi cut, prin găzduirea Salo­ tlP:
f’a
lia", „Vatra", „Tribuna", creaţiile lui Dumitru Spă­ conştiinţa creatorului, caro are autoritatea sa pină înlocuitori dintre care ma­ nului judeţean de artă (A
azi. Dar, dacă îl exami­
„Transilvania", la radio tarii (inginer), Dumitru şi-a asumat înalta înda­ plastică, prin actuala Ex­ AC
Burduja (muncitor), Vir- torire de a crea pagini li­ năm fără prejudecăţi, terialele plastice au de­ in
sau la televiziune. Şi, giliu Vera (electrician), constatăm că el nu mai venit o adevărată calami­ poziţie de artă decorativă ciC
desigur, faptul că unor Alex Podea şi Lucian Mu- terare străbătute de vibra­ este de fapt decit o pres­ tate pentru artele decora­ şi prin tot cc va între­ Hc
membri le-au apărut vo­ răraşu (muncitori — stu­ ţia vie, ardentă a timpu­ tigioasă iluzie, de vreme tive. prinde de acum înainte, ŞA
lume proprii. denţi seralişti la Institu­ lui pe caro îl trăim. Iar ce azi, intr-o expoziţie, la Gustul este acea cali­ Secţia de artă a Muzeu­ Vi
Festivalul naţional „Cîn- înţelegerea necesităţii per­ lui judeţean se manifestă br
tul de subingineri Hune­ manentei întoarceri la iz­ un spectacol, după o lec­ tate preţioasă care ne dă ca un focar de autenti­
larea României" oferă un doara), elevilor Daniela voare, a misiunii creato­ tură sau un concert, vor­ posibilitatea să lacem
generos cadru de manifes Rădos, Ani.şoara Călin, rului este dublată, aşa bind despre modă, vesti­ instantaneu distincţia exac­ că cultură şi educare a K C
tare creatorilor de fru­ Nela Foca, Radu Ostafi- cum ne mărturisea acelaşi mentaţie sau decorarea tă intre frumos şi urit, in­ bunului gust. O instituţie Ac
mos, împlinirii vocaţiei loj ciuc ş.a. se regăseşte un interlocutor, de nevoia interiorului, tocmai despre tre artă şi kitsch. Prostul care şi-a înţeles şi şi-a ce.
tn
literare. In ampla mani­ proaspăt suflu patriotic, unei perfecţionări conti­ gust şi nu despre altceva gust, in schimb, se carac­ luat in serios rosturile. E (M
festare care este „Cinta- resursele lui fiind reali­ nue, a autodepăşirii, în se discută cel mai mult. terizează prin inadecva- de datoria noastră să-i <iV
salutăm iniţiativele şi să-i
rea României" activitatea tatea din care ei înşişi fac acest sens cenaclul consti­ Şi e liresc să fie astlcl rea la obiect şi incapaci­ popularizăm izbînzile. Ca
membrilor cenaclului „Lu­ parte, o receptează elevat tuind o şcoală. cit timp omul inteligent şi tatea de a discerne int^e 13]
(S
cian Blaga" a fost încu­ şi o redau estetic — sub­ cultivat obişnuieşte să ju­ autentic şi imitat, lată - RADU CIOBANU i:>
nunată do frumoase pre­ linia poetul Eugen Evu, VIORICA ROMAN tic
Iii:
o.
NOTE DE LECTURĂ (('
Ti-
V’O
IU
Fascinaţia muzicii Scena şi oamenii ei St*'
* Ai
O carte aşteptată, citită Vocea Măriei Callas po­ Una dintre formaţiile şi astăzi. Ideea reluării tio
Ui
şi comentată cu deosebit seda un registru imens. cu care comun:) Vaţa de obiceiului de nuntă, după VW
interes este monografia Oliver Merlin observă în Jos a urcat pe podiumul o perioadă de întrerupere tio
intitulată simplu şi su­ 1960, că de fapt posedă laureaţilor în ediţia tre­ a activităţii, aparţine în­ (I
gestiv Callas : o viaţă, de trei voci : „Una foarte cută a Festivalului na­ văţătoarei Minodora Se-
Pierre-Jean Remy, apărută înaltă, una medie şi una ţional „Cintarea Româ­ lagca. „Am găsit la
la Editura Muzicală (1983), gravă cu trcmolo-uri". Un niei" este ansamblul de Şcoala generală din Pră­
în traducerea Adinei Ar- rol important în descope­ obicei folcloric „Nunta văleai, unde sînl învăţă­
senescu. Obsedat de fi­ rirea şi cultivarea acestei de la Prăvăleai". Ea a toare, fotografii făcute la
gura celei niai de seamă voci l-a avut profesoara obţinut locul II pe ţară, înfiinţarea formaţiei. Am I
cântăreţe a secolului XX Eivira Hidalgo, spaniola după ce în ediţiile pre­ vorbii cu oameni] care 2
— Marin Callas (1923 — ce cântase alături de cedente a avut constant activaseră în formaţie.
1977) — muzicologul fran­ Carusso şi de Şaliapin şi o evoluţie bună, ajungind Am înţeles că merită să
cez îşi asumă dificila sar­ care intuise în durdulia Ansamblul de obicei folcloric „Nuiua de la I’răvaleiii" pină în faza naţională reluăm acest obicei vechi.
cină de ’a-i prezenta via­ grecoaică strălucirea vii­ îşi etalează frumuseţea V* autenticitatea. a festivalului. Şi, clin 1980, cu ajutorul 1
ţa şi activitatea într-un toarei cîntăreţe. Dar, mai Titlul obţinut este o 31,
timp record, de aproxima­ presus de orice, la for­ răsplată binemeritată pen­ a 50 de săteni, ţărani cu I-
tiv trei luni do zile. A- marea şi afirmarea Măriei . CRONICA FILMULUI tru efortul şi dăruirea gospodărie individuală r»iw
cestui fapt i se dato- Callas a contribuit ca artiştilor amatori, ale sau oameni ai muncii în lei.
reşte, probabil, inserarea însăşi prin muncă şi voin­ „SĂ-JI VORBESC DESPRE MINE" celor care s-au ocupat unităţile economice din
unui bogat material in­ ţă, prin ambiţie şi tena­ de pregătirea formaţiei. teritoriu, am readus pe
formativ oferit adesea cu citate, prin căutare şi Atras mai ales de teme­ universul grădiniţei, eşe­ Este o recunoaştere a scenă „Nunta de la Pră-
întreruperi, cu reveniri, zbatere, prin lupta cu le actualităţii, cărora le cul sentimental al tinerei autenticităţii obiceiului, văleni". Dintre cei mai
cu suprapuneri şi repetări sine. descoperă şi accentuează educatoare îşi pierde im­ a reuşitei salo redări inimoşi animatori ai for­
decupate din literatura şi Alături de complexita­ latura poetico-senlimenta- portanţa, iar prezentul, cu scenice, fără a altera în­ maţiei merită amintiţi V
legenda ce învăluie celebra tea şi farmecul inegala­ lă, regizorul Mihai Con- situaţiile familiale Limită cărcătura emoţională a Victoria şi loan Jurca de'.
cântăreaţă a curei ascen­ bilei sale voci, Maria stantincscu, acum şi sce­ ale copiilor (micuţa Nina), acestui moment unic în („naşii"), Lucroţia şi ral
cal
siune începuse în 1941, Calias a dovedit nebănuilo narist, rămîne consecvent cu apariţia tînărului şi viaţa omului, frumuseţea loan Şoica, Gabriela (mi­ ma
anul debutului la Atena, şi inepuizabile calităţi do sieşi şi în adaptarea ci­ prezentabilului doctor de ave
în rolul • titular din opera artistă dramatică, ceea nematografică a romanu­ la dispensarul grădiniţei, cîntecelor şi elementelor reasa), Eugenia şi Glieor- căi
„Tosca" şi avea să se în­ ce a ajutat-o să interpre­ lui „Jurnalul Aurorei Se­ cu clipele sale de haz şi coregrafice. Şi, începînd ghe Giurgiu, Dorica şi lat
car
cheie în 1959, cînd vocea teze cu o strălucire unică rafim", de Sidonia Dră- lirism, irumpe acaparator cu costumele (multe moş­ Alun Bisorea, Dorica şi te
ei intra în suita crizelor şi răscolitoare rolurile cu guşanu (1908—1971). Por­ în viaţa eroinei, îndrep­ fond Toc ş.a.". Vîr
ce anunţau cîntecul le­ profunde implicaţii tra­ nind de la o proză senti- ţi nd-o spre un nou echi­ tenite de acum două-trei Prezentă pe scena Cen­ cu
bedei. gice: Norma, Violeta („Tra- mental-melod famaţi că, fil­ libru. Problemele senti­ generaţii) .şi continuînr) 35-
suc
In cele opt secvenţe ale viata"). Tosca, Mcdcea, mul dezvoltă din jurnalul mentale ale educatoarei cu dansurile („şchioapa” trului de cultură şi crea­ din
monografici sc întîlnesc Lucia (di Lammermoor). unei vieţi doar momentul se rezolvă într-un final de Piăvăleni), cîntecele, ţie „Cîntarea României" per
multiple şi copioase amă­ Aida, Carmen ş.a. rezolvării fericite a po­ schiţat fură complexe faţă Vaţa do Jos, pe cea din Cllf
ş :‘
r
nunte în legătură cu viaţa Admirată, aplaudată, a- veştii de dragoste pe care de convenţionalul său. alte elemente specifice Prăvăteni sau ale celor­ inti
personală a cântăreţei : dulată şi ovaţionată la o trăieşte eroina, o lînă- In roluri care nu-i soli­ nunţii din zonă („po­ lalte sate ale comunei lat.
originea (greacă), copilă­ Scala din Milano, la Me­ ră educatoare, care, în cită prea mult spre inte­ mul"), totul s-a păstrat ori ca invitată la festi­ văi
ria, relaţiile cu familia, tropolitanul din New York, urma unui eşec în dragos­ riorizare, evoluează Ioana ca „altădată". Ca acum valul „Cîntecele munte­
cu colegii de breaslă, că­ la Londra, Paris şi în te, şi-a abandonat stu­ Crăciunescu şi Emil Hossu, aproape un sfert de veac, lui" (Sibiu), „Tîrgul meş­ fl
sătoria, garderoba, perfor­ atîtoa alte centre ale Eu­ diile universitare pentru a‘ recordmen absolut al ge­ terilor populari" (Deva), mu
manţa coboririi de la 97 ropei şi Americii, clar şi se dedica educării copii­ nului. Cu totul aparte cînd învăţătorul Constan­ săptămîna politico-edu- ser
ru
kilograme la 6-1. Marele discutată şi contestată lor într-o grădiniţă. Nu prin sinceritate şi natura­ tin Jianu, astăzi pensio­ soţ
merit al monografistului uneori, conştienlă de ro­ se acumulează stări şi nu leţe este jocul actorilor nar, a cules, cu grijă cativă „Zarand" (Brad), oîe
constă însă în faptul că lul şi menirea geniului se cumulează conflicte. Gheorghe Dinică, Paul pentru autentic şi fru­ „Nunta de la Prăvăleni" tilf
dej
a identificat viaţa acestei său artistic, Maria Callas Curgerea liniară a nara­ I.avric şi Dorin Lazăr. îşi etalează pretutindeni va
femei cu cântecul său, cu a rămas egală cu sine, ţiunii este întreruptă o Excelenţi în toate sec­ mos, acest obicei şi l-a frumuseţea şi autentici­ der
vocea sa de aur, năzuind dăruindu-se total şi arzînd singură dală de o rememo ­ venţele sint copiii. transpus scenic. tatea, bucurînd deopo­ cal
ser
să realizeze cu fiecare pa­ permanent în dragostea rare (flnsh-back), subli­ In rezumat, acest film Actuala formaţie - este
gină şi cu fiecare frază fascinantă penliuâcînteoul <- niind paj;cră- 'jdpca unei este povestea trecerii a o reeditare a celei vtechi, trivă sufletele specta­
„istoria unei femei şi aceea ce l-a dăruit oamenilor definitive desprinderi de două suflete de la „dum­ torilor.
a unei voci", istoria ace­ ca somn al iubirii şi trecut, a căutării şi oîşti- neata" la „tu", suflete unii dintre membrii săi I
leia care avea să fie „cea sacrificiului suprem gării dreptului la iubire iremediabil fericite încă de la începuturi activînd VIOLETA PĂDUREANU
mai celebră cântăreaţă din prin generozitate şi dra­ înainte de final.
lume" (p. II). Prof. DUMITRU SUSAN goste faţă de copii. în GHEORGHE POGAN