Page 13 - Drumul_socialismului_1988_09

Realizările pozitive — continuu amplificate

In unităţile industriale tru dezvoltarea patriei unităţile economice din
şi pe şantiere, în întreaga noastre. judeţ. Se dă o atenţie cu
viaţă economico-socială — Sub permanenta în­ lotul deosebită ordinii şi
din judeţ, Tezele din apri­ drumare a comitetului de disciplinei în muncă, bunei
lie pentru plenara G. G. partid de gradul T unităţi organizări a lucrului pe
al P.C.R. se materializează miniere, oamenii muncii sectoare, brigăzi şi schim­
Anul XL, nr. 9 579 DUMINICĂ 4 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
neabătut, zi de zi. Con­ de la Mina Deva — şi mă buri, se urmăreşte cu răs­
ştienţi de importanţa sar­ pundere îndeplinirea zil­
cinilor ce le revin în pro­ nică a sarcinilor de pro­
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ducţie, comuniştii, toţi LA MINA DEVA ducţie. Menţionez că
oamenii muncii se anga­ membrii comitetului de
LA CONSFĂTUIREAJDE J.UCRU PE PROBLEME DE AGRICULTURĂ jează cu abnegaţie şi res­ partid şi ai consiliului oa­
ponsabilitate, înregistrînd refer deopotrivă la mineri menilor muncii au res­
realizări meritorii. şi preparatori, ca şi la cei ponsabilităţi concrete pe
rugăm,
Vă
—
tovarăşe
Mobilizator program de acţiune pentru ing. Nicolae Stanca, di­ din compartimentul elec­ locurile de muncă im­
în
împuternicirea
frunte
tromecanic,
cu
şi
portante
rectorul Minei Deva, să comuniştii, depun eforturi de a lua măsuri opera­
vă referiţi la preocupările stăruitoare, constante, pen­ tive, la faţa locului, cînd
sporirea producţiilor la hectar, ridicarea colectivului unităţii în tru îndeplinirea prevede­ o anume situaţie impune
importanta sa misiune de rilor de plan şi a anga­
creştere necontenită a ba­ jamentelor asumate în Convorbire consemnată de
la noi cote de calitate şi eficienţă a zei de materii prime a întrecerea socialistă, ho- DUMITRU GHEONEA
ţării, a cantităţii de me­ tărîţi să-şi menţină po­
tale nlit de necesare pen­ ziţia de fruntaşi între (Continuare în pag. a 2-a)
întregii activităţi din agricultură
s
In zilele do 30 august - lie, pentru realizarea sarci­ zătoare,. nu s-au executat Unităţile miniere liu- \ Consfătuirile cadrelor didactice—
1 septembrie a.c. s-a des­ nilor din agricultură pe a- lucrările de arături, . însă-
făşurat, în Capitală, Consfă­ cest an, reliefîndu-se tot­ mînţări şi de întreţinere în nedorene aparţinînd i
tuirea de lucru, cu activul odată..modalităţile în care mod corespunzător. Trăgîn- C.M. Deva au alcătuit, ) moment de bilanţ şi de organizare
de partid şi cadrele de ba-, trebuie să' acţioneze orga­ du-se învăţămintele necesa­ pe perioada care a tre- *
ză din agricultură, la. care nele şi organizaţiile de re, trebuie ca în această cut din acest an, un \
a participat t o v a r ă ş u l partid, consiliile populare, toamnă şi. primăvară şă se bilanţ bogat în fapte fi ţ prospectivă a activităţii şcolare
Nicolae Ceauşescu, secreta-, consiliile unice agroindus­ acţioneze în conformitate cu realizări. Astfel, pro- i
rul general al partidului, triale de stat şi cooperatis­ cerinţele ştiinţei agricole, ducţia marfă a fost de- J Timp de trei zile, în ju­ judeţul nostru,. în pregă­
preşedintele Republicii So­ te pentru îndeplinirea pla­ respectindu-se în fiecare u--. deţul nostru s-au desfă­ tirea teoretică şi practică
cialiste România. Şi în a- nului la toţi indicatorii, pen­ nitate, de către fiecare spe­ şurat consfătuirile cadre­ a elevilor la sfîrşitul a-
cest cadru, participanţii la tru înfăptuirea programelor cialist şi mecanizator, teh­ lor didactice — moment nului şcolar trecut sînt ex­
consfătuire au dat expresie de dezvoltare intensivă a a- nologiile de lucru prevăzu­ de bilanţ şi de organiza­ primate intr-un ' procent
sentimentelor de aleasă dra­ griculturii. te la fiecare cultură. Cum M E T A L E j re prospectivă a activită­ do promovabilltate de
goste şi preţuire cu care Cuvîntarea secretarului ge­ peste puţine zile va începe \ ţii şcolare, de dezbatere 99,42 la sută la învăţămîn-
lucrătorii .ogoarelor, aseme­ neral al partidului rostită şi in judeţul nostru strînge- \ P E S T E \ critică şi autocritică o în­ tul primar, de '94;01 la sută
:
nea întregii noastre naţiuni, în plenul consfătuirii jalo­ rea recoltei de toamnă, tre­ tregii activităţi din învă­ la cel gimnazial şi de 97
il înconjoară pe tovarăşul buie . să se acţioneze — aşa P R E V E D E R I J ţământul hunedorean Ele la sută la col 'liceal. Ca­
Nicolae Ceauşescu, recu­ nează cu claritate căile de cum cerea secretarul gene­ au avut menirea să evi­ litatea procesului instruc-
noştinţa profundă ce i-a . acţiune în vederea dezvol­ ral al partidului — cu toată -__-____ l denţieze şi să asigure ge tiv-educativ este eviden­
poartă pentru preocuparea tării intensive, modernizării energia şi răspunderea pen­ t neralizarea căilor şi mo­ ţiată deopotrivă, dc creş­
permanentă faţă de conti­ şi creşterii eficienţei între­ tru strîngerea fără pierderi dalităţilor superioare de terea cu 5 la sută a me­
nua dezvoltare şi moderni­ gii activităţi în agricultură, şi depozitarea corespunză­ păşită cu peste 03 mi- 1 creştere a calităţii şi e- diilor cuprinse între 7 şi
zare a agriculturii, faţă de ea constituind un mobiliza­ toare a întregii recolte, lu- \lioane lei, (cu 1.1 la su- ) ficicnţei procesului in- 10, de participarea la con­
transformările înnoitoare în tor program de muncă şi îndu-se măsura organizării \ tă mai mult faţă de a- 1 structiv-educativ, de pre­ cursurile pe discipline de
viaţa satului românesc, de acţiune pentru organele şi comisiilor pe culturi care să \ cecaşi perioadă a lui ţ gătire a tinerilor pentru învăţămînt, unde s au ob­
sporirea bunăstării locuito­ organizaţiile de partid, de coordoneze lucrările de re­ 1987), productivitatea l muncă şi viaţă, de conlu­ ţinut 53 presuri şi men­
rilor săi. Evidenţiind înalta masă şi obşteşti, conduce­ coltat. In acest context, a- \muncii a crescut cu 8,3 crare activă între unităţi­ ţiuni. Extrem de revela­
apreciere de care se bucu­ rile colective, pentru toţi tenţie mare trebuie să se \ la sută, iar costurile to- ţ le de învăţămînt, do pro­ tor est? faptul ca a cres­
ră strălucita activitate a to­ lucrătorii ogoarelor din u- acorde asigurării unei pro­ \ talc au fost micşorate ) ducţie şi cercetare, între cut contribuţia şcolii la
varăşului Nicolae Ceauşescu, nităţile de stat şi coopera­ ducţii bune la legumele de cu cîte 32,1 lei la fie- j şcoală şi familie. Consfă­ pregătirea şi asigurarea
consacrată progresului ne­ tiste. toamnă, prin recoltarea lor care 1000 lei producţie ţ tuirile din acest an an forţesi dc muncă necesare
întrerupt al pa-triei noastre Apreciind munca şi rezul­ la timp şi evitarea oricăror marfă. Demn de remar- i purtat, amprenta orientări­ economiei judeţului, fapt
socialiste, subliniind rolul tatele obţinute în acest an pierderi. Acţionîndu-se în a- cat este însă faptul că, i confirmat de unităţile e-
său hotărîtor în stabilirea la recoltele de vară, care cest fel se vor putea onora \ de la o lună la alta, ) lor şi conceptelor elabora­ conomice, cit şi de ceie
strategiei generale de dez­ la cereale au fost mai mari în întregime sarcinile la cantitatea de metale în ţ te de secretarul general 116 premii şi menţiuni ob­
voltare economico-socială a decît în anul trecut, tova­ fondul centralizat al statu­ concentrate este tot mai i al partidului, tovarăşul ţinute la faza finală a con­
ţării, în fundamentarea şi răşul Nicolae Ceauşescu a lui şi, concomitent, la fon­ mare. în perioada men- ) Nicolae Ceauşescu, cuprin­ cursului pe meserii, din
înfăptuirea noii revoluţii a- subliniat că nu la toate cul­ dul de autoaprovizionare, ţionată s-au obţinut \ se în Tezele din aprilie, care 87 la cele prioritare
în expunerea la Consfătui­
grare, în cadrul consfătui­ turile ele s-au ridicat la ni­ în fiecare localitate. rea de lucru cu activul — minerit, construcţii, si­
rii s-au analizat rezultatele velul posibilităţilor. Aces! O sarcină importantă ca­ peste prevederi 378 to- ţ derurgie. Desfăşurînd o
obţinute în campania de lucru se datorează faptului re stă în faţa organelor şi ne de plumb, 105 tone l şi cadrele de bază din do­
muncii
meniile
organiza­
recoltare a cerealelor pâ- că nu peste tot s-a lucrat organizaţiilor de partid, or­ de zinc şi 230 tone de ) MINEL BODEA
ioase, modul în care au ac­ în conformitate cu cerinţele ganelor agricole şi condu- cupru, în concentrate. \ torice de partid, şi po'li-
ţionat lucrătorii ogoarelor, ştiinţei agricole, nu s-au a- tico-ideologice.
in spiritul Tezelor din apri­ plicat tehnologiile corespun­ (Contînuare în pag o 2-a} Rezultatele obţinute în (Continuore In pag o 2-a)
„Facem aici, la Canal, o lucrare
care va rămîne peste veacuri"
in lapiul zilei, buldoze­ - Greu. O asemenea lu­
rul condus de Gheorghe CÎTEVA ZILE PRINTRE CONSTRUCTORII crare de mare importan­
Ştefan, de la I.E.E.L.I.F. ţă cere eforturi, nu glumă
Deva, porneşte primul. HUNEDORENI DE LA „KILOMETRUL 50" Dar ea va rămîne peste
Seara, tirziu, opreşte ul­ AL CANALULUI DUNĂRE - BUCUREŞTI veacuri ca o mărturie a
timul. Cum auzisem numai puterii poporului nostru. Şi.
cuvinte de laudă la adre­ aşa cum ne cere condu­
sa desto'nicului meseriaş odată. Eu trag tare, dar se spune pe bună drepta- cătorul nostru iubit, tova­
— „ce/ mai bun buldoze­ îl şi îngrijesc... te". Am întrebat cînd este răşul Nicolae Ceauşescu,
rist al judeţului", „omul — Ni s-a spus că aţi fost plecarea, le-am spus să trebuie să' o facem bine
şi ia termen. Eu vă spun
cu miini de aur", „face drept că sint fericit că pot
lucrări de artă" etc. efc. să-mi aduc contribuţia la
- intr-o clipă de răgaz, o asemenea lucrare. Sint
„pentru a mai răci moto­ învăţat cu greul. Eu am
rul încins de... muncă şi lucrat mereu la greu : te­
de cele aproape 40 de rase la Pui, la Sintămărie-
grade de aici, pe albia primul buldozerist hunedo­ aibă grijă cum îmi trans­ Orlea, la digul de la Mu­
Argeşului", am schimbat rean sosit aici, la canal. portă utilajul şi am ajuns reş, terasele de la Şoimuş
citeva vorbe cu vrednicul - Da. Am fost chemat primul. Pe locul ăsta c- spre Certeju de Sus, mul­
buldozerist. fa conducerea noastră, la rau nişte gropi... Am în­ te alte lucrări in judeţul
I.E.E.L.I.F. Deva, şi mi s-a ceput cu nivelarea terenu­
— Fac cUrînd d ou zeci de spus : „Ştefane, avem o lui, apoi am barat calea nostru. Aici, la canal, e-
ani pe buldozer - ne spu­ xamenul este mult mai as­
mare sarcină la Canalul Argeşului, deviind cursul pru... Dar aţi' văzut că lă­
ne. Pentru mine este cea Dunăre — Bucureşti. Jude­ apei spre dreapta, ca să
mai frumoasă meserie, n-aş ţul Hunedoara are răspun­ putem începe lucrul pe săm în urma noastră nu­
mai lucrări frumoase.
schimba-o cu nici una din derea construirii unui ki- locul viitorului canal, am
lume. De peste cinci ani limetru de canal. Nu poa­ făcut drum draglinelor spre GH. I. NEGREA
muncesc pe acest buldo­ te lipsi cel mai bun bul­ locurile lor de acţiune...
zer. Nu a lost defect nici- dozerist din judeţ, cum ţi — Este greu la canal... (Continuare in pag o 2-a) Gheorgbe ştefan. buldo zerislul „cu inîiui de aur“.
............................1,.... ----------------------------II. — -----------------------------------.....