Page 14 - Drumul_socialismului_1988_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
-g 2
KTSS

Mobilizator program de acţiune In întreaga activitate economico-socială

(Urmate din pag 1) se obţină producţii maxi­ limpede necesitatea — subli­
me. niată de secretarul general
cerilor colective din unităţi Hotăritoare pentru recol­ al partidului — îmbunătăţi­ TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
este cea vizînd sporirea su­ ta anului viitor este efectua­ rii activităţii de cercetare, C
prafeţei arabile, prin reda­ rea însămînţărilor de toam­ creşterii rolului institutelor NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
rea în circuitul productiv a nă - in special a griului şi şi organelor de cercetare A
suprafeţelor de teren pre­ orzului — în perioadele op­ din toate zonele ţării, an­
văzute pentru acest an şi time stabilite, asigurarea gajării mai puternice şi di­ Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE • 11
cel viitor. In acelaşi timp, densităţii de 600—700 plan­ recte a specialiştilor, a al­ lor *
in prim-planul preocupări­ te pe metru pătrat şi a u- tor lucrători din cooperati­ dul 12
lor trebuie să se situeze nor lucrări de cea mai bu­ vele agricole şi I.A.S. care Realizările pozitive — amplificate satului
moi buna folosire a pămîn- nă calitate la pregătirea lucrează nemijlocit în pro­ • 13,0!
nical •
tului, sporirea potenţialului patului germinativ şi la în­ ducţie, în activitatea de cer­
său productiv, prin execu­ corporarea seminţei în sol. cetare şi creaţie. în acest (Urmare din pag. 1) trebui să acţionaţi mai energiei, încadrarea rigu­ • Deser
tarea întregii game de lu­ Referindu-se la activitatea mod ştiinţa va deveni fac­ insistent ? roasă în consumurile spe­ venţe
crări funciare, reorganizarea şi rezultatele din zootehnie, tor hotărîtor în progresul — Prin măsurii luate cifice şi valorificarea în nemato
şi comasarea solelor, a u- tovarăşul Nicolae Ceauşescu agriculturii. Totodată, tre­ se înregistrează lună de şi strădaniile de|.. •• la mai mare măsură a re­ frumuse
nor ferme, unităţi agricole a subliniat necesitatea în­ buie ca în continuare să se lună depăşiri de plan. lucrările de pregătiri, am surselor refolosibile. Popas i
de stat şi cooperatiste mici, ocorde mai mare atenţie reuşit ca, la această oră, — Ţinînd seama de re­ Telespo
făptuirii măsurilor şi pro­ — Să consemnăm, to­
care lucrează cu pierderi, gramelor adoptate în fie-- activităţii de ridicare a cu­ varăşe director, rezultatele să dispunem de un grad zultatele bune obţinute de telespec
nefiind rentabile. Subliniind care judeţ pentru sporirea noştinţelor profesionale, şti­ pe opt luni din an. corespunzător de asigurare Mina Deva în cele opt luni închide
1
din nou că obţinerea unor efectivelor la toate speciile inţifice, tehnice, precum şi — Am realizat suplimen­ a liniei de front active, ale anului — continuare • 19,0
recolte mari, stabilo şi sigu­ de animale, creşterea pro­ a nivelului politico-îdeologic, tar o producţie marfă în­ ceea ce ne permite să la o cotă superioară a 19,20 '
re se poate face numai în ducţiilor de carne, lapte, li­ creşterii conştiinţei revolu­ sumând mai mult de 27 desfăşurăm o activitate celor din anii trecuţi — niei. O
condiţiile irigării unor su­ nă, ouă ş.a. In acest sens ţionare a tuturor oamenilor milioane lei, o cantitate continuă, fără strangulări, şi hotărîrea de majorare ducător
prafeţe cit mai mari de te­ trebuie acţionat cu mai clin agricultură, a întregii de 34 000 tone minereu să ne onorăm zilnic sar­ a lor în lunile viitoare, Film ai
ren, secretarul general al mare răspundere pentru rea­ ţărănimi. cuprifer extras — cu plu­ cinile de plan, chiar să poate ar trebui să con­ Product
partidului a atras atenţia Prin conţinutul său, prin amplificăm realizările po­ semnăm şi colectivele cu sovietic
lizarea natalităţii planificate suri la toate metalele afe­ zitive obţinute de la în­ contribuţii mai substan­
asupra necesităţii folosirii în acest an, a montei, me­ ideile şi orientările cuprin­ rente —, ne-am depăşit ţiale la aceste realizări. o 21,40
tuturor sistemelor de iriga­ nite să ducă la creştereo se, prin chemările adresate, productivitatea muncii cu ceputul anului. Sigur, sînt — Au lucrat bine şi au »â •
ţii, îndeosebi a irigării prin efectivelor. De asemenea, cuvîntarea secretarului ge­ peste 9 000 lei, avem spo­ mai multe pîrghiile ce înregistrat depăşiri de • 22.0C
acţionate
pentru
brazdă, menită să conducă să fie mai bine organizată neral al partidului se con­ ruri la investiţii şi econo­ trebuie în continuare a plan şi oamenii muncii gromuli
sporirea
la o reducere substanţială activitatea sanitar-veterina- stituie într-un concret şi mii la cheltuielile totale de la sectoarele miniere
a consumului de apă. Prin­ ră, perfecţionată activitatea mobilizator program de şi materiale de produc­ rodniciei muncii. M-a.ş Deva şi Muncel şi cei de
referi, cu riscul de a mă
cipala condiţie pentru creş­ raotehniştilor, a medicilor muncă şi acţiune pe care ţie. Este adevărat că ne repeta, la îmbunătăţirea la uzina de preparare şi 5
terea continuă a recoltelor veterinari, întărită ordinea organele şi organizaţiile de mai confruntăm şi cu unele sistemului de aprovizio­ de la atelierul mecanic,
rămîne deci realizarea nea­ şi disciplina în fiecare fer­ partid, consiliile populare, greutăţi în activitate, pri­ nare şi transport, dar şi în general întregul colec­ o 20
bătută a. întregului complex mă de animale. conducerile colective din u- vind îndeosebi transportul ia perfecţionarea activită­ tiv. Dintre formaţii s-au 20,20 S
de organizare, sistematiza­ Prin prisma rezultatelor nităţi, toţi lucrătorii din a- cu mijloace auto al mine­ ţii de întreţinere, revizii evidenţiat în mod deose­ • 20,5
re şi sporire a potenţialulu' obţinute pînă acum şi a im­ grîcultură trebuie să-l în­ reului extras de la Secto­ şi reparaţii şi utilizarea bit cele conduse de Gheor- fi cetă
productiv a.1 .pământului,' în portantelor sarcini ee stau făptuiască neabătut, în aşa rul minier Muncel la uzina mai judicioasă a dotării ghe Apreotesei şi Pavel niei so
aşa fel incît de pe fiecare în faţa lucrătorilor din agri- fel, încit să încheiem anul de preparare, ca şi do­ tehnice existente, genera­ Arcade — de la Deva, Tezaur
metru pătrat de teren să . cultură apare cu atît mai 1988 cu cele mai bune re­ meniul asigurării cu unele lizarea metodelor de ex­ Irimie Dănilă şi Tlie Go- Lu"ea
zultate, iar în anul următor, materiale şi piese de lescu — de la Muncel, »
în cinstea aniversării a 45 schimb. In aceste direcţii ploatare de mare pro­ Sabin Petruş — de la • 4i :
de ani de la revoluţia de trebuie să ne concentrăm ductivitate şi modernizarea uzina de preparare şi Au­ 22,00 l (
Viitoarea stabulaţie a animalelor eliberare socială şi naţiona­ în mai mare măsură preo­ în continuare a unor pro­ rel Gros — de la atelierul gramul
lă, antifascistă şi antiimpe- cupările şi eforturile. cese tehnologice în uzina mecanic. Cu toţii sîntem
de preparare pentru creş­
—
Au mai rămas patru
se apropie. Cum sînteţi pregătiţi rialistă şi a Congresului al luni din acest an hotărî- terea calităţii concentra­ hotărâţi ca în întîmpina-
XlV-lea al partidului, care
rea plenarei C. C. al P.C.R.
telor. Pe linia sporirii efi­
tor
îndeplinirea
pentru
îşi va desfăşura lucrările în
realizări
tante
în
1989, să obţinem cele mai cincinalului 1986 —1990. cienţei economice avem în să obţinem noi şi impor­
pro­
pentru buna ei desfăşurare? bogate recolte la toate cul­ Există condiţii de reali­ vedere mai buna gospodă­ bătut în muncă şi- în- viaţă . D1CVA
ducţie, să transpunem nea­
zare în continuare a pla­
turile, la nivelul prevederilor
rire şi folosire a mate­
noii revoluţii agrare. nului ? l»e ce pirghii va rialelor, combustibilului şi Tezele din aprilie. vSspre
Ferma zootehnică îi fermei şi a economistului . antoni
(Arta);
Cooperativei agricole de Lucian Petreanu. Ca ur­ Acasd
producţie din Orăştie dis­ mare, pregătirea fermei InspccP
pune de o puternică bază pentru iarnă se află în Consfătuirile cadrelor didactice tlern —
Roma (
materială: trei grajduri stadiu avansat. Cele trei ŞANI:
mari, moderne, dotate cu adăposturi pentru bovine (Urmare din pog. 1) Asupra unor astfel de — serii
lot ceea ce este necesar sînt văruite. La grajdurile neajunsuri trebuie să re­ Vlva t\
în vederea bunei desfă­ nr. 1 şi nr. 2 s-au înlocuit activitate de orientare şco­ flecteze cu răspundere bric);
şurări a stabulaţiei.' în a- ţiglele sparte de pe aco­ lară .şi profesională bună, sporită toate cadrele di­ grfibesc
PENI :
eeastă perioadă — cum perişuri. Instalaţia de şcoala hunedoreană a dat dactice, conducerile uni­ (Culturi
ne spunea Ignat Avram, adăpat se vopseşte în a- producţiei 3 768 absolvenţi tăţilor de învăţămînt, ca­ Acţiune
preşedintele unităţii — ceste zile şi tot acum se de liceu, din care peste re au datoria să urmăreas­ coafărul
conducerea) cooperativei se înlocuiesc geamurile spar­ 1 800 sectoarelor minier, că creşterea eficienţei mun­ truintul
(Mineru
preocupă ţpu maximă răs­ te. La adăpostul nr. 3 se metalurgic, agricol. Toate cii la clasă, de a nu pre­ Cetatea
pundere de. realizarea unui vopsesc părţile metalice aceste rezultate reflectă cupeţi nici un efort pen­ eitoresc)
•doc bogat' de nutreţuri ca interioare, urmează ca şi deopotrivă baza materială tru a-i înarma pe aceştia
şi de pregătirea adăpos­ aici să fie înlocuite ţi­ de care dispune învăţă- cu deprinderile necesare , acu
turilor în vederea asigu­ glele şi ferestrele sparte. mînlul hunedorean, capa­ Cale ii
BRAD;
rării unui microclimat co­ S-a făcut şi o oarecare citatea şcolii de a răspun­ de a aborda fenomenul (Steaua
respunzător pentru efec­ ordine în incintă — în de comenzii sociale de cunoaşterii. In spiritul e- BARZA
tive în iarna 1988/1989. sensul că s-au scos dejec­ pregătire a forţei de mun­ xigenţelor formulate la drngosti
Precizând doar că, în pro ţiile, s-a făcut revizia că. Consfătuirea de lucru cu RAŞTIE
(lingeaţi
zent cantităţile de furaje instalaţiilor din fermă. O Consfătuirile au eviden­ activul .şi cadrele de ba­ eu iibeli
puse la păstrare se ridică atenţie deosebită s-a a- ţiat, în spirit critic şi au­ ză din domeniile muncii OAC.IU-
la peste 600 tone fin — cordat maternităţii şi sta­ tocritic, exfstenţa în con­ organizatorice de partid şi (Casa i
în două fînare de mare ţionarului pentru viţeii tinuare a unor neajunsuri politico-ideologice, se im­ TEC :
capacitate —, 350 tone mici, încăperii pentru lapte, care îşi lasă amprenta a- pune cu necesitate ca fie­
suculente şi că toate paie­ celei a operatorului însă- supra calităţii de ansam­ care cadru didactic să se»
le de orz şi grîu au fost mînţător ş.a. blu a procesului instruc- preocupe în mai mare mă­ seriile
Anotinu
aduse din cîmp, că se Ţinînd seama de toate tiv-educativ. Se înregis­ sură de ăutoperfecţionarea de tuli
acţionează in continuare acestea se poate afirma trează încă un număr ma­ profesională, do însuşirea lin pot
pentru acoperirea necesa­ că la C.A.P. Orăştie se re de absenţe, mai ales la celor mai noi cunoştinţe roşul);
rului stabilit, ne propu­ manifestă preocupare pen­ întreprinderea mecanică Orăştie. Cel dinţii în întrece­ şcolile generale Călan, 1 din domeniul său de ac­ de aur
(l.uniim
nem să ne oprim mai mult tru pregătirea iernării a- rea hărniciei la atelierul stru nguri normale uzlnare grea., Orăştie. 11 şi 12 Hune­ tivitate, de însuşire a noi­
asupra celei de a doua nimalelor, a bovinelor în s-a dovedit a fi lucrătorul Cornel Tornade, care an de doara, 5 Petroşani, 6 Vul­ lor tehnologii didactice şi
probleme : pregătirea pen­ special. an şi-a înscris numele prin tre fruntaşii acestui loc de can, liceele industriale nr. a tehnicilor ele învăţare
muncă.
tru iarnă a adăposturilor. Nu de aceeaşi atenţie se Foto NICOLAE GHEORGHIU 1 Deva, 3 Hunedoara, Pe­ eficientă, care să conducă
Sigur, animalele se află bucură pregătirea iernării la sporirea caracterului
încă în taberele de păşu- ovinelor. Circa 750 oi vor troşani, Vulcan. Unele nea­ practic-aplicativ al învă­
_ nat şi vor mai sta acolo fi aduse pe timpul iernii junsuri vizează dimensio­ ţământului, la creşterea Pentri
.) vreme. Conducerea fer­ ia saivanul de lîngă ferma narea arbitrară a planurilor calităţii activităţii de pre- va fi î
mei a întocmit, în primă­ zootehnică. Ei bine, sai­ de şcolarizare (liceele de dare-învăţare, la înarma­ i ul tem
vară, la iţişi rea efectivelor vanul de aici, construit cu „Facem aici, la Canal, o lucrare matematică-fizîcă Hune­ rea lor cu cunoştinţele şi lat se
verse c
lin fermă, un plan deta­ mai mulţi ani în urmă, doara, Industrial nr. 2 De­ deprinderile necesare ; n- cărcări
liat al lucrărilor ce tre­ se află într-o stare deplo­ va, Simeria, economic Pe­ tegrării soci sie şi profe­ va saflt
buie efectuate in perioa­ rabilă — şi termenul nu care va rămîne peste veacuri" troşani). Neajunsuri se în­ sionale viitoare, pregătirii cu int<
rare în
da de vară. Pe această e deloc exagerat. Pereţii registrează şi în învăţă­ pentru viaţă. interval
bază s-a trecut cu opera­ din - cărămidă au găuri în mântul primar, existând Sînt aspecte care evi­ Icm/orS,
tivitate la rezolvarea celor multe- locuri, acoperişul de (Urmare. din pog, 1) că buldozeristul Gheorghe şcoli în care nu se reali­ denţiază spiritul de ana­ Temper
vor fi
stabilite. Majoritatea- lu­ asemenea, uşi nu există, Ştefan este unul dintre zează o pregătire diferen­ liză exigentă în care s-au ŞL 13 gr
crărilor — reparaţii la înăuntru şi împrejurul sai­ — Ce veşti să ducem Io Iruntaşii hunedoreni şl la ţiată a copiilor ce întîm- desfăşurat consfătuirile din i 'f’De i
«fade.
uşi, ferestre ş.a. — le-au vanului multă dezordine. Deva ? marea lucrare de la ca­ pină deficienţe în însuşi­ acest an ale cadrelor di­ plineaţi:
făcut meseriaşii unităţii. Vasile Pop, ciobanul şef, - De la ,,Kilometrul hu- nal.,. rea materiei, nu se folo­ dactice, organizate de In­
1
S-a apelat — pentru ope­ era ferm atunci cînd afir­ nedorean" al Canolulu ...Buldozerul, cu nea Şte- sesc tehnici, metode şl spectoratul şcolar jude­ La ni
raţiuni pretenţioase — şi ma că în atari condiţii Dunăre - Bucureşti doresc lan la manetele de co­ procedee care să conducă ţean, modul responsabil fi răco
la alţi executanţi dintre iernarea animalelor va fi colegilor mei de muncă cit mandă, a pornit să împin­ la creşterea accesibilităţii în care şcoala hunedorea­ tempor;
vor că
care cel mai important foarte dificilă. Conducerea mai multe succese, adică gă nisip, să-i aşeze şi să-l lecţiilor. Nu s-a insistat nă răspunde sarcinilor su­ ploaie
este întreprinderea de cooperativei este chema tă să tocă bine lucrările pe netezească pe terasamen- în suficientă măsură în perioare, orientărilor de trlcc.
gospodărie comunală şi să analizeze eu urgenţă care le-om început îm­ tul viitorului canal. Prin direcţia determinării ele­ mare importanţă teoretică modera
căit t
locativă din Orăştie. care ce lucrări se cer efectuate preună. Eu, aici, nu fac geamul cabinei ne întrea­ vilor' să urmeze .şcolile şl practică elaborate de din soi
a efectuat lucrări do bună aici şi să treacă cât mai întreprinderea noastră de bă din ochi: „Vă place profesionale care pregătesc secretarul general a parti­ cal t
calitate. S-a muncii cu repede Iu ’îs... So{ia, fetiţele mele - Bravo, nea Ştefanei muncitori calificaţi pen­ dului, tovarăşul Nicolae (Moteoi
Alexon
răspundere, sub îndruma lor. L'i'ona şi Simana, să ştie Toată lauda / tru sectoarele economic» Ceauşescu, cuprinse în Te­
rea Măriei Şerhescu, şefa TRAIAN BONDOR prioritara. mele din aprilie.