Page 16 - Drumul_socialismului_1988_09

a
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 579 ® DUMINICĂ, 4 SEPTEMBRIE 1988

ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII MONTAJ GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
A REGIONALEI DE CĂI FERATE
DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
T I M I Ş O A R A
GENEVA. — în această săplămînă, la Geneva au Şl LOCATIVĂ
continuat negocierile sovieto—americane privind arma­ BRIGADA COMPLEXĂ NR. 3 ARAD
mentele nucleare şi cosmice — relatează agenţia TASS. în vederea executării unor lucrări pregă­
Grupul de lucru care se- ocupă de problema arma­ A N U N Ţ Ă titoare pentru sezonul de iarnă la siste­
mentelor cosmice a continuat să discute proiectul de
protocol privind respectarea tratatului de apărare anti- Din cauza unor lucrări ce se execută la mul de acumulare şi distribuţie a apei po­
raciietă şi neie.şirea din tratat pe o perioadă convenită. podurile de pe linia C.F. Sîntana — Brad, tabile, în data de 5 septembrie 1988, se

gg BERLINUL OCCIDENTAL. — La un miting des­ în ziua de 6 septembrie 1988, vor avea ioc sistează furnizarea apei potabile între orele
făşurat în Berlinul Occidental, mii de locuitori ai ora­ următoarele modificări în mersul trenurilor 8,00—18,00.
şului s-au pronunţat pentru noi măsuri de dezarmare
şi pentru încetarea experienţelor nucleare. Preşedintele de călători : trenurile 3 125 şi 3 126 se
organizaţiei sindicale din Berlinul Occidental, Michael anulează pe distanţa Vata — Brad. Oprirea va afecta parţial localităţile Ha­
Pagols, a relevat, în cuvîntul său, strînsa corelaţie care ţeg, Călan, Deva şi total Simeria.
există între cheltuielile militare ridicate şi creşterea şo­ Călătorii cu abonamente de la aceste
majului. trenuri, vor fi transportaţi pe distanţa Vaţa
— Brad şi Brad — Vaţa, cu mijloace de
na BRAZZAVILLE. — Viitoarea rundă de convor­
biri, la care iau parte reprezentanţii Angolei, Cubei, transport auto. COOPERATIVA „VIITORUL"
Africii de Sud, precum şi SU.A., va avea loc începînd
de luni, 5 septembrie, în capitala R. P. Congo, gazda
precedentei întîlniri cvadripartite. După cum se ştie, în D E V A
cadrul acestor negocieri sînt luate în dezbatere măsu­
rile preconizate prin acordul realizat la Geneva în le­ CENTRUL DE CULTURĂ Şl CREAŢIE Anunţă înfiinţarea activităţii de
gătură cu reglementarea situaţiei din Africa australă,
între care figurează, la loc prioritar, decolonizarea şi „CÎNTAREA ROMÂNIEI" „SERVICE RAPID"
accesul Namibiei la independenţă. C Ă L A N
în cadru! unităţii Autoservice, prin care
{g ATENA. — La Atena au începui lucrările unui A N U N Ţ Ă
simpozion internaţional sub genericul „Cultura împotri se execută lucrări urgente, pe traseu şi la
va apartheidului". La simpozion, organizat ia iniţiativa Deschiderea următoarelor cercuri şi
Comitetului special al O.N.U. împotriva apartheidului cursuri tehnico-aplicative, începînd cu data domiciliu, precum şi verificări periodice.
şi a Ministerului Culturii din Grecia, participă repre­ Telefonaţi la 2 10 46.
zentanţi de seamă ai organizaţiilor politice şi obşteşti, ai de 1 octombrie 1988 :
vieţii culturale ' din diferite ţări. Lucrările se vor des­ — stenodactilografie şi secretariat
făşura pe durata a trei zile.
— croitorie — broderie
P ADD1S ABEBA. — Acordul de repatriere a pri­ ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECŢIUNI
zonierilor de război, încheiat de Etiopia şi Somalia în — pregătirea şi servirea mesei (ospă­
aprilie a.e.. ţa fost îndeplinit prin sosirea d{f la-.Mo- tar— bucătar) Şi EXPLORĂRI GEOLOGICE
gadiscio, în localitatea Dire Dăwa, a ultimului grup de HUNEDOARA-DEVA
etiopieni — informează agenţiile Mena şi Prensa Lalina. ■— gimnastică copii
Ziarul „The lîtiophian Herald", într-un articol con­ — pictură ÎNCADREAZĂ
1
sacrat perspectivelor relaţiilor paşnice dintre cele două — chitară
ţări,'subliniază că ambele părţi au preocupări comune
într-o serie de probleme care necesită concentrarea efor­ — vioară ® mineri ctg. 5
turilor pe plan intern, între care modalităţile de re­ — decoraţiuni interioare (zugravi — • mineri ctg. 4
glementari.' a problemei datoriei externe, combaterea
calamităţilor naturale şi altele. vopsitori) • muncitori necalificaţi pentru califica­
H MOSCOVA. — Continuă zborul cosmonauţilor so­ — limba engleză, germană şi franceză, rea în meseria de mineri, prin cursuri de ca­
vietici Vladimir Leahov, Valori Poliakov, Vladimir Ti- înscrierile se fac zilnic, cu excepţia zilei lificare organizate în cadrul întreprinderii.
tov, Musa Manarov şi a cosmonautului afgan Abdul încadrarea se face de Brigada geologică
Aiiad Momand, transmite agenţia TASS. In cursul ul­ de luni, între orele 8—18.
timelor. zile au fost efectuate diferite experimente me­ La înscriere se achită şi taxa pentru Veţel, pentru grupele geologice Muncel—
dicale, folosind atît aparatura aflată la bordul comple­ Brădăţel, Vorţa, Coranda—Bocşa şi Brigada
xului orbital pilotat „MIR", cit şi echipamentele aduse primul trimestru de şcolarizare.
de pe Pămînt. geologică Teliuc, pentru grupa geologică
Vadu Dobrii.
Relaţii suplimentare la sediul întreprin­
Originea şi evoluţia vieţii pe pămint derii, telefon 22310, interior 38.
— Brigada geologică Veţel — 65181—65125
Pămîntul, cea do-a tre­ şi a descărcărilor elec­ cantităţi importante de poate conchide că orga­ — Brigada geologică Teliuc —957/38110.
ia planetă a sistemului trice, din metan, amo­ oxigen necesare lumii ' nismele vii au evoluat
solar, s-a format acum niac, vapori do apă şi vii. Din zona litorală, de la forme unicelulare,
4,5—5 miliarde de ani. alte substanţe existente organismele s-aii extins la forme pluricelulare
Cel mai tînăr înveliş al în protoatmosfera teres­ cu încetul, atît în largul complexe. COOPERATIVA „VIITORUL"
pămîntului, biosfera, re- tră, a unor substanţe or­ oceanelor cît şi pe firul Un rol important în
prezentînd ansamblul ganice complexe : gluci­ apelor dulci, pentru cu­ cunoaşterea procesului de D E V A
materiei vii (plante, ani­ de, aminoacizi, baze a- cerirea uscatului. Restul evoluţie a lumii vii pe
male) şi materiei inerte zotate, care au constituit organismelor moarto au planeta noagtră îl au cer­ ÎNCADREAZĂ URGENT
(sol, subsol, apă, aer) s-a verigi importante spre fost încorporate în dife­ cetările paleontologice
format în urmă cu 2,5— sinteza unor substanţe rite formaţiuni geologice. Studiul fosilelor vegetale ® şofer autobetonieră.
3 miliarde de ani, apro­ macromoleculare com- Cele mai vechi urme de şi animale reînnoadă fi­
ximativ înainte de ju­ rul evolutiv al organis­ Reiaţii suplimentare la biroul personal,
mătatea vîrstci pe care melor care s-au perindat telefon 17157, str. N. Grigorescu 8.
o are planeta noastră. M
Care au fost condiţiile, O pe planeta noastră cu
cu totul particulare, ce milioane de ani în ur­
au favorizat şi determi­ mă. Multe dintre ele au
nat, la un moment dat, plexe. Din atmosferă, cu viaţă au fost identifica­ dispărut fără să lase
biogeneza pe planeta ploile şi cu apele conti­ te în rocile precambrio- vreun urmaş, apărînd în T.A.G.C.M.M. - S.U.T. DEVA
noastră? Determinantă în nentale, aceste substan­ ne ale sistemului geolo­ lumina cercetărilor pa­
acest sens a fost, în pri­ ţe au ajuns în oceanul gic Swaziland (Africa de leontologice ca nişte ra­ ÎNCADREAZĂ
mul rînd, calitatea at­ primar, unde, potrivit Sud). Astfel, în formaţia muri îmbătrînite. Altoie,
mosferei primare a pă- particularităţilor intrin­ geologică Fig Troc, ve­ dimpotrivă, au străbătui pentru punctul de lucru Devo urmă­
mîntului, în care predo­ seci ale acestora, au a- che de 3,1 . 10° ani, au îndelungi ere geologice, torul personal :
minau elementele uşoare: vut loc diferite reacţii : fost evidenţiate microfo- adaptîndu-se permanent
hidrogenul, heliul, carbo­ polimerizarea, aminoaci- sile de bacterii cilindrice la condiţiile de mediu, ® macaragii pentru macara turn
nul, oxigenul şi azotul. xilor şi formarea protei­ şi globulare precum şi supravieţuind şi evoluînd
Hidrogenul, cel mai a- nelor, formarea acizilor alge albastre monocelu­ la formele complexe ac­ ® automacaragii.
bhndent, s-a combinat nucleici, crearea sisteme­ lare. în formaţia geolo­ tuale. Din fragmente
cu carbonul formînd me­ lor' nucleo-p’roteice, caro gică Bitter Springs (Aus­ scheletice şi trunchiuri Solicitanţii se vor adresa la sediul uni­
tanul, cu • oxigenul for­ vor conduce ulterior la tralia), vochc de 1 mi­ împietrite, din frînturi tăţii, clin Deva, str. E. Gojdu, nr. 79, telefon
mînd apă, eu azotul for­ apariţia sistemelor vii liard do ani, au fost des­ de scoici şi urme de frun­
mînd amoniacul. în fine, precelulare şi, mai lîr- coperite microfosile- de 15745.
mai existau în atmosfe­ ziu, a celor celulare. bacterii şi alge albastre ze, paleontologul recon­
ra primară a pămîntulu : Cele mai multe'păreri dar şi microstructuri a- stituie forma plantei sau
compuşi ai carbonului cu re *-!loare la locul unde semănătoare sporilor şi a animalului de la care
r
'oxigenul : monoxidul şi a cu ăriit viaţa şi unde filamentelor de alge verzi provin aceste vestigii,
dioxidul de carbon. s-a dezvoltat la început şi ciuperci. Microfosile realizînd un clişeu din LICEUL AGROINDUSTRIAL HAŢEG
Experienţele de simu­ sînt de acord că acesta de alge verzi au fost e- lungul film al vieţii ce
lare a condiţiilor prima­ a fost zona litoralului, videnţiatc şi în roci mai s-a derulat pe pămîntul str. Munţii Retezat, nr. 3, telefon 70020
re • ale apariţiei vieţii, cu apă mai puţin sărată. vechi de 1 miliard de' nostru cu milioane do
inaugurate de S.L. Miller Aici este locul ' de dez­ ani, cum sînt dolomitele ani în urmă. Face înscrieri în clasa a IX-a seral (co­
in 1953, au confirmat voltare optimă a algelor din Australia de Vest
formarea, prin sinteză albastre şi verzi, cele din şi de Nord, vechi de SILVIA BURNAZ, masat) pentru anul şcolar 1988—1989.
abiogenă, sub acţiunea urmă, producînd prin 1,5 . IO ani. în lumina Muzeul judeţean
9
radiaţiilor ultraviolete procesul de fotosinteză, acestor date recente sc Hunedoara-Deva Se primesc absolvenţi a 8 (7) clase,

COIEGUJI DE REDACŢIE Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Cioclei Dumitru Gheonea, Tîberîo Istrate, (redocto şef). Gheorghe Pcivel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. <1065
r
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Teleioanei 11275, 12157, 11585. Telexi 72283. TIPARUL) Tipografia'Deva, str. 23 August, nr. 275.