Page 21 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 21
X VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
îi?®®^.
M TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
IM
ÎMPREUNA CU TOVARAŞA ELENA CEAUŞESCU,
S O C I A L I S M U L ÎN REPUBLICA KENYA
NICOLAE CEAUSESCU SI PREŞEDINTELE
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE PREŞEDINTELE
DANIEL TOROITICH ARAP MOI
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
La Palatul Prezidenţial dezvoltarea economică şi viitor, dezvoltarea cola
din Nairobi au avut loc socială, au fost relevate borării româno—kenyene
Anul XL, nr. 9 581 MIERCURI, 7 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani marţi convorbirile oficiale posibilităţile de intensifi se va întemeia ferm pa
dintre tovarăşul Nieolae care a schimburilor co respectarea principiilor de
Ceauşescu, preşedintele merciale şi a cooperării plinei egalităţi în drep
Republicii Socialiste Româ în producţie, în diferite turi, independenţei şi su
nia, împreună cu tovarăşa sectoare : industrial, agri veranităţii naţionale, in
In întreaga activitate economico-socialâ Elena Ceauşescu, şi Da col, minerit, geologie, tegrităţii teritoriale, nea
niel Toroitich arap Moi, industria lemnului şi al mestecului în treburile
preşedintele Republicii Ke tele. S-a subliniat rolul interne, avantajului reci
; TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DEl®WARA|lL. nya. timpul convorbirilor important ce revine Comi proc, norccurgcrii la for
ţă sau la ameninţarea cu
siei mixte de cooperare e-
în
aceasta
corespun
forţa,
;:
f ^eOLAE^BOSEM- iZV0 ^1 1 T“ ® s-au evidenţiat cu satis conomică româno—kenya- zând întru totul intereselor
ascendentă
nă în impulsionarea cola
facţie
evoluţia
a raporturilor româno — borării economice şi teh- ambelor popoare, cauzei
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE kenyene şi progresele în nico-ştiinţifice. convorbirilor, păcii, înţelegerii şi coo
registrate
în
în
domeniile
perării între naţiuni.
cursul
politic, economic, tehnico- cei doi preşedinţi au a- Cei doi preşedinţi au
ştiinţific şi cultural, a- juns la o serie de con efectuat, de asemenea, un
de
schimb
amplu
păreri
Preocupări statornice pentru creşterea preciindu-se că au fost cluzii comune privind căi în legătură cu principalele
favorabile
condiţii
create
le .şi modalităţile de dez
pentru extinderea lor în volta ro în continuare a probleme ale vieţii inter
pla
multiple
colaborării
naţionale. S-a subliniat că,
reciproc
avan
producţiei de fontă viitor, în pe interes reciproc. tajoase româno—kenyene în ciuda unor semne po
nuri,
In spiritul înţelegerilor şi pe baza cărora urmează zitive apărute după în
acordurilor de lungă du să se perfecteze în cel cheierea acordului sovîe--
— Puternic impulsionaţi concluzia care s-a desprins plan pe opt luni din acest rată dintre România şi mai scurt timp acorduri to—american, privind eii-
de ideile şi orientările cu în Urma celor relatate de an 1 590 tone de fontă. To Kenya, care ţin seama de de cooperare.
prinse în Tezele din apri mai mulţi muncitori, tuşi, mai mulţi interlocu priorităţile fiecărei ţări în S-a apreciat că. şi în (Continuare în pag. o 4-a)
lie, în expunerile şi cu maiştri şi ingineri din tori au ţinut să precizeze
vântările secretarului ge secţie, cuvintele fiecăruia că rămîn încă multe de
neral al partidului, tova dintre interlocutorii noş făcut pentru ca produsul VIZITA LA „GRUPURILE INDUSTRIALE KENYENE"
răşul Nieolae Ceauşescu, tri avînd drept suport final să fie realizat cu con
la forumurile -democraţiei faptele. In sectorul de în sumuri de cocs mal redu T o v a r ă ş u l Nieolae pentru salutul şi urările zitat, in continuare, ate
muncitoreşti, revoluţiona cărcare, şefii de echipă se, în limitele stabilite. Ceauşescu şi tovarăşa ce i-au fost adresate şi a lierele de sculărie şi mase
re din acest an, comuniş Dumitru Cunţan, Traian Creşterea eficienţei econo Elena Ceauşescu au fost transmis, în numele său, plastice.
tii, toţi -cei ce muncesc în Anghel şi maistrul princi- mice a activităţii desfăşu oaspeţi, în cursul dimi al muncitorilor şi specia Pe tot parcursul vizitei,
secţia I furnale din Com rate trebuie să fie — aşa neţii de marţi, ai marelui liştilor români noi suc grupuri de muncitori au
binatul siderurgic Hune cum sublinia în repetate complex al „Grupurilor cese tuturor celor care manifestat cu căldură pen
doara îşi consacră perma SECTIA I - rînduri secx-etarul general Industriale Kenyene", din lucrează în „Grupurile In tru prietenia româno —
nent eforturile sporirii FURNALE A al partidului, tovarăşul Nairobi. dustriale Kenyene". llefe- kenyană, salutînd cu
cantităţilor de fontă pen Nieolae Ceauşescu — pre înalţii oaspeţi au fost rindu-se la convorbirile deosebit respect pe dis
tru oţelării şi turnătorii, C.S. HUNEDOARA ocuparea de cupătîi a fie salutaţi la sosire de mi purtate cu preşedintele Ke- tinşii oaspeţi din Româ
îmbunătăţirii continue a cărui colectiv muncitoresc. nistrul industriei, D. Otie- nyoi la Bucureşti şi, acum, nia socialistă.
calităţii produselor obţi Or, depăşirea nivelului no, de preşedintele şi de la Nairobi, preşedintele ★
nute — preciza maistrul pal Dumitru Codin s-au cantitativ al producţiei în directorul general ai în României a arătat că s-a După încheierea vizitei
Anton Filipcscu, preşedin referit pe larg la impor condiţiile unor consumuri treprinderii, de membrii ajuns la înţelegeri bune iţi „Grupurile Industriale
tele consiliului oamenilor tanţa urmăririi calităţii şi materiale nejustificat de Consiliului de conducere. cu privire la dezvoltarea Kenyene", t o v a r ă ş u l
muncii din Uzina nr. 2 cantităţii materiilor prime mari nu îi pot mulţumi pe T o v a r ă ş u l u i Nieolae relaţiilor dintre ţările Nieolae Ceauşescu, tovară
furnale-aglomerare. Măsu introduse în furnal pentru furnaliştii hunedoreni. Ia Ceauşescu şi t o v a r ă ş e i noastre şi a exprimat spe şa Elena Ceauşescu au fă
ra acestor preocupări sta elaborarea fiecărei şarje. tă de ce în cadrul larg Elenp Ceauşescu le-au fost ranţa că. în cadrul aces cut o vizită în partea cen
tornice este dată de cele Decisive pentru ritmicita democratic al recentei a- oferite buchete de flori. tei colaborări, „Grupurile trală a oraşului Nairobi.
1 500 tone de fontă de bu tea şi calitatea producţiei dunări generale a oame O formaţiune corală alcă Industriale Kenyene" vor P r e t u t i n d e n i , popu
nă calitate livrate peste de fontă obţinută de fur nilor muncii din uzina nr. tuită din tineri muncitori avea o participare activă laţia, aflată la acea oră
plan în opt luni din 1988, naliştii din schimburile 2 au fost aduse unele a salutat sosirea distinşilor .şi tot mai largă. Apre pe principalele artere ale
succese pe care le-am a- conduse de ing. Petru Pre- completări la programul oaspeţi, interpretînd un cierile şi urările şefului capitalei kenyene, a făcut
dus ca omagiu do faptă descu şi subinginerii Gri- de organizare şi moderni cîntec de bun venit. statului român au fost o primire spontană, deo
revoluţionară marii noas gore Ciontoş şi Petru Ba zare a producţiei. Pe baza primite cu deosebită bucu sebit de caldă, prieten casca
tre sărbători naţionale de ra rămîn respectarea cu măsurilor propuse, în sec In continuare,’ tovarăşul rie, cu satisfacţie, fiind distinşilor soli ai poporu
la 23 August. stricteţe a parametrilor de torul de întreţinere, sub Nieolae Ceauşescu .şi to subliniate cu vii aplauze. lui român, dînd astfel ex
Furnaliştii Hunedoarei funcţionare a furnalului şi conducerea maiştrilor Ga- varăşa Elena Ceauşescu au presie stimei şi preţuirii
doresc cu ardoare să ri încadrarea riguroasă în vrilă Zăgăianu, Ioan To- fost invitaţi în sala de T o v a r ă ş u 1 Nieolae faţă de România, de pre
dice la cote şi mai înalte graficele do descărcare. ma şi a inginerului Cris- festivităţi, unde li s-a fă Ceauşescu şi tovarăşa şedintele său, dorinţei lor
realizările de pînă acum, Aşa cum arătam la în cut o amplă prezentare a Elena Ceauşescu au fost de a se dezvolta continuu
aducîndu-le mai aproape ceput, colectivul secţiei T MIRCEA DIACONU grupului de întreprinderi. invitaţi să semneze în relaţiile de colaborare
de realul potenţial uman furnale a obţinut supli T o v a r ă ş u l Nieolae Cartea de onoare. dintre ţările şi popoarele
şi tehnic existent. Este mentar prevederilor de (Continuare In pag. o 2-a) Ceauşescu a mulţumii Distinşii oaspeţi au vi noastre.
Tribuna specialistului Amplă mobilizare la efectuarea lucrărilor de pe ogoare
însufleţiţi de îndemnu Zam şi C.A.P. Sălci va — puse la păstrare in condi turilor adinei şi discuirea
din agricultură se in orientările cuprin şi grîu s-a încheiat cu ţii ce le feresc de depre terenului ce va fi însămîn-
şi
rile
paielor de orz
transportul
ciere. în prezent se efec
ţat în perioada următoare.
cuvântarea
rostită
de t o v a r ă ş u l Nieolae mai multă vreme in ur tuează cea de a Ii-a coa Această activitate se des
Ceauşescu, secretarul ge mă. Acest fapt se explică să pe cele 24 ha ocupate făşoară sub îndrumarea
Prin aplicarea tehnologiilor neral al partidului, la re prin organizarea — din cu trifoi, obţinîndu-se o directă a inginerilor şefi
centa Consfătuire de lucru iniţiativa comitetului co recoltă bună. La unitatea din cele două unităţi a-
munal de partid şi a eon-
înaintate - 6571 kg orz şi pe probleme de agricultu siliulQi popular — a mi agricolă din Sălciva s-au gricole — respectiv Liliana
ră,
cooperatorii,
mecaniza
Hodoi Crişan şi Gheorghe
depozitat, pînă în prezent.
torii şi specialiştii din ce roase acţiuni de masă la 180 tone fin, 400 tone su Buciumelea — care coor
culente si 620 tone paie
6400 kg grîu producţii le două unităţi agricole adunatul acestora, activi -La transportul furajelor donează atît realizarea u-
nor ritmuri de lucru co
din comună Zam se preo
tate la care au luai parte
cupă de pregătirea strîn- respunzătoare, cît şi efec
medii la hectar gerii recoltei acestei toam tuarea unor lucrări de cea
ne şi punerea unor baze CAMPANIA AGRICOLA de TOAMNA mai bună calitate. Arătu
Obţinerea in acest an a ridicată a culturilor' de temeinice recoltei de ce rile şi celelalte lucrări le
unor producţii sporite de orz .şi grîu, ne-am preocu reale păioase a anului vii nu numai cooperatori, ci din cîmp au fost mobili gate de pregătirea patului
cereale păioase la hectar pat cu întreaga răspunde tor. Ovidiu Aurel Moga, şi lucrători ai unităţilor zate toate atelajele din germinativ sînt efectuate
a constituit unul din obi re de aplicarea tehnologii secretarul comitetului co economice şi instituţiilor satele Sălciva şi Pojoga. de mecanizatorii Nelu Şte
ectivele căruJa organizaţia lor înaintate specifice cul munal de partid, prima din comună. O aîlă direcţie de ac fan, Liviu Ursu, Viorel
do partid şi consiliul de turilor respective, de pu rul localităţii, sublinia : în ambele cooperative se ţiune îi> Unităţile agricole Florea şi loan Petruţiu de
conducere al C.A.P. Orăş- nerea în valoare a experi — Toate forţele de care acţionează cu hărnicie şi din comuna Zam este e- la secţia do mecanizare
tie l-au acordat întreaga enţei unităţilor fruntaşe şi dispune comuna sînt mo răspundere pentru asigu fectuarea arăturilor şi din Burjuc, lucrători cu
atenţie, asigurînd — aşa a rezervelor existente în bilizate la efectuarea ce rarea necesarului de fura pregătirea patului germi experienţă, recunoscuţi
cum ne-a cerut secretarul coopei’ativ.a noastră. Dar, lor două lucrări de cea nativ pentru viitoarea re pentru hărnicia şi răspun
general al partidului, to iată practic, cum am lu mai mare însemnătate ac je pentru viitoarea stabu- derea dovedite în activi
varăşul Nieolae Ceauşescu crat şi ce rezultate am tuală : recoltarea, trans laţie a animalelor. La coltă de cereale păioase. tatea cotidiană. Pînă în
— valorificarea tot mai obţinut. Cultura orzului, portul şi depozitarea fu C.A.P. Zam au fost puse în această toamnă la prezent, la C.A.P. Sălciva
bună a potenţialului teh rajelor, aratul .şi pregă deja la păstrare IG0 tone C.A.P. Sălciva se vor însă- au fost arate 55 ha, iar
nic şi uman de care dis DORIN BIBOLAR, tirea terenului în vederea fîn. Recent, aici s-a în mînţa 70 ha cu orz şi 140 la C.A.P. Zam circa 40 ha
punem. Pentru a realiza inginer şef însămînţărilor de toamnă. cheiat construcţia unui ha cu grîu, iar la C.A.P care au şi fost pregătite
recolte cît mai mari la u- al C.A.P. Orăştie Trebuie precizat că în saivan cu o capacitate de Zam 32 ha cu orz şi 90 ha pentru n primi sămînţa.
nitatea de suprafaţă, care ambele unităţi agricole de 2„0P0 oi şi a unui nou fi cu grîu. în aceste zile se
determină şi o eficienţă (Continuare in pag. a 2-a) pe raza comunei — C.A.P. na r. Astfel, fibroasele sînt lucrează Ut efectuarea ară TRAIAN BONDOR