Page 26 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 26
Pag. î DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pentru o nouă calitate a Nici o lucrare să nu fie întîrziată!
7
—
capitală Ia tămburii cu
politic desfăşurat de sindicate gismund Tovarăşe inginer Si- re este încălzită prin punc ' site şi la filtrele 1, 2 şi 3,
Ungur,
te de ţermoficare. Cum se
pregătiri
le pentru iarnă se află în stă cu pregătirile la Te- igienizarea treptei a II-a
acţ
In expunerea tovarăşu această bază s-a reuşit o nifestă încă formalism şi toi în aproape toate sec li-uc şi Ghelari, unde în a staţiei precum şi a fora Mt%. Sul
lui Nieolae Ceauşescu, se mai profundă cunoaştere superficialitate, atîl in toarele do activitate. în călzirea se face prin cen jelor. Mai avem de con- drum P
cretarul general al parti a obiectivelor şi răspun planificare, cît şi în des curînd ele vor intra în trale termice cu combus pletat nisipul filtrant la cincinatof
dului, cu privire la unele derilor ce revin brigăzi făşurarea propriu-zisă a linie dreaptă". In calita tibil solid ? filtrele 4 şi 5. gul" din
probleme ale conduceri lor, schimburilor, formaţii dezbaterilor. Prezenţa şi te de şef al secţiei a.c.t. — La Tcliuc pregătirile La aducţiune au foiri grameaza,
săptămîn?
activităţii economico-so- lor de lucru, fiecărui ioc participarea cursanţilor la ă I.G.C.L. Hunedoara, vă de iarnă sînt practic în revizuite şi curăţate ar din şcoli
ciale, ale muncii ideolo do muncă, în funcţie de discuţii, precum şi pregă rugăm să ne vorbiţi de cheiate. La Ghelari ele se măturile în zona baraju mai muli
gice şi politico-educătive, specificul activităţii Cc se tirea lor pentru fiecare stadiul acestor pregătiri află în faza incipientă de lui Ruşor şi căminele de unul film i
precum şi ale situaţiei in desfăşoară. iernă nu sînt la nivelul la secţia pe care o con oarece ne lipsesc o sea- aerisire şi golire ; precum pro epop
Canalului
ternaţionale, este sublinia O atenţie mai mare s-a exigenţelor - actuale. Din duceţi. rea Neagi
tă cu pregnanţă necesita pus apoi pe instruirea pro aceste motive de multe — începem cu lermofi- ŞjlEflĂTIRiLE PE IARNĂ re, în ră
tea continuei perfecţionări pagandiştilor pentru ca a- ori dezbaterile sînt fără carca. în planul de revi ...................... ................... începerea
a muncii ideologice şi edu ceştia ,să cunoască în pro consistenţă, lipsite de vi zii şi reparaţii pe acest an învă(ămîn
cative. în acest sens, se funzime problemele teore goare şi conţinut, genera arh avut 67 de puncte de şSncnl
viziona 1
cretarul general al parti tice, dar şi cele de ordin le, neadaplate la cerinţe ţermoficare şi centrale ter tare din
dului arăta că „Trebuie practic, cerinţele şi exi le concrete ale producţiei, mice. Pînă acum am în ia toate sectoarele de activitate purilc va
să îmbunătăţim activita genţele puse în fata la sarcinile cc revin colec locuit 5 aparate do con- şi filme
tea noastră de propagan tivelor într-o perioadă sau tracurent, inclusiv apara rate din
dă, s-o legam mai strîns alta. Acestea se datoresc tura de măsură şi control, mă de materiale. Mai sînt şi la staţiile de la Haţeg literaturii
de producţie şi de întrea MUNICIPIUL in bună parte şi slabei am reparat 20 şi am făcut de efectuat repararea ca- şi Silvaş de pe traseul
ga desfăşurare a vieţii în D E V A pregătiri a unor propagan verificarea celorlalte. AU zanelor la centrala termi conductei. Am înlocuit o
fiecare unitate. Să îmbu dişti, lipsei lor de la in fost revizuite şi reparate, că, instalarea ventilatoa pompă la staţia „Scverin"
nătăţim învăţămîntul poli struirile organizate, pre după caz, elcctropomp.ele relor la încă patru caza şi am reparat pompele din
tic de ■ masă, de ridicare c o l e c t i v e l o r privind cum şi , slabei preocupări ile circulaţie a agentului ne, modificarea reţelei staţiile „Plosca" şi „Ciu
a Conştiinţei socialiste". realizarea producţiei fizi- a unor organizaţii sindi termic secundar, vasele de subterane în reţea aeria perca". In oraş am înlo
Acum, după încheierea • ce şi celei pentru export, cale faţă de desfăşurarea expansiune, instalaţiile de nă la blocul 6. cuit conducta corodată, din • 20,0
anului de îhvăţămînt po- Creşterea calităţii produ cursurilor. Asemenea lip hidrofor, vanele mari, al străzile „Eliberării" şi 20,20 In
litico-ideologic 1987—1988 selor, a productivităţii suri s-au manifestat la te anexe ale instalaţiilor. — Nu-i o situaţie prea narei C.C
şi în preajma deschiderii muncii şi eficienţei econo l.A.S. Mintia, „Dacia ser în ceea cc priveşte re îmbucurătoare... „Trandafirilor". Am veri amplu
1
noului an apare firească mice , recuperarea mate vice", T.C.M.M. — S.U.T., ţelele de transport al a- — Vom face tot posibi ficat şi reparai armături
întrebarea : cum au ac rialelor refolosibile etc. I.P.H., U.J.E. Coop. ş.a., gentului termic secundar lul să recuperăm întârzie le din căminele de vane program
ţionat sindicatele din mu Asigurarea unei baze unde nici preşedinţii şi s-au verificat şi reparat rile. în cinci asemenea puncte ţi on a rea
nicipiul Deva pentru trans materiale corespunzătoare, vicepreşedinţii cu munca vanele de pe reţelele de — Să discutăm despre ale oraşului. Mai este de taţi • 2(
punerea în viaţă a dezi sporirea exigenţei faţă de polii-ico-educativă ai comi distribuţie magistrale şi pregătirea pentru iarnă la înlocuit, pe strada Ştefan reană -
deratelor subliniate mai pregătirea propadandişti- tetelor sindicalelor nu s-an secundare, iar unde s-au instalaţiile de alimentare cel Mare, conducta cu dia
sus ? Ce învăţăminte prac lor, ridicarea nivelului implicat cu toată răspun Constatat conducte coroda cu iapă. metrul de 500, pe care, publicii
tice s-au desprins ? dezbaterilor, îmbunătăţi derea în conducerea şi te, acestea au fost înlocui Şi aici pregătirile se deocamdată, nu o avem. artistic :
O primă concluzie osie rea frecvenţei cursanţilor coordonarea acestei acti te. află înlr-un stadiu cores de drag
aceea că în cele 257 de şi implicarea birourilor vităţi. — înţelegem că vorbiţi punzător. La staţia de -tra Convorbire consemnată de Tel no
cursuri ale învăţămîntuiui grupelor sindicale în con Pentru noul an de învă- doar despre Hunedoara ca tare am făcut reparaţie ION CIOCLEl chiu ia
politic de masă organizat ducerea şi coordonarea în ţămînt politic, eliminarea
de sindicate în municipiul văţămîntuiui politic au tuturor acestor neajunsuri
Deva s-a căutat o măi pu dus, de asemenea, la o trebuie să . constituie prio
ternică ancorare a proble mai bună activitate in a- rităţi pe agenda de lucru
melor teoretice în reali cesî: sens. a organizaţiilor sindicale, L«ini
tăţile economice ale uni O recentă analiză a re materiali zărea măsur ilo r
tăţilor, asigurîndu-se o liefat însă că în munici stabilite cu prilejul ana DEVA:
mai bună cuprindere a piul Deva organele şi or lizei fiind doar un început (Patria);
sarcinilor curente şi de ganizaţiile sindicale mai în ceea ce trebuie să fie re (Arta);
perspectivă din minerit, nu multe de făcut pentru o nouă calitate a învăţă Regina c
siderurgie .şi energetică, ca, intr-adevăr, învăţă mântului politic desfăşurat rt”_rn —
din celelalte domenii ale mîntul politic să-şi găseas de sindicate. t-iaeş (M
activităţii productive. Pe că locul cuvenit. Se ma VALENTIN NEAGU
zeryă la
PETROŞZ
bllul de !
Realizarea producţiei fizice LA RECOLTAREA ring); N
CARTOFILOR
zavi (7 î
rometii
SI EFECTUAREA
(Urmore din pag. 1) 3 300 mc panouri, într-o LUPENI
structură calitativ supe OGOARELOR ! familie (<
lităţii produselor, am a- rioară, funcţională, cu pro (Urmare din pag. 1) CAN: Mai
daptat maşinile de tăiat ductivitate ridicată Ia (Luceafăr
la dimensiunile exacte ce montajul în construcţia de Cartierul
rute de constructori, am locuinţe. Vorbind dAspre ni taţii, fiind atent atît la rul); i
colaborat mai strîns cu a- aceste frumoase realizări, vitezele de lucru zilnice, sentiment
ceşti importanţi beneficiari inginerul Sabin Mîndruţ, cît, mai ales, la calitatea BRA'
ai noştri şi le-am livrat şeful secţiei, la considera arăturii. săi .
operativ materialele, ne- ca o încununare firească Cum aici, ca de altfel ORA.ŞTIE
maiavînd refuzuri sau re a hărniciei şi competenţei şi la C.A.P. Deva, întrea viitor (P;
clamaţii din partea lor". profesionale a -celor aproa ga sămânţă de cereale pă- ţii I—II (1
In secţie am constatat pe 300 de oameni din co ioase este asigurată în u- GIU-BĂI
ritmuri intense de mun lectiv, care înţeleg deplin nilate, selectată şi pregă Sfîntuiul
că, bună organizare şi dis necesitatea îndeplinirii şi tită pentru a fi încorpora tură şi
ciplină, însă şi lipsa anu depăşirii sarcinilor de tă în sol, iar culturile de „Cînlarea
mitor materii prime de plan fizice, faptul că do cartofi, porumb şi sfecla de H A T E
bază — în pofida străda produsul muncii lor — zahăr au fost repartizate şor cu b
niilor şi intervenţiilor care cantitativ şi calitativ — pe şefi de ferme, briga BRAZI :
se fac pe această linie —, depinde în bună măsură dieri şi membri coopera Timok ;
în timp ce necorelarea u- înfăptuirea programului de tori, în continuare se cere - ; ' '-î.. / şE flacăr
nor indicatori de eficien locliinţe al judeţului. „Ga o mobilizare maximă, hăr R.IA: Vi
ţă grevează asupra înde urmare, releva interlocu nicie şi responsabilitate mina).
plinirii lor. Membrii aces torul, ţinem o legătură per sporite din partea fiecă
tui colectiv destoinic — manentă cu furnizorii de rui om, pentru efectuarea de clinchcr de la întreprinderea
Aspect din cantora tic comandă a cuptoarelor
din rîndurlle căruia se materii prime şi materiale tuturor lucrărilor din a- de lianţi Deva. W & E
evidenţiază constant şefii — care ne mai crează u- ceastă toamnă în perioa Toto NICOLAE GHEORGHIU
de schimb Ioan Muşte, E- nele greutăţi —, ca şi cu dele stabilite şi de cea
milia Gonţa şi Francisc beneficiarii produselor mai înaltă calitate.
Pentru
Szemcsuk — din schimbul noastre, respectiv cu bri fi răcoro:
A, Grigore Corb, Balln găzile T.A.G.C.M. Deva, variabil,
Dezso şi Iosif Daradics — cărora ne străduim să Ie cădea pl
de la „cap fabricaţie", expediem la timp, chiar în t ' Marca fabricii“ mai presus de orice de aversi
descărcări
maistrul Ioan Dobrolă, devans, panourile mari de \ 99 tul va su
subinginerul Valentin Tu- care au nevoie în activi \ (Urmare din pag. 1) deviză ne desfăşurăm ac rinela Colţun, Elvira Sin- tetului de partid al servi sectorul
râturile
dor, mulţi alţii — sînt în tatea lor pe şantiere". tivitatea - arăta ingine timbreanu, Viorica Ispas, ciului. Bineînţeles, punem cuprinse i
să hotărîţi să muncească Şi acest colectiv, situat Colaborăm bine cu ce- ra Aurelia Topor, de la Victoria Dan, Tatiana Ar- accentul pe ideile şi ori grade, 1:
in continuare cu dăruire pe locul 1 în întrecerea ! teciştii, care urmăresc la laboratorul secţiei I fur mioni, Magdalena Gabor, entările formulate de se rlte pînă
şi abnegaţie, să majoreze socialistă pe unitate în a- faţa locului toate fazele nale. Facem analize h Leontina Şovrea, Victoria cretarul general al parti cele max
prinse în
rezultatele pozitive de pî- nul 1987, se străduieşte de elaborare, intervin cînd fontă, aglomerat feros, la Stoian, Simona Ken, Ced dului, cu privire la nece grade. Iz
nă acum, să aplice neabă ca şi în continuare să-şi este cazul pwtru respec zgură. Ştim că de precizia lia Dan, Marinela Nagy, : sitatea creşterii calităţii mineaţa.
tut în întreaga loc activi depăşească prevederile de tarea întocmai a instruc lor depinde h bună mă Lucia Grădinara... Dar cel produselor. Marca pe care La mui
tate Tezele din aprilie e- plan, să-şi sporească apor ţiunilor tehnologice. înca sură calitatea fontei, Ne mai corect şi potrivit este o poartă produsele com fl în ge
la bora te de secretarul ge tul la realizările înlreprtn- drarea zilnică in progra străduim ca alături de fur creionarea unui portret co binatului este una de pres cerp 1 va
neral al partidului, tova derii, a cărei carte de vi mele sortimentale cerute, nal işti să fim de folos în lectiv — pentru hărnicie tigiu, căutată şi apreciată dec pre
răşul Nieolae Ceauşescu. zită poate fi apreciată de la toate cele patru oţelă- procesul de elaborare a şi răspundere in muncă - în ţară şi pe multe din sub form
şi
poviţă
în pregătirea plenarei C.C. cum îi treci pragul, prin- r'n, este rezultatul muncii fonte!. al tuturor lucrătorilor din meridianele globului. Ne tul va se
al P.C.R. tr-o ţinută îngrijită a in destoinicilor oţelari, căreia ...La laboratorul central laboratoarele şl grupele place s-a spunem că ea nordic, c
rare
de
Cu aceeaşi angajare şi cintei — aleilor, depozite i se alătură şi activitatea al combinatului, la cele CJ.C, din combinai. poartă şl o părticică din Local :
responsabilitate îşi organi lor, clădirilor —, apoi a- de zi şi noapte a labo lalte laboratoare de la — In lumina Tezelor din munca noastră, îndatorirea ceaţă. (
zează şi desfăşoară activi precierea se adînce.şte cînd ranţilor şi controlorilor de marile secţii productive, aprilie, dezbătute Ut toate comunistă, patriotică pe serviciu
tatea şi lucrătorii' din sec iei cunoştinţă despre rea calitate. munca laboranţilor, a lu organizaţiile de pattid, In care o avem este să dăm ccnco).
ţia panouri mari, obţinînd, lizările ei constant poziti - Analize corecte, efec crătorilor cetecişti este a- cele de tineret, In adună mărcii „C.S.H.* o străluci
de asemenea, realizări bu ve, dobîndite de un co tuate în cel mai scurt timp predată cum se cuvine. rile grupelor sindicale re tot mal puternică. A-
ne in producţie. Depăşi lectiv muncitoresc robust, - sprijin direct in munco Am notat remarci deosebi ne spunea ing. Ioan Gâ- cesta este, de Tapl, felul
rea de plan înregistrată destoinic, angajat plenar lurnalistilor. Sub această te pentru Elena Jura, Ma- vănescu, secretarul comi întregii noastre activităţi. 555Z5S3S
de ei de In începutul anu în opera de edificare mul
lui insum viză mai mult de tilaterală a patriei.