Page 29 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 29
VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU,
4 * 3 ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU,
S O C I A L I S M U L ÎN REPUBLICA UNITA TANZANIA
O
N
I A
L
C
E
B
R
I R
I O
V
I C
O
F
Preşedintele Republicii politice, economice şi mi pe toate părţile interesate,
ORGAN Al. COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL l.Gi Socialiste România, tova litare — ca urmare a inclusiv O.E.P., singurul
răşul Nicolae Ceauşescu, continuării cursei înarmă reprezentant legitim al
SI Al CON S I L I U L U I P O P U L A R U O E T E A N împreună cu tovarăşa rilor şi creării de noi ar poporului palestinian, is
Elena Ceauşescu, a avut, me nucleare, a conflicte raelul şi membrii per
joi, după-amiază, la Pala lor şi stărilor de tensiune manenţi ai Consiliului de
Anul XL, nr. 9 583 VINERI, 9 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani tul Prezidenţial din Dar din diferite zone ale pla Securitate.
es Salaam, o nouă rundă netei, a crizei economice în cadrul convorbirilor,
de convorbiri cu preşedin mondiale şi agravării, în o atenţie deosebită a fost
tele Republicii Unite Tan acest context, a situaţiei acordată situaţiei de pe
zania, Aii Hassan Mvvinyi. ţărilor în . curs de dezvol continentul african.
In întreaga activitate economico-socială în timpul convorbirilor tare. S-a subliniat nece Preşedintele Nicolae
au fost examinate, în con sitatea unirii eforturilor Ceauşescu a reafirmat, şi
tinuare, aspecte ale dez tuturor popoarelor, ale cu acest prilej, solidarita
relaţiilor
româ
voltării
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE no—tanzaniene, precum şi forţelor progresiste, demo tea şi sprijinul României
antiimperialiste
cratice,
de
lupta
unele probleme actuale pretutindeni în lupta pen faţă de pentru popoarelor
lichidarea
africane
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR ĂL AGJ1U N I! ale vieţii politice inter tru oprirea cursului peri deplină a colonialismului
naţionale. culos al evenimentelor, şi neocolonialismului, a
REVOLUŢIONARELE;,; ^ j Conducătorii celor două pentru înfăptuirea dez oricăror forme de domina
state s-au informat re armării şi, în primul rînd, ţie şi asuprire. pentru
ciproc asupra preocupări a celei nucleare, pentru apărarea şi consolidarea
lor actuale ale ţărilor instaurarea unei păci trai independenţei naţionale,
Dăruirea şi abnegaţia în muncă - drumuri lor pe planul construcţiei nice pe planeta noastră. pentru dezvoltarea econo
economice şi sociale. S-a
Relevîndu-se că în unele
mică şi socială de sine stă
apreciat că amplificarea zone ale lumii se mani tătoare.
continuă a conlucrării din festă tendinţa pentru solu Cei doi preşedinţi şi-au
deschise spre noi cîmpuri miniere tre România şi Tanzania ţionarea conflictelor şi în manifestat Sprijinul activ
pe plan politic, economie,
cordării
pe
tehnico-ştiinţific, cultural a tratativelor, cale paşnică, - faţă de lupta poporului
subli
s-â
Pentru rezultatele foar teni prime şi energetice substanţe minerale utile. şi în alte sectoare de 'in namibian, sub conducerea
te bune obţinute în acti a ţării — menţiona tehni — Înlîmpinăm plenara teres comun este în folo niat necesitatea de a se S.W.A.P.O., pentru' înfăp
vitatea de producţie pe cianul Ioan Rosetti, secn> C/C-. al P.C.R.-, care va sul ambelor ţări.şi popoa face totul pentru consoli tuirea aspiraţiilor sale le
1987, colectivului întreprin tarul organizaţiei de partid dezbate Tezele din apri darea acestui nou mod de gitime de libertate şi . in
derii 'de prospecţiuni şi a brigăzii. Comuniştii,, toţi lie, elaborate- de secreta re, serveşte progresului şi gîndire, pentru eliminarea dependenţă, pentru aplica
explorări geologice Deva cei ce muncim în brigadă rul general al partidului, to prosperităţii lor, cauzei forţei şi ameninţării , cu rea r&pluţiei O.N.U. în
i-a revenit cinstea de a sîntem pe deplin conşti varăşul Nicolae Ceauşescu, păcii, înţelegerii şi coo forţa din relaţiile interna această problemă. în a-
lansa, în acest an, chenaa- enţi de implicaţiile ce de cu rezultate dintre cele perării între naţiuni. ţionale, pentru rezolvarea eelaşi timp, au fort co'n-
’ rea la întrecere socialistă curg clin activitatea pa mai bune — afirma ing. în cadrul schimbului de tuturor problemelor liti daninate. politica ' rasistă,
către toate, unităţile de care o desfăşurăm asupra Cornel Milea, şeful brigă păreri în . probleme ale gioase dintre state pe calc de apartheid, măsurile ' d->
profil din ţară; Aportul asigurării condiţiilor mate-. zii. După opt luni din a- vieţii internaţionale, care politică, prin negocieri; represiune ale autorităţilor
consistent al celor ce mun riale necesare dezvoltării eest al treilea an al cin â pus, în evidenţă identi Preşedintele Nicolae de la Pretoria. Cei doi-
cinalului 1986—1990, ne tatea sau apropierea punc Ceauşescu şi preşedintele preşedinţi s-au pronunţat
WW&txiei ~ cit; -m&x prezentăm cu depăşiri'Tale telor de vedere ale celor Aii. Hassan Mwinyi .au pentru realizarea unui
prevederilor la puţurile de
două ţări, s-a subliniat că,
arătat că în. Orientul Mij
.'în
democratic
..care
stat
cercetare — 28 m şi şan deşi în lume au avut loc lociu se impune urgenta ..populaţia - de culoare, ma
■m mfeiţeţxft!: ţuri pentru prospectare — unele. evoluţii încuraja rea soluţionării, conflictu joritară, din Africa de
■fi
peste 130 m, ceea ce creca-. toare, situaţia contirtuă lui din regiune pe calea Sud să participe, cu drep
cesc în cadrul Brigăzii intensive a tuturor ramu ză fronturi largi de lucru să .se menţină deosebit de tratativelor, prin convoca turi egale,' la - -întreaga
geologice complexe Teliue rilor economiei naţionale. pentru efectuarea lucrări gravă şi complexă. S-a rea ' unei: conferinţe inter dezvoltare a ţării.
la înregistrarea succeselor De aici şi dorinţa între lor aferente fazei de ex arătat că se manifestă naţionale, sub e g i d a
din anul trecut a fost în gului nostru colectiv do u ploatare. Intensificarea rit contradicţii puternice — O.N.U.. Ia care să partici (Continuare in pag. o 4-o)
cununat prin ocuparea u- răspunde prin fapte sar murilor de lucru la toate
nui' loc fruntaş pe podiu- cinii de onoare încredinţa obiectivele din raza noas
. mul întrecerii vredniciei te de partid şi subliniată tră de activitate, înregis
muncitoreşti. cu putere de tovarăşul trarea unor productivRăţi
— Prin natura meseriei -Nicolae Ceauşescu, sccfe- nemaiîntîlnite în acest an O prestigioasă reuşită a constructorilor hunedoreni :
noastre, retrospectiva, ori- .tarul general al partidu dovedesc hotărîrea tuturor
cît ar genera moti.ve de lui, în magistralele expu oamenilor din brigadă de
mîndrie şi satisfacţie, nu neri şi cuvântări la foru a recupera restanţa, mică Translaţia unui bloc în oraşul Petri la
ne poate conduce la auto- murile democraţiei munci e drept (98 m), la metrajul
mulţumire, pentru că sîn.- toreşti, revoluţionare şi la fizic, îndeplinindu-se ast Ieri, în oraşul' Petrila, lectrie, inclusiv de ser a inginerului Mircea
tem obişnuiţi să privim şedinţele Comitetului Po fel planul la toţi indicato s-a consumat un eveni vicii telefonice. Impusă toanaş şi ing, Mircea
1
mereu în perspectivă, spre litic Executiv ai C.C. al rii — sarcină reactualizată ment cu valoare de pre de. realizarea sistemati PasCu din c a d r u l
un viitor pe caro îl do P.C.R. din acest an, res mieră pentru Valea Jiu zării oraşului, translaţia T.A.G.C.M. Deva. cei'
rim tot niai bogat în îm pectiv descoperirea şi da MIRCEA DIACONU lui. Un întreg bloc de blocului '57 constituie care au coordonat şi lu
pliniri pentru dezvoltarea rea în exploatare a noi şi locuinţe .a fost mutat pe pentru constructorii din crările de la o operaţiune
continuă a bazei de ma- importante rezerve. da (Continuare ir* pag. o 2-a) o distanţă de 10,40 inclri judeţ şi din Valea Jiu similară, executată in
fără ca locatarii să fie lui o performanţă care municipiul reşedinţă: de
evacuaţi. Operaţiunea de încununează palmaresul judeţ. Lucrarea şi ope
I.F.T.E. Deva - IN ZIARUL DE AZI : translaţie a blocului, res specialiştilor c şi a d lucrăto s-au executat după un
raţiunea
de
translaţie
pectiv blocul 57 de pe
l
rilor
r
u
din
un eoleetiv fruntaş @ in permanenţă o bo strada Republicii, a în T.A.G.C.M. Deva, A.'C.M. proiect al I.P. Bucureşti,
ceput la ora 10,20 şi s-a,
Petroşani şi Brigada > 20
coordonat de prof. dr. in
gată activitate po- încheiat la ora 12,55, de- Petrila. întreaga lucrare ' giner Eugen Iordăchescu.
De mai mulţi ani ne-am me realizări deoarece, cum litico-ideologicâ curgînd în' mod firesc, do pregătire a transla Un sprijin substanţial în
obişnuit să auzim mereu se ştie, 1988 constituie a- 38 Informarea tehnico- conform celor prevăzute. ţiei blocului a durat trei reuşita lucrării a fost
numai veşti bune şi cuvin nul decisiv pentru înde ştiinţificâ, în centrul Pe timpul translaţiei blo luni şi a fost efectuată acordat de Consiliul
te de laudă despre activi plinirea tuturor obiective muncii cu cartea cului, locatarii care au de constructorii din bri popular judeţean şi or
tatea. colectivului secţie! lor fixate pentru actuala asistat din propriile a- gada 20 Petrila a A.C.AL ganele locale- de partid
C.F.R.—I.F.T.E. (instalaţii etapă. Deci, ce a stat la H Curier social-cetăţe- partamente la eveniment Petroşani, condusă de. şi de stat.
fixe de tracţiune electri baza rezultatelor din a- nesc au beneficiat de întreg ing. Valentin Chira, sub
că) din Deva. Dacă ar fi cest an ? confortul : apă, curent e- coordonarea nemijlocită GHEORGHE CHIRVASĂ
să facem un bilanţ al — în primul rînd —
succeselor obţinute în în ne-a răspuns tovarăşul in
trecerea socialistă ar tre giner Ioan Szekely, şeful
bui, poate, să începem cu secţiei — ceea ce am fă
locul I pe reţeaua căilor cut în acest an conside Temeinică organizare, mobilizare susţinută
ferate, ocupat în anul 1977. răm că este continuarea
Apoi, în 1978 — locul al firească a activităţii des
II-lea pe Regionala C.F. făşurate în 1987. Aş amin la strîngerea recoltei şi la pregătirea însămînţărilor
Timişoara, în ramura in ti, aici, îndeplinirea în
stalaţii şi în 1979, locul I mod corespunzător a indi Cooperatorii, mecaniza
tot pe regională, iar în 1982 catorilor privind lucrările torii şi specialiştii de la ducerea colectivă a uni volum mare de lucru, ară ha cu orz şi 300 de ha
de întreţinere şi reparaţii tăţii, au elaborat un plan ta Ioan Ciobea, inginerul cu griu. Hotărîrea noas
— din nou, pentru a doua C.A.P. Ilia abordează cam do măsuri ce a fost făcut şef al cooperativei.
oară, locul I pe reţeaua le curente . planificate la pania agricolă de toamnă tră este ea toate aceste
căilor ferate, iar în 1985 instalaţiile fixe de trac cu hotărîrea de a traduce lucrări şă-le. efectuăm în
ţiune electrică, creşterea epoca optimă şi la cel mai
şi 1987, locul al II-iea la în viaţă .ideile .şi orientă CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ înalt nivel calitativ.
acelaşi nivel. La acest şir productivităţii muncii cu rile cuprinse în cuvînta- în aceste zile de
de distincţii ar trebui a- 4 la sulă şi micşorarea rea tovarăşului Nicolae 1
cheltuielilor productive cu cunoscut tuturor celor’ cs Avem de strîns cartofii septembrie, pe. ogoarele
dăugate şi rezultatele po Ceauşescu, secretarul ge iau parte la campania de de pe 60 de ha, sfecla de C.A.P. Ilia are loc o ac
zitive pe care colectivul 5 la sută. Pentru 1988 au neral al partidului, la toamnă, s-au stabilit sar zahăr de pe 47 de ha şi tivitate; intensă. în grădi
fruntaş al Secţiei I.F.T.E. fost asigurate condiţiile Consfătuirea de lucru pe na de legume se recoltea
necesare desfăşurării tu probleme de agricultură ce cini concrete pentru fieca porumbul de pe 94 de ha,
Deva. le-a înscris în bi turor lucrărilor la un înalt a avut loc în 31 august re formaţie de lucru, me precum şi recoltat clin ză din plin tomatele şi ar-
lanţul aferent perioadei deioaselor. Cu cele mai
— 1 septembrie. Pentru canizatorii au fost instru grădina de legume. Tre
care a trecut din acest an. IOAN JURA, buna desfăşurare a mul iţi cu atribuţiile ce le re buie să insilozăm cea dc bune rezultate se înscrie
în aceste rînduri am corespondent tiplelor activităţi ce se cer vin.
dorit să ne oprim mai pe împlinite organizaţia de — Adevărul este că in a doua cultură de pe 70 TRA1AN BONDOR
de ha. în acelaşi timp a-
larg asupra • acestor ulti (Continuare în pag. a 2-a) partid, împreună cu con această toamnă avem un vem de însămîr.tat 75 dc (Continuare in pag. o 2 o)
