Page 37 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ j
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Recolta de legume — strînsă
şi livrată la timp!
S O C I A L I S M U L crătorilor şi specialiştilor gume, au fost livrate pînă citorii toan Roman, Dumi
— Eforturile tuturor lu
acum G20 de tone, preli-
tru Crişan ş.a. Şi aici a
fost semănat pe trei hec
la
pînă
minînd
realizarea
din fermele unităţii noas
tre
—
sublinia
se, în acelaşi timp, patul
de legume. O atenţie deo
Ioan Căliman, directorul inginerul finele anului a 1 000 tone tare spanacul, pregătindu-
ORGM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL M A.E.S.C. Sîntandrei — sînt sebită se acordă aici strîn- germinativ destinat cultu
concentrate la strîngerea gerii, condiţionării şi li rilor de primăvară. Mai a-
recoltei de legume din vrării recoltei de pe cele mintim că s-au administrat
cîmp, fără nici o pierdere 70 ha loturi semincere. Fi îngrăşămintcle organice pe
şi livrarea ei, conform gra nă acum au fost livrate 30 30 ha, pe care se vor plan
ficelor stabilite, unităţilor tone sămînţă de mazăre ta în primăvară cartofii si
Anu! XL, nr. 9 585 DUMINICĂ, 11 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani de desfacere. De la asocia şi 100 tone dc arpagic. De varza.
ţia noastră au fost livrate asemenea se batoza ma O activitate la fel do
peste 7 500 tone de legume nual, pregătindu-se pentru rodnică am întîlnit la Fer
din cînip şi 1 300 tone din predare cele 10 tone să- ma nr. 7 .Rapoltu Mare. de
In jntVfeqqq dctiYitqt^^onomicftrSQci^itq sere. Acest lucru ne per înînţu de fasole. După ce care sc ocupă în permanen
mite sa anticipăm că vom au pregătit patul germina ţă Viorel Cornea, inginerul,
realiza şi chiar depăşi la tiv si au încorporat în sol şef al unităţii, Recoltările
majoritatea sortimentelor <ămîiiţa dc spanac pc cinci sînt în plină desfăşurare'
APRILIE ELABORATE DE prevederile planului pe a- hectare, mecanizatorii Ioan fa unele categorii dc legu.
nul în curs. Tot în aceas Fulca şi Nicolae Nicolacs- rrie şi spre finalizare la
hl CEAUŞESCU ~- IZVOR AL ACŢIUNI! tă perioadă pregătim re cu au tr cruţ la pregătirea ceapă. Au fost expediate
unde
solele
terenului
pe
colta de Legume a anului
pînă acum pieţei 1 700 tone
următor, mai exact a le urinează să se însămînte de roşii, ardei, varză, ceapă,
FAPTE! REVOLUŢIONARE gumelor timpurii pe care ze legumele verdeţuri de
trebuie să le oferim pieţei primăvară. Pînă ieri ei au dintre lucrătorii care au
şi
în primăvară. .Şi la aceste încheiat lucrarea pe'12 ha muncit cu răspundere deta-
Ia
recoltat,
hărnicie
La Ferma nr. 6 Simeria,
Prin buna organizare şi angajare, sarcinile lucrări stadiile sînt bune condusă dc inginera Emi şîndu-se Ion Albu, Marga
în fiecare fermă.
reta Filimon, Petru Suciri
lia Popa, se strîngea ceapa
La Ferma nr. 4 din Sîn
tandrei (şef ele fermă, ing. de pe ultimele suprafeţe, şi alţii. Mecanizatorul Ion
de plan — realizate ritmic, integral Ana Maria Udrescu) lu fasolea, tomatele, ardeii şi F'Union a însămînţat spa
varza.
Şefa
fermei
nacul do toamnă pe o su
preci
crătorii din formaţia con
dusă de Alice Saitos recol za că au fost livrate pînă prafaţă de cinci hectare,
Colectivul Sectorului fo nale (la Zam şi Păuliş-Lun- ţici note, în sporuri faţă tau tomatele, ardeii, varza acum L 2G0 tone de legu t,i; el fiind erei caro pre
restier de exploatare Ilia ca), pe raza a trei ocoale de plan de circa 300 mc ş.a. O făceau cu grijă ca me, remarcând pentru hăr gătea patul germinativ pen
este unul tînăr. în 198') îm silvice, exploatăm numai buşteni fag, 350 mc lemn nimic din recoltă să nu nicia dovedită în muncă pe tru însămînţarea culturi
plineşte abia un deceniu de foioase, în mare majori mină, 160 mc celuloză fag, rămînă în cîmp. Şefa fer şefa de formaţie Vior ica lor ele legume-verdeţuri.
:
la constituire. în acest timp tate rărituri, din păduri ti 500 mc buşteni sub STAS mei preciza că d n planul Polgar, pc mecanizatorul
el şi-a ştrins cu fiecare an nere, şi o cotă mică de şi altele. I-Iotărîrca între pc acest an dc 720 tone le luliu Huţuţuc şi pe mun MIRCEA LEPĂDATU
rînclurile (avînd în vedere produse principale. Lucrăm, gului nostru colectiv este
dispersia pronunţată, de la în general, cu atelaje la ca, în întîmpinarea Plena
Rapolt pînă la Căzăneşti, colectatul masei lemnoase, rei C.C. al P.C.R., să ma
Almaş, Sulişte şi Zam), s-a însă dispunem şi de funi- terializăm neabătut sarci
consolidat ca un nucleu culăre şi de TAFURI UNI- nile desprinse din Tezele
muncitoresc puternic al FOR — utilaje mobile, do din aprilie, să ne îndepli
I.F.E.T. Deva, a preluat mare randament şi eficien nim prevederile anuale de
sarcinile cu răspundere ţă. Mai menţionez că, in plan pînă la 31 octombrie
realifcîndu-le ritmic şi si- pofida tinereţii lor, mem a.c. — cu un spor de 3 000
luîndu-se între colectivele brii colectivului nostru sînt mc masă lemnoasă exploa.
de frunte ale întreprinderii, bine pregătiţi profesional, tată şi menţinerea depăşi
în 1987 s-a situat chiar pe harnici şi conştiincioşi, sc rii de 3 milioane lei la
primul loc în întrecerea angajează cu dăruire şi răs producţia marfă —, iar în
socialistă. pundere. în muncă, înregis- ultimele două luni alo a-
Inginerul Sabin Faur, şe trînd constant frumoase nului să' ne asigurăm sto
ful sectorului, un tînăr e- realizări. Pe cele opt luni curile necesare pentru pri
nergic şi entuziast, compe şi o decadă acestea se con mele luni din 1989".
tent. şi: autoritar, ne dă şi cretizează în depăşirea cu
alte relaţii : „Ne desfăşu peste 3 milioane lei a pro Nu încape îndoială că tî-
răm activitatea în 102 par ducţiei marfă şi cu aproape nărul colectiv al S.F.E. Ilia
chete şi două depozite fi 2,5 milioane lei a produc îşi va respecta angajamen
tul. Dau această certitudi
ne modul serios şi respon
sabil în care se acţionează
întrecerea socialistă să devină în parchete şi în depozite,
organizarea judicioasă a
lucrului şi operativitatea
o pârghie importantă cu care sînt soluţionate
in realizarea sarcinilor DUMITRU GHEONEA
I.P.I.I..F. Haţeg. Aspecte din secţia de sortare a legumelor şl fructelor,
l oto J. TfRUfA
„In întrecere şi compe revin colectivelor munci {Continuare în pag. a 2-a)
tiţie, pe primul plan tre toreşti. Analizele efec
buie să punem calitatea, tuate, măsurile stabilite
reducerea consumurilor au dus la reconsiderarea
materiale, a cheltuielilor, modului de organizare şi
creşterea productivităţii desfăşurare a întrecerii so Omul din gară La panoul de onoare - oamenii,
muncii, eficienţa, rentabi cialiste, integrarea ei e- faptele lor de muncă,
litatea şi toate celelalte fectivă în amplul efort sau mai scurt, toate acele
criterii care sc cer pentru de realizare a producţiei ,,ilustrate" culese din -gem de înalt patriotism
a măsura un produs sau fizice, sporirea eficienţei Încep să-şi piardă contu
altul. Avem întrecerea so economice şi a calităţii rul, culorile se amestecă
cialistă, dar vreau să produselor, recuperarea şi şi devin o frescă nedefi lapt care mi-a permis să ficaţi. Se înţelege că şelu’
spun deschis că, după pă reintroducerea în circuitul nită. muncesc, tot ca impiegat, de tură coordonează toa
rerea mea, ea a devenit economic a materialelor Un singur portret dăi in peste 35 de staţii C.F.R. te activităţile desfăşurate
puţin formală". Pornind refolosibile etc. nuie clar şi ne însoţeşte de pe raza judeţului nos de aceşti oameni.
de la aceste orientări şi In funcţie de realităţ'le mereu. Cel al omului îm tru. Am lucrat în staţiile - Pe planul vieţii sin-
observaţii critice ale se şi specificul activităţii fie brăcat in frumoasa uni dc pe secţia Simeria - teţi mulţumit cu ce aţi
cretarului general al parti cărei unităţi economice, formă a C.F.R., cu chipiul Petroşani, la Lupeni, Tiu- realizat in aceşti ani ?
dului, tovarăşul Nicolae sub conducerea organiza cu bordură roşie înclinat daş, Deva, Brănişca, Lă- - Da. Sint căsătorit, so
Ceauşescu, la şedinţa Co ţiilor de partid, organele puţin intr-o parte. Acesta pugiu. Din 1958 am ve ţia munceşte ca adminis
mitetului Politic Executiv, şi organizaţiile sindicale, este omul din gară - im nit la Staţia C.F.R. Sime trator la Şcoala generată
al C. C. al P.C.R. din 29 în colaborare cu consiliile piegatul de mişcare, ce! ria călători. nr. 2 Simeria. Avem do>
aprilie a.c., comitetul mu oamenilor muncii, au sta care urmăreşte circulaţia - Aveţi, deci, în acest copii : o lată şi un băiat.
nicipal Deva al sindicate bilit criterii şi direcţii prio- feroviară din staţia res puternic centru feroviar, Corina este tot in cadru’
lor, organele şi organiza ritare de acţiune care să pectivă, omul care face care este Simeria, exact 30 C.F.R., tucrpază ca ope
ţiile sale, şi-au stabilit noi ducă la întărirea răspun primirea, compunerea şi de ani de muncă. Vorbiţ- rator la staţia de calcu
;
1
direcţii şi forme de ac derii şi creşterea compe IOAN MORARIU expedierea trenurilor, prie ne despre împlinirile din din staţia C.F.R. Chişcăda-
ţiune pent-u ca, într-ade- tenţei tuturor factorilor tenul nostru, al călători această etapă. ga, iar băiatul Alin, a ter
văr, întrecerea socialistă Fiecare dintre noi a că lor. In această zi, puţin - Profesional am urcat minat liceul de chimie din
să devină o pîrghie im VALENTIN NEAGU lătorit cu trenul. Ne amin rece, de septembrie 1988, toate treptele meseriei Deva. Consider că şi dn
:
portantă în realizarea tim că la oprirea in gări, îl avem chiar in faţa noas mele : de la impiegat ex punct de vedere materno!
sarcinilor de plan ce (Continuore în pag. a 2-a) precum şi la pornire, ochii tră pe unul din aceşti oa terior, la impiegat Idealist, ne-am realizat. Avem un
şi sufletul ni s-au umplut meni, in persoana tovară apoi, dispozitor şi, acum, apartament dotat cu toi
cu imaginile diverse şi co şului Ioan Morariu — im şef de tură. De 13 ani sînt ce este necesar une fa
lorate ale staţiilor C.F.R. piegat şei de tură in şei de tură. milii, avem şi maşină...
IN ZIARUL DE AZI : O lume vie, in continuă Staţia C.F.R. Simeria - - Apropo, ce activităţi Iar convingerea mea inti
mişcare, fizionomii şi ati călători. trebuie să coordonaţi ’e- mă este că toate aceste
tudini infinite, ca nişte — Cind aţi inceput mun gat de funcţia pe care o împliniri se datorează epo
Noutăţi la „Prestarea" fotografii spontane şi me ca de impiegat ? aveţi ? cii de puternică înflorite
Animaţi dc idealul gene ros al creaţiei reu proaspete pe care me - In urmă cu 32 de ani, - Am in răspundere, oe a intiegli ţări, inaugurate
Univers — materie — viaţă moria noastră le păstrează in staţia C.F.R. Băieşii. tura mea, intre 50-60 de
Ecran multă vreme. Totuşi, după Apoi, timp de doi ani am oameni - impiegaţi, şeii MARIN MEGOITĂ
trecerea unui anumit in fost trecut iIn rezerva Re manevră, manevranţi, mo
Buletin rutier terval de timp, mai lung gionalei C. F. Timişoa'o, gazine’i, muncitori neca! - (Continuare in oaa o 2 a)