Page 38 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
menită pe loc. Impiegatul
Omul din gară de mişcare — „ochiul de
veghe" al stafiei — ia mă ■ NO'
suri pentru remediere ® PHOOUC
(Urmare din pag. 1) manda de ieşire, a primit O zi de august 1988 Urş Sna<
mortarul şi, apoi, a dat in Staţia C.F.R. Simeria. t- * din
care de
In turmă cu 23 de ani şi drumul şi la trenul de Pe peron tocmai au coborît nulul se
cui I i
n.u'mită cu legitimă min- persoane • Staţia C.F.R. 27 de pionieri din Vulcan,
ciallstă
drie şi dragoste ,,Epoca Simeria-călători, noaptea. insoliţi de o învăţătoare. s-au î
de mâr
Nicolae Ceauşescu". O locomotivă izolată acos Doresc să-şi continue dru zare a I
Din bogata ex perieri fă tează un vagon dUn gar mul spre Năvodari, insă patiserie
asiguraţi
de muncă şi viaţă a im nitura unui tren de mar trenul pentru care au bile ţiiie spo
calităţii
fă. Vagonul aproape de
(Urmoie din pag 1) tor oameni, inli-o platfor la începutul anului, cu oa piegatului şei de tură tele a plecat cu 24 de ore prii, şl d
sebit
mă curată, pc două schim menii din subordine, 10 000 loan Morariu, am reţinut raiat este văzut de către mai înainte. Şeful de tură consuma
problemele curente de ;i- buri, cu un număr redus mc masă lemnoasă, cu mult citeva secvenţe : o In ur şeiul de tură şi, după a- ia legătura cu Timişoara, faptul ci
provizionarc şi transport, de utilaje, dar temeinic peste prevederile de plan, mă cu ani, la Staţia C.F.R. numite operaţii, totul re se zbate şi reuşeşte să anului \
sprijinii] primit de la în exploatate şi întreţinute, se pe mulţi alţi lucrători din la 5 mili
eeştia pi
treprindere şi buna conlu măsoară în depăşirile rit cadru] sectorului. „Prin Vulcan. Un tnăriar vine intră in normal • Din obţină 28 do locuri spre... prezenţii
crare între cei de la sector mice ale planului, în ono hărnicie şi bună organizare, cu viteză de la Iscroni, un staţia C.F.R. Crivadia plea Năvodari I nulul la
şi cei de la Coloana llia rarea exemplară a comen noi ne-am propus ca, pînâ personal tocmai a plecat că un tren de marlă. De Sint lapte de muncă în
a U.M.T.C.F. Deva. „Este zilor beneficiarilor. între la sfîrşitul acestei luni, să spre Iscroni. Catastrofa a lapt, datorită ruperii unui scrise in biogralia Impie
firesc să ne înţelegem şi principalii autori ai aces ne îndeplinim planul anual
să ne ajutăm, pentru că tor realizări ram notat pe de exploatare a masei lem iost evitată datorită im cirlig de legătură, plea gatului şei de tură loan
facem parte din acelaşi sortatorii-expeditori Iancu noase, urmînd ca în trimes piegatului de mişcare care că doar o... jumătate din Morariu. Omul dAn gară,
mare colectiv .şi avem ace laeob şi Roman Popovici, trul IV să ne pregătim sto a reuşit să oprească per mărfar, cealaltă parte a prietenul nostru, ai că D
leaşi obligaţii — de a ne fasonatorul mecanic Mir- curile pentru producţia din trenului răminind încre lătorilor. 11
îndeplini datoria faţă de eea Olar, „Ifronistul" Rubin primele luni ale lui 1989, sonalul. i-a schimbat co
ţară, sublinia linărul Mă Adam, de fapt toţi cei 1!) arăta ruliu Vlaicu. Reali a 11
H
ritiş Vancu, şeful depozitu lucrători. zările de pînă acum, dă piilor
lui final de la Zam. Noi, Din discuţiile cu interlo ruirea în muncă ne dau timul e
cel 19 oameni de la acest cutorii am reţinut şi aten certitudinea că vom reuşi". Viaţa <
depozit, aşa lucrăm. Toţi ţia ce se acordă calităţii De a’tfel, aşa cum sub Noutăţi la „Prestarea" Telex
ca unul. Primim lemnul mase ; lemnoase exploatate linia şi tovarăşa Stela Şer. duminic
d.n parchete, îl descărcăm, şi sporirii gradului ei de ban, secretarul organizaţiei în ultimii doi ani, coo lor — zidari, zugravi, in de la F
sortăm, stivuim .şi expe prelucrare. încadrării se de bază a sectorului, oa zică us
diem beneficiarilor din ţa vere în consumurile de ma menii muncii de la S.F.E. perativa de producţie meş stalatori ele. — la Deva, '88" * I
ră, în baza contractelor în tei iale, combustibil şi ener IVia au acumulat deja o teşugărească „Prestarea" prin care vor fi satisfăcute zie şi n
cheiate de întreprindere. gie, eficienţei întregii acti bună experienţă în pro din Simeria — o unitate cererile de prestaţii de animate
Pentru a ne uşura munca vităţi Efoi turilc colectivu ducţie, îşi cunosc bine sar relativ nouă în sistemul Din fru
şi a-i spori randamentul, lui, în acest sens, sînt per cinile şi depun eforturi stă cooperaţiei meşteşugăreşti această natură ale locui * Secvi
ne-am organizat, cu forţe manente. Responsabilitatea ruitoare pentru îndeplini din judeţ — şi-a extins torilor din Deva şi Si torului i
proprii, un descărcător me ii caracterizează pe oame rea lor. La adunarea oa simţitor activitatea. Ulti meria şi din localităţile re “••oc
canic de 25 tone şi, tot în nii din brigăzile conduse menilor muncii do la jumă mele noutăţi în această limitrofe. Tel ir
acelaşi scop, ne străduim de Tuliu Vlaicu — în zona tatea acestui an ei şi-au direcţie le-am aflat de tareu F
să folosim cit mai judi Vărmaga şi Martin Bokor stabilit noi măsuri menite la tovarăşul loan Popa, magiul
cios „Ifroanelc" — pentru — în Valea Bozului, pe să le sporească rodnicia preşedintele cooperativei. • Achiziţionarea unei rului iut
descărcatul din maşini, şefii de echipă Gheorghe activităţii — în lumina Acestea sînt! staţii automate de tipul
manipulatul în platformă Ciiis, Ion Ivănic, Vasile tezelor din aprilie, ela CEDOMAL pentru prepa artistic,
palatul
şi încărcatul lemnului în Dohotar. Gheorghe Balek, borate de secretarul gene rat betoane şi mortare.
vagoane —, ca şi cele două pe maistrul de exploatare ral al partidului, tovară • Secţia de broderie şi 21,50 Te
ferăstraie electrice şi des- Ştefan Cubineţ, pe tracto şul Nicolae Ceau.şescu —, lenjerie de la Simeria, Prin punerea ei în func Inchider
picătorul mecanic, realizînd riştii Nicolae Noja şi Du şi-au asumat angajamente cu o producţie de 400 000 ţie, fapt ce se va întîm-
şi expediind sortimente su mitru Nicorici, pe sortato- mobilizatoare pentru sfîr lei pe lună alunei cînd va pla încă în acest an, se LUNI, 1
perioare, cu valoare ridi rul cu gestiune Ciăsti Bu şitul acestui an, pe care
cată". taş — din bazinul Văii Za- le materializează exem lucra la întreaga capaci va dezvolta o bază de - • 20,
Munca abnegantă a aces mului, care a exploatat de plar, zi de zi. tate. Prin aceasta se asi producţie prin care coo *s),25 P
gură o mai bună folosire perativa va satisface în nomie t
folcloric
a resurselor locale, a for bune condiţii cerinţele de dent '88
întrecerea socialistă să devină o pîrghie ţei de muncă feminine acest fel ale populaţiei, 21,30 P.
disponibile. Totodată se va putea dezvolta pro an şcolc
jurnal i
importantă în realizarea sarcinilor creează posibilitatea utili ducţia de prefabricate în rea pro
cooperare cu industria re
zării mai bune a formei
de producţie „muncă la publicană.
(Urmare din pog. 1) unităţile de extracţie şi Pentru înlăturarea aces
prelucrare a minereurilor tor neajunsuri s-a adop domiciliu", convenabilă Tovarăşul pr&şedinte ne-a
cu atribuţii în buna des neferoase. De asemenea, în tat un cuprinzător plan pentru multe gospodine cu mai vorbit, de asemenea, I-a comanda maşinii de
Gavril
minerul
făşurare a întrecerii so- primele trei locuri ale în de măsuri menite să îmbu aptitudini în arta bro despre înfiinţarea în ca încărcat trimite Ia lumină,
Dohan
DEVA:
eialisţg/ la sporirea con trecerii se află şi J.P.I.C.C.F., nătăţească munca organe deriei ; drul secţiei bobinaj a u- din subteran, de la Veţei, (Palei-
tribuţiei sindicatelor, prin I.E.E.L.I.F., A.C.M.R U.E., lor şi organizaţiilor sin nei activităţi comple noi cantităţi de minereuri. ro '
intermediul întrecerii, la A. C. M. R„ I. J. T.L., dicale în conducerea, or • Dispeceratul cu me mentare, cca de fotogra Foto N. GHEORGHIU net.
ganizarea
desfăşurarea
şi
dorn —
realizarea producţiei de I.T.S.A.I.A., I.T.A., şi Ofi întrecerii socialiste. serii specifice construcţii- fiere pc metal. fildeş (ă
minereuri, oţel, fontă, şi ciul farmaceutic. zervă la
energie electrică, prevă O recentă plenară a PETROŞ
bilul de
zută pentru acest nn, la Consiliului municipal al ring); I-
materializarea sarcinilor sindicatelor a adus însă în „Prietenii pompierilor^ din Ilia — campioni zavl (7
romeţii
stabilite construcţiei an atenţie faptul că întrece republicani I.UPENJ
familie i
maşini, industriei ■ chi rea socialistă nu se orga în cadrul etapei repu munal şi formaţia civilă CAN: M;
mice şi uşoare ş.a. nizează şi nu se desfăşoa blicane a concursului a- de pompieri din locali fruntaş cu un mare nu Zare, căpitanul echipa (l.uccafă
E.xtcmpo
Aceste căutări şi efor ră peste tot la nivelul ce măr de echipaje, toate jului cîştigător, a fost (Minerul]
rinţelor şi .exigenţelor sta plicativ „Prietenii pom tate. temeinic pregătite, îşi a- extrem de dificilă. Cu
turi nu au rămas fără- pierilor”, organizat în de oşti, i
bilite. Există o serie de Disputa pentru locul minteşte pioniera Adina calm, multă stăpînire de cltoresc)
unele rezultate bune, suc tabăra de la Lacul Sărat sine am reuşit să acu Copie 1.
lipsuri în conducerea a-
cesele eonfiruiind. o seamă cesteia, în stilul de mun (judeţul Brăila), echipa mulăm 155 puncte din citoresc)
brele so
le experienţe, pozitive ale că al organelor şi organi jul Şcolii generale din 1G4 posibile de-a lungul BRAD :
unor colective muncito zaţiilor snidicale, ce se Ilia, care a reprezentat celor patru probe — teo (Steaua
BARZA:
reşti, de căi şi modalităţi manifestă atît în activita judeţul Hunedoara în a- retică, piste cu obstaco (Minerul:
ceastă întrecere, a ocu le, desfăşurarea de luptă, vadaţi di
viabile, mobilizatoare. Fap tea grupelor sindicale, cit Figurant
pat locul I. Un succes ştafeta 6 x G0 m.
tul că în perioada scursă şi a comitetelor sindicatelor OEOAGIi
deosebit care se adaugă Avînd în vedere că e- fraţii să
din acest an oamenii şi consiliilor oamenilor altui loc I ocupat în a- chipajul Şcolii generale „Chitarei
de
cui
muncii din Deva au livrat muncii. Nu se dezbat cu nul 1979 (Deva), precum Ilia a fost singurul din i r a t e i
suplimentar economiei na regularitate şi nu se cu şi unor prezenţe aprecia ţară ce reprezenta o in Sfîntuiui
Corsarul
ţionale însemnate canti nosc sarcinile de plan de te înregistrate în a- stituţie de învăţămînt (Centrul
din mediul rural care a
tăţi de pirită, plumb in către fiecare formaţie sau ceea.şi întrecere desfă reuşit să cîşlige pentru creaţie ,
niel“) ;
concentrate, zinc, cupru, echipă, nu se analizează şurată în ultimii ani a doua oară locul I, me le de ir
ILIA: V
în judeţele Arad, Vîlcea,
var, prefabricate din be exigent .şi cu răspundere Dolj, Harghita, Suceava. ritele sale, bazate pe o mina).
ton, tuburi premo şi rezultatele dobîndite. Se Rezultatele obţinute se pregătire exemplară, a-
B.C.A., vată minerală şi manifestă încă formalism datoresc unei susţinute sigurată de prof. Benone
alte produse, relevă şi o şi superficialitate în sta munci de educaţie desfă Popa, directorul şcolii,
mai accentuată şi rodnică bilirea unor criterii, în şurate în şcoală privind sînt cu alît mai mari.
Pentru
integrare a criteriilor în- urmărirea îndeaproape a apărarea proprietăţii so Pentru isprava lor, aceşti fi răcori
şi
minunaţi
copii
fru
trecerii socialisto în sar ceea ce s-a realizat în- cialiste, a bunurilor oa moşi, sîrguincioşi iu mun noaptea
cinile concrete ale acestei tr-un domeniu sau altul menilor, a vieţii însăşi că .şl la învăţătură, mo Cerul va
totul izo
incendiilor.
perioade. Dar nu numai De asemenea, se simte împotriva deopotrivă, Se deşti, merită toate laude ploi slab
u-
datoresc,
minime
util. Multe dintre uni nevoia să fie sprijinite nei intense pregătiri a le. Ei se numesc i Ma- Intre 4
tăţile economice ale mu mai concret şi mai compe pionierilor, dăruirii şi rius Petruse, Mircea Gri- cele ma:
nicipiului deţin locuri tent organizaţiile sindi dorinţei lor de a învin şan, Gristian Căta, Simo- 25 grade,
pune bri
fruntaşe în întrecerea so cale din unităţile econo ge, sprijinului acordat na Pieptea, Adina I-Ier- zonele d
cialistă pe primul semes- mice clin energetică şi mi de Consiliul judeţean al ciu, Mirela Josan, loan
generale
Şcolii
Iru al anului. Mina Deva, nerit, din industria uşoa Organizaţiei pionierilor. lila, Echipajul „Prietenii pom pierilor" ai manifestările de Tămaş, Adina Zare.
campion
participă
azi
la
republican,
bunăoară, ocupă locui I ră şi a materialelor du Consiliul popular co la Simeria dedicate Zilei po mplcrilor din It.S.it. G. M.
pe ţară şi pe judeţ între construcţii.
7-“-