Page 39 - Drumul_socialismului_1988_09

i • DUMINICĂ, 11 SEPTEMBRIE 1988 Pag. 3

CENTRALA MINEREURILOR DEVA |
Animaţi de idealul generos al creaţiei ! • in întrecerea soda- ţ cu sediul în Deva, Piaţa Unirii nr. 9
) listă pentru îndeplinirea t
l sarcinilor de plan şi a /
DE ORGANIZEAZĂ CONCURS
ARA. i angajamentelor asumate )
:
,CcU>» Cenaclu] literar de nesc amintirea. La casa r pe acest an hotărîtor al ţ în ziua de 26 septembrie 1988, ora 10, pen-
uluit­ „Excelsior ’88“ după-amiaza, desfăşurat memorială a marelui sa­
ul a- \ cincinalului, cele mai i tru ocuparea următoarelor posturi :
ie lo- într-o sală ce a devenit vant Nicolae Iorga ni t bune rezultate la Intre- ’
i so- Pe cărările sfîrşilului neîncăpătoare, ne-a aca­ s-a vorbit despre o viaţă prinderea minieră iu- ţ ® 2 ingineri mineri (bărbaţi) pentru se­
■ A.P., parat non-stop, critica,
rurile de august — începutului luminată de ideile per­ ţ peni le înregistrează, pe t diul centralei.
lernl- de septembrie, ne-am în- polemica iscate fiindu-ne manenţei, ale libertăţii 1 opt luni şi o decadă din ?
de tîlnit 170 de creatori din de un real folos. într-o în cuprinsul românesc şi i an, colectivele carierei ) La concurs se pot prezenta candidaţi ca-
. Sînt toate judeţele ţării pen­ seară, cîţiva dintre noi despre o moarte întune­ i - cu un spor de produc- l
ondl- te îndeplinesc următoarele condiţii :
şterii tru a ne face părtaşi am participat la o discu­ cată, sub loviturile cri­ ţ ţie de 22 000 tone căr-
pro- deopotrivă frumosului şi ţie radio extrem de in­ minale ale fascismului. i bune şi sectorul I ~ cu j vechime 8 ani în funcţii tehnice superi- j
deo- artei. în spaţiul Buco­ teresantă. în materie de înlr-un scurt popas la J o depăşire de peste 2 000 |
ilc oare de specialitate ;
este vinei, prea larg pentru literatură, ceea ce ne-a Stupea, ne-am împărţit tche ® in cadrul depo- i
jutul a putea fi cuprins cu preocupat cel mai mult fiinţa între acordurile zitului Una! din Zam, al / — să aibă locuinţă în municipiul Deva.
idică gîndul, zi de zi, ceas a fost trasarea unor linii „Baladei" lui Ciprian
n a- S.F.E. Ilia, se află în or- ) înscrierile se fac pînă la data de 24 sep- Jj
â re- de ceas, am ascultat cu reale pentru literatura Porumbescu (gîndită şi L ganizare un punct de in- (
pln- nesaţ mesajul pămîntului nouă, adică cea postmo- creată pe aceste locuri), ţ treţinere şi reparare o , lembrie 1988.
şi al oamenilor, ca pre­ dernistă, a unei litera- apa rece a fîntînii şi i utilajelor şi instalaţiilor I Condiţiile de retribuire sînt conform Legii j
tutindeni între conturu­ raturi viabile. Serile cul- livada pe unde ne plim­ cu care se lucrează în ţ
rile patriei, atenţi ia tural-educative, discoteca, bam gîndurile la ceas de ) zonă la exploatarea nr. 57/1974, republicată. s
mărturiile istoriei, des­ n-au lipsit din progra­ oboseală a drumului, dar ţ preluc area masei lem- / Relaţii suplimentare şi tematicile pot fi
coperitori ai dimensiuni­ mul taberei. de luciditate a ajungerii... , iiuujk o Uliul dintre cei )
lor contemporaneităţii, Marele nostru proza­ ) mai buni meseriaşi de la i luate de la compartimentul personal al C.M. j
cu suflul ei impunător al DANIEL MARIAN, tor Liviu Rebreanu — ţ Termocentrala Mintia - 1 Deva, telefon 13040, inter. 116.
creşterilor pe verticală... student cel care a înfăţişat fră- i maistrul principal specia- )
„Excelsior ’88" — ta­ mîntata viaţă a satului ' list Viorel Adam - şi-a (
CO- băra naţională de creaţie
Ul- literară şi artistică, or­ Peregrinări românesc de la începu­ ţ închis cartea de muncă, i © FAMILIA îndurerată
12,30 tul secolului XX — îşi l după 44 ani de activita- j aduce calde mulţumiri
către
C.G.
3,00 ganizată de cu sprijinul Oraşul Suceava, gazda are imortalizată aminti­ ) te, din care 17 la ,,Steaua ţ colectivului Secţiei L5 £ f
C.F.R. Deva şi sectoru-
al
U.T.C.
bum Comitetului judeţean Su­ taberei de creaţie „Ex­ rea într-o casă memo­ 1 de pe Mureş". Colegii l lui clădiri, rudelor, prie- ţ
rială la care ne-am oprit
enţe ceava al U.T.C., s-a des­ celsior ’88" — nume pur­ paşii pentru puţin timp, ţ l-au felicitat călduros, / tenilor şi cunoscuţilor* f
inu- făşurat pe cuprinsul a tat şi de rîul care-1 stră­ răci mai aveam dc mers A N I V E R S Ă R I tuturor celor care i-au <• l
fost alături la marea du-
na ia patru judeţe de adîncă bate — este atestat ar­ acasă la George Co.şbue, rere pricinuită de des­
poe- trăire spirituală — Su­ heologic din timpuri stră­ poetul ţărănimii ardele­ • I.A mulg ani ! cu sănă­ părţirea pentru eternita-
;ene ceava, Botoşani, Bislriţa- vechi (1388) si se consti­ ne, şi apoi tocmai la ECRAN tate şi numai bucurii Diana te de bunul şi dragul lor S 5
MÎRZA
ION
rt * Năsăud, Maramureş. De tuie într-una din zonele Bistriţa. Mi.iulreş, iţi urează cu toată soţ şi tată bun şi iubi- f;
părinţii,
sora
şi
dragostea
triei la Liceul industrial nr. cu bogate tradiţii isto­ Pe drumul de întoar­ ---------------------- t Nelu, cu prilejul majoratului. tor, om de aleasă noble- ş]
cta- 3 Suceava au pornit dru­ rice, ale unui trecui cere spre Moldova, cu (5105) ţe sufletească, trecut în ^
nefiinţă la data dc 5
•
ASTAZI, cînd pentru Lu­
ide- muri spre puncte de ar­ de luptă milenar. O frîn- privirile scăldate în cerul i-au urat sănătate şi ,,La J ciana Murg, din Reia, înflo­ septembrie 1‘JSS. J
Atnintirea sa dragă va
dere vie a fiinţei noas­ tură de timp între zidu­ toamnei maramureşene, \ mulţi ani !" • La Jesă- ) reşte a 25-a garoafă, părinţii trăi mereu in inimile a c
t toria de mătase Deva, i
tre naţionale. Pe tot rile cetăţii de scaun — am oprit la Moisei, unde Aurel şi Viorica, fratele A- noastre. î
O- parcursul acestor plim­ apoi, din nou în tumultul istoria strigă cu sîngele ) valorificarea capetelor şi 1 driau îi doresc „I.a mulţi
ani !“, alături de cel dragi.
□ to- bări conştiente, nu am străzilor... Un prezent martirilor. Aici s-a în- 1 lişiilor de material - i (5103)
: ilm părăsit decît în momen­ de muncă şi împlinire. tîmplat un coşmar, una i prin realizarea şi desla- ţ • CU ocazia împlinirii vîr-
la tele de visare, de reverie Prin oglinzi imaginare dintre cele mai groaz­ cerea în comerţ a Unor i stei de 10 ani, colegii de la • COLEGII de la /.ia- i,
Deva
—
LE.
pre­
laborator
absolută, miezul discuţii­ cerul se reclădeşte fru­ nice crime din istoria . confecţii - aduce un ’ siuni — dragii Citită Roca, i|i rul „Drumul socialismu- £
2,00 lor despre trăsăturile ac­ mos în monumentele is­ omenirii a fost înfăptuită \ spor la producţia marfă ţ urează „La mul|i ani !“. (5003) lui« Deva, îndureraţi tio îf
dispariţia, după o lungă
lui. tului de creaţie specific torice : Voroneţ, Sucevi- de către hoardele hor- l de aproape 40 000 lei pe t Şi grea suferinţă, a pu- • \
zilelor noastre, despre ţa, Moldoviţa, Arbore, thyste ale fărădelegii şi ) an, o economie la cos- 1 V f N Z Ă R I blicistului
!IE „Postmodernism. Ce este Gura Humorului, Putna morţii. Aici, Aici... Am \ turile de producţie de 1 ION MÎRZA
1
şi ce va fi literatura' — pe unde trecînd, am plecat întoreînd capul, ca l circa 15 000 lei şi creş- ţ • VÎMD video recorder şi transmit familiei îndo- v . £
liate întreaga lor corn-
I (titlul unuia dintre cursu- fost străluminaţi de pre­ după privirile martirilor. i ferea productivităţii mun- i apartament patru camere. O- pasiune, asigurînd-o cu ^
răştie, telefon •47320, după o-
rile-maraton, oferit de zenţa vie a Marelui Şte­ Tstoria ne privea de ori­ i cii cu 33,6 lei/persoană 1 ra 20. (5188) amintirea maestrului va >
aur criticul Ion Bogdan Lef­ fan, a unei nepieritoare unde în faţă şi ne cerea ^ • In pădurile de pe ra- \ • VlND caroserie Dacia trăi mereu, flacără vie, \
cci- ter), ,,Poezie şi fantoma­ istorii a poporului român. n cui tarea. l za Ocolului silvic Petro- l breuk, elemente de tinlciilgc- în Inimile lor.
rie, bărl protecţie, R 20 şi Da­
r • tică" (Mircea Cărtărescu), La Ipoteşti ne-au în- I şani a început recoltatul .' cia, materiale dc construcţie,
oul „Tendinţe în proza mo­ tîmpinat versurile Poe­ CIPRIAN NICKEL, ) scoruşelor. După cum ) lemn fasonat, uşi, cărămidă,
calorifer,
de
ile- dernă" (Mircea Nedelriu). tului printre teii ce-i foş­ elev i informează ing. Carol ţiglă, clemenţi cu masă de • MARCELA soţie şi *3
motor
electric
de- ) Biro, un culegător poate i tăiat lemne. Ila(eg, telefon Robert fiu anunţă cu J
I slrhge într-o zi circa 40 1 70067. (5118) nemărginită durere dls-
ţ kg de scoruşe - ceea \ • VlND Dacia 1310, 50 000 pariţia prematură a ce- 'j
15123.
i ce reprezintă o acţiune ţ km. Hunedoara, telefon (5092) lui care a fost un deo- |
sebit om, soţ şi tată
REZERVAŢIA PALEONTOLOGICĂ DE LA LĂPUGIU DE SUS I avantajoasă pentru cei i • VlND Dacici breale , ne- UVADARIU EUGEN
1 interesaţi • Colectivele ) rodată. Deva, telefon 22190. în vîrstă de 29 ani. Nu ţ
(5110)
r
In trecutul îndepărtat care trăiau în apele Mc- Alături de melci, în a- t întreprinderilor minie e ( • VlND maşină de tricotai te vom uita niciodată. s
(acum circa 30 de mili­ dileranei, cînd aceasta pele calde trăiau şi la- , Lonea şi Cîmpu lui Neag ) Veritas 300 ace, nouă. Infor­ (5072) 1
-II
aa- oane de ani), Marea Me- acoperea regiunile noas­ meliranchiate (scoici) 1 continuă să obţină de- i maţii Hunedoara, telefon 11801.
diterană acoperea cea tre, vă prezentăm pe ce­ şi corali. Peclen, o scoi­ ^ păşiri ritmice la _extrac- \j (9/293)
J- mai mare parte din ţara le mai interesante : Mu- / ţia de cărbune. La piu- i o COLEGII de muncă •'
de că avînd aspectul unui de la Fabrica de încăl- >
le- noastră, pe deasupra a- rex, care trăieşte şi în evantai, datorită nume­ J şurile înregistrate de la * P I E R D E R I ţaminte Hunedoara sînt
a); pelor rămlnînd, sub for­ apele de astăzi ale Me- ) începutul anului, cele \ alături dc Livadariu Mar­
>ti~ mă de insule, Carpaţii, diteranei, se caracteri­ roaselor coaste care, por­ t două unităţi au adăugat t e PIERDUT legitimaţie dc cela, Ia dispariţia ful- f
»a- nind din acelaşi punct serviciu nr. 20S8, pe numele gerâtoaro a soţului
ro- Dobrogea de nord şi li­ zează .prin cochilia sa în / împreună, in prima deca- , Rădulcscu Lillann, eliberată LIVADARIU EUGEN.
lo- nele regiuni ale Cîmpiei formă dc fus, groasă şi al regiunii dorsale în 1 dă din septembrie, o 1 de întreprinderea dc încălţă­ Compasiune familiei
i) ; Române. Condiţiile deo­ ornamentată pe toată su­ care cochilia este mai ^ producţie suplimentară ^ minte Hunedoara. O declar îndoliate. (5072)
tn nulă. (10/292)
L- sebit de favorabile de prafaţa cu numeroşi groasă, se împrăştie sub i de peste 1 200 tone de ( • PIERDUT legitimaţie ser­
-II viaţă pe care le oferea spini, tuberculi şi lame. formă de raze, pînă la I cărbune ® Prin reglarea ^ viciu, eliberată de întreprin­
\ î această zonă au permis Acest animal caracteriza partea opusă, mai sub­ reţelelor de înălţime la l derea de încălţăminte Hune­ © FAMILIA Moldovau •
ţie dezvoltarea luxuriantă a apele puţin adinei din a- doara, pe numele Cupeliu Di- Ironim şi Lenuţa regre­
n- ţire a cochiliei. Această ţ 65 cm in producerea be- ’ dina, o declar nulă. (s/zî>l) ta dispariţia bunului lor •
iii - faunei marine caracteris­ propierea ţărmurilor. U- specie trăieşte şi astăzi, i tonului celular autocla- ) prieten
\ : tice Badanianului (Mio- nelo specii nu persistai ) vizat, la I.M.C. Deva, se t SCHIMB DE NELU CIO CERI,
n- oen mediu). puţin timp şi după re­ fără a prezenta însă di­ exprimînd condoleanţe
m- mensiuni de 40 cm dia­ ) obţiine un spor de circa , LOCUINJĂ familiei. (5065)
t); { 1 000 mc pe lună e Nu- )
?at metru. Coralii alcătuiau ţ mărul formaţiilor artistice \
\- adevărate păduri pe sub $ SCHIMB garsoniera con­
nâ i de ia Termocentrala Min- i fort I, ultracentrală cu apar­ © FIUL, nor a şi nepo-
E- oglinda apelor. Prezenţa > Ha a sporit cu una. Es- j tament două camere, central. iii aumi(a cu dur ere în-
); lor în depozitele fosili- ţ ie vorba despre echipa ţ Deva, Decebal, bloc- 109, a- cotarea din viiaţă a ilra-
o; Numeroase localităţi tragerea apelor din le­ partament 1E>. orele 17—20. gului lor tată si bunic.
şi din Transilvania se bu­ giune, ilar în noile con­ fere este o dovadă cer­ t de dansuri, constituită şi ( (5119) după o greu
ul tă că în mările în care / intrată în toiul repetiţii- / su f'.'*rintă,
;ie cură do un renume bine diţii de mediu, cochilia ) lor zilele trecute © O i EPURE DU mu ’RU.
înhumarea, a zi, n sep-
i ; stabilit intre paleontologi, s-a micşorat pînă sub 2 se dezvoltau existau con­ COMEMORARE lembrie, ora
ea diţii de temperatură a- | sursă inepuizabilă de be- ţ 15, in ci-
I: datorită numărului mare cm şi şi-a pierdut toată / nelicii se dovedeşte a li i mii irul din sli •tuia < ălu-
Th de fosile ce provin de la ornamentaţia. Strombus semănătoare acelor din ! — şi pentru colectivul bri- j gărenl, Deva.
Ii vom păst ra
Ş» animalele care au trăit are o cochilie' aproape mările tropicale, deci ^ găzii electromecanice Te- ) © SOŢIA, copiii, socrii ioasa amintire o du-
(5117)
a- temperatura nu scădea şi cumnaţii reamintim
în apele vechii Mări Me- conică, groasă, a cărei l liuc a /. M. Hunedoara ţ cu aceeaşi durere come­
diterane. Pe teritoriul ju­ bază este ornamentată niciodată sub 20’. I — activitatea de recupe- ) morarea a şase săptămfni
deţului Hunedoara se a- prin tuberculi dispuşi în Marea Mediterană a- ) rare a materialelor reia- ) de ia decesul iubitului
flă punctul fosilifor de la spirală. Caracterizînd a- vînd o existenţă atît de 1 losibiie. De la începutul nostru © ONITIU Elena mul­
MIIIAI SPAVCIU
vecini­
rudelor,
Lăpugiu de Sus, pus sub pele calde tropicale, a- lungă, vieţuitoarele care I anului, aici s-au econo- i I.acrimi şi flori pe mor- ţumeşte foştiloi colegi de
lor,
ocrotirea legii. Rezerva­ ceastă specie nu mai au locuit-o s-au schim­ i misit 2500 kg sirmă de ’ mîiitul său. Nu îl vom muncă şi tuturor celor
ţia paleontologică din a- trăieşte astăzi în Medi- bat neîncetat. în urma ij cupru profilată, care o ^ uita niciodată. (5121) Ţâre au fost alături de
cest loc ocupă o suprafa­ terana, dar specii înru­ ridicării lanţurilor mun­ lost relolosită la rebobi- ea în momentele de grea
cumpănă
de
prilejuite
ţă de 320 hectare, cu- dite cu el a căror cochi­ toase apele ei s-au izo­ narea motoarelor elec- decesul fiului ei
prinzînd Valea Popii, Pi- lie atinge înălţimi de 35 lat de cele ale oceane­ \ trice ale locomotivelor de ^ D E C E S E ONIŢIIJ EMIL (PILU).
riul Munteanului, Pîrîul cm şi 2 kg greutate sînt lor pe care le unea. Rînd l mină © O informaţie u- l (5120)
a Crîsnicului, Valea Coşu­
e cunoscute în Marea An- pe rînd au dispărut toţi r tilă pentru cei ce cătă- / © SOŢIA Lina, liul,
e lui. tilelor. Conus, după cum supravieţuitorii vechii I toresc cu. trenul din Hu- 1
o Din depozitele badanic- îl arată şi numele, are ^ nedoara. Agenţia de vo- ţ nora şi nepoţii cu
r Mediterane, locul lor fiind profundă durere anunţă © FAMILIA mulţumeş­
>i ne de la Lăpugiu de Sus forma unui con care poa­ luat de neamurile de ţ iaj C.F.R. din localitate I încetarea din viaţă, du­ te rudelor, prietenilor,
au fost, identificate pînă te fi mal mult sau mai scoici şi melci care mai s-a mutat intr-un sediu J pă o lungă şt grea su­ conducerilor C.S. Hune­
co­
ferinţă a celui care a fost
doara,
I.A.C.R.S.IL,
în prezent peste 1400 puţin perfect. Şi această înainte trăiau în mici nou, respectiv in comple- ) EMIL VLAD, legilor de muncă, veci­
specii de fosile (între ca­ specie este specifică' a- lacuri de pe continent xul de pe strada George 1 de G0 ani, un minunat nilor şi tuturor celor ca­
re predomină gasteropo­ pelor calde din regiunea sau în apele rîurilor. / Enescu nr. 2 (in apropie- ) soţ, tată şi bunic, re au fost alături de noi
Inmormîntarea va avea
dele, cu aproximativ 700 ţărmurilor. La retrage­ ) rea cantinei-restaurant ) loc luni, 12 septembrie, Ia marea durere pricinui­
fulgerător
de
decesul
tă
de specii). Dintre specii­ rea apelor Mediteranei, Prof. MARCELA BALAZS, ^ ,,Siderurgisiul"). \ ora 11, Ia cimitirul din a celui care a fost
le de gasteropode (melci) el a dispărut cu totul. Muzeul judeţean Deva strada Emlnescu — Deva. MÂŢU NICOLAE.
\ \ (5115) (c. 5)
/