Page 42 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 42
>-ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
Căile ferate uzinaie — artere pe care PARTICIPAREA CP.A.P.M. LA FON DUL DE STAT
Şl DE AUTO APROVIZIONARE
„viaţa'" metalului pulsează viguros B COMI
Depăşirea propriilor realizări dovedeşte că există l-n exemr
i
unitatea
Dezbaterea temein că. a- tâ ') aplicării ideilor-forţă Iul realizărilor depăşeşte pe Mixtă căli
!
profundată a Tezelor din izvorî te din Tezele din a- cel al sarcinilor de plan, comunistul
api’ilie, elaborate de secre- prilie — aprecia tovarăşul în uzina nr. 7 se consideră încă importante resurse nevalorificate l'nv'ir-o i
pci
pare
larul genera] al partidului, Dumitiu fvănică, secretând că mai sini destule de fă aprovi/ion.
t o v a r ă ş u 1 Nicolae comitetului de partid al cut piuă la... foarte bine pe se dc uz <
Geauşescu, a oferit largi uzinei nr. 7. Afirm cu toa toată linia. Respectarea Faţă de perioada cores şi de nuloaprovizionare a priilor realizări dintr-o pe ti car ca un
dorn,
col
posibilităţi de perfecţionare tă convingerea că eficien strictă a graficelor de in punzătoare a anului trecut, beneficiat de cantităţi im rioadă similară a anului unităţi a
a întregii activităţi desfă ţa praet'câ a muncii de trare in oţelării a trenu pe 8 luni din acest an, portante dc carne de porc, trecut, ca şi a planului pe nă, în pe
şurate de comuniştii cu partid se regăseşte încor rilor cu fier vechi, calcar, unităţile din cadrul coope- pasăre, oaie şi iepuri de acest an la unele sortimen trecut de 1
prinşi în organizaţiile de porată integral în rezulta var şi expedierea la timp f iei dc producţie, achiziţii casă, ca si dc ouă, lapte te atestă existenţa unor nului, bem
tarr* în va
partid din staţiile .şi ate tele economice cu care am a trenurilor „calde", trans si desfacerea mărfurilor au de vacă si produse lactate posibilităţi care încă n-au r»00 000 lei.
lierele uzinei nr. 7 — trans_ portarea la timp a lingou- predat în plus la fondul — desfăcute în cea mai fost valorificate. Astfel, nu
porturi a Combinatului si- rilor incandescente din oţc- de stat produse insumind mare parte prin sistemul în toate cooperativele a-
iejuig'i llunecloarn. Pro C. S. HUNEDOARA lării în laminoare, expedie 664 000 lei, ceea cc înseam propriu de alimentaţie pu ceastă problemă a fost tra ■ w ELE
gramele speciale de măsuri rea către beneficiarii din nă o depăşire a planului blică. tată cu răspunderea şi exi
tdoptate au inclus soluţii ţară şi de peste hotare a perioadei expirate din an Bste de subliniat faptul genţa necesare. Cooperative
;
valoroce e pentru iniţierea încheiat opt lun şi o de produselor finite reprezintă cu 10,3 la sută. S-au pre că, in perioada la caro ne cum sînt cele din Băiţa, • 20,00
unor acţiuni politice şi cadă din acest an : la pla •— pentru mecanicii de lo dat mai mult ca anul tre referim, producţia agricolă Brăni.şca, Burjuc, Densuş 20,20 Prio
licologii e capabile să de nul de transport în tone-ki- comotivă Ioan Inimic, Du cut produse ca ouă, carne în gospodăriile populaţiei .şl altele nu au preluat prin nomie •
termine dinamizarea num lometri — 103,5 la sută, iar mitru Boţilă, Ştefan Cos de pasăre, de iepure, miere — în special cea anima sistemul achiziţiilor produse la datorie
ii organizatorice şi polili- în tone transportate tco, Gheorghc Avram, şe dc albine, legume, precum lieră — a fost stimulată şi la fondul de stat nici mă ră de ba
;o-edu. ative, în scopul îm 100,4 la sută, la preţul de fii de manevră Gheorghc şi produse destinate indus prin C.P.A.D.M. La dispo car la nivelul convenţiilor • 21,50
bunătăţirii continue a acti cost al transporturilor prin Ignat, Stelian Indrea, Cos- trializării. Au mai fost pre ziţia populaţiei, pentru a- încheiate la începutul a- 22,00 Inel
vităţii productive. efort propriu am realizat o Uche Andrei, impiegaţii dc date — deşi nu la nivelul sigurarca bazei materiale nului, ceea ce dovedeşte gramului.
— Intr-adevăr, avîndu-i economie dc peste 250 000 mişcare Gheorghe Vaidoş, planului — 28,4 tone melci delăsare şi dezinteres. Nu
in frunte pe comunişti, toţi lei, încadrîndu-ne în con Constantin Popescu ş.a. — In cochilii, 44 tone fructe, a producătorilor, au fost există în reţea cooperative
puse : 27 tone apistin, 150
oamenii muncii din uzină sumul de combustibil pla iot at iţea domenii ale ac- peste 14 tone fasole, 13 to tone îngrăşăminte chimice, fără posibilităţi de a atra
acţionează cu liotărîre pen nificat ; planul de reparaţii uvi lăţii practice în care ne seminţe dc dovleac şi ge prin sistemul achiziţiilor
tru a da viaţă ideilor şi mijloace de transport (lo periertibilita.tea si dorinţa alte produse, dintre care L 500 kg sămînţă pentru produse, la fondul dc stat, DEVA :
propunerilor formulate în comotive şi vagoane) a fost ce autodepăşire sînt con unele destinate exportului. răsaduri dc legiune, 250 to dar mai există, din păcate, voaluri ;
adunările generale de partid îndeplinit în proporţie de siderate cuvinte de ordine, Participarea cooperative ne seminţe dc cereale, conduceri de cooperative iilor (Patr
105 000 pui dc o zi, iepuri-
ţi în forumul democraţiei 101,2 la sută ; suplimentar componente inseparabile lor de producţie, achiziţii care cred că acest aspect dans (Arta;
noastre muncitoreşti, revo sarcinilor stabilite s-au re ale acţiunilor prin care în şi desfacerea mărfurilor la matcă, purcei, puieţi de al activităţii lor se rezol HA : Fiăc.
(Modern />
luţionare, astfel îneît, la condiţionat peste 8 tone dc tregul colectiv al uzinei ur fondul dc stat şi de auto- pomi fructiferi şi multe al vă de la sine. fraţii săi
apropiata Plenară a C.C. piese de schimb. măreşte creşterea continuă aprovizionare s-a realizat tele. Perioada care urmează 15) ; Coi
al P.C.R. să putem rapor Aşadar, rezultate bune a fluenţei transporturilor pe două căi — cea a achi Pentru a stimula prelua pînă la sfîrşitul anului este I—II (l-lac,
ŞA NI : Di
ta şi noi rezultate bune în la principalii indicatori. uzinale. ziţiilor — expresie a schim rea surplusului de produse una propice pentru spori liiilie (Par
producţie, ca urmare dircc- Cu toate acestea, deşi nive- MIRCEA DIACONU bului de mărfuri dintre sat agricole din gospodăriile rea contribuţiei C.P.A.D.M. cîntcccior
şi oraş — şi cea a gospo populaţiei, cooperativele au la fondul dc stat şi de au- caracteriza
EUPENI :
dăriilor anexă. Trebuie să desfăcut la schimb de măr loaprovizionaro. Trebuie fo bărb-■* ’ (f
adăugăm deci că, în aceeaşi furi 330 mc cherestea de losită la maximum pentru CAT *"n
13 Septembrie - Ziua pompierilor perioadă, din gospodăriile ruşinoase, 7 000 bucăţi blo ca planul pe acest an să Zile din tre
(Lin.
curi de b.c.a., 450 000 bu
fie realizat şi în structură
anexă ale unor cooperative
PETICEA :
clin Republica Socialistă România cum sînt cele de la Brad, căţi ţiglă, 200 tone var, 800 la toate sortimentele. dc citoresc) ;
tone ciment, 2 100 mp fa
Ilia,
Votci,
Zam,
către toate cooperativele.
Orăştic,
Urgia (Mu
.Sălaşu dc Sus, Bucureştii, ianţă şi alte produse. mc:A NJ :
(Retezat) ;
Pui şi altele, fondul de stat Desigur, depăşirea pro- lON CIOCLEI ta şa montul
(Urmai® din pog. 1) I Rezultatc meritorii în a- activitatea de P.S.l., să a- (Steaua K
coaslă direcţie au dobîndit sigurăm acesteia un spor BARZA !
I Hunedoara se prezintă cu comisiile tehnice de P.S.l. de calitate si eficienţă, pu fagi (Min
un bilanţ pozitiv, bogat în şi formaţiile civile de pom ternic mobilizaţi de îndem Activitate susţinută pentru îndeplinirea integrală, TIE : Dos:
trîa) ; Aer
realizări pe linia preveni pieri de lu C.S. Hunedoara, nurile si sarcinile ce ne re (Flacăra) ;
rii şi stingerii incendiilor. C.S. „Victoria" Călan, I.P.I.. vin din Kxpunercn tovară BAI : Rîd<
Sub conducerea organelor Deva, Ţesătoria de măta şului Nicolae Geauşescu cu la timp, a sarcinilor de plan (CeiM.ru I c
„C
şi organizaţiilor de partid, se Deva, 1. M. Petrila, pr’vije la unele probleme nici) ; HA
cu sprijinul organelor loca l.M.M.R. Soneria, Depou a ie activităţii cconomiccrso- (Urmare din pag 1) La punctele nodale şi Organizaţia noastră de flacără (D
Scopul
le de stat, Grupul de pom C.F.R. Simeria, B.A.D.l’.S. ciaie, ale muncii ideologi- prioritare de lucru, am in partid foloseşte şi alte mo CA EA.\ T : ş
pieri, conducerile obiective Deva, S.F.B. Vaţa de Jos, c" şi poPtico-educativ'o, trodus maniera analizelor dalităţi pentru întărirea (Centrul t
lor au iniţiat, organizat şi I.M. Barza, l.L.P.P. Deva precum şi ale situaţiei in Comitetul de partid, con zilnice, însoţite de adopta rolului său conducător în creaţi© *C
desf; işurat acţiuni de P.S.J. şi altele, care au desfăşu ternaţionale, din 29 aprilie siliul oamenilor muncii, or rea măsurilor ce se impun activitatea politioo-qrganiza- nici) ; St;
multiple şi diversificate, a rat o activitate eficientă şi 1983. pompierii militari şi ganizaţiile de sindicat şi în fiecare loc şi moment. toricu consacrată îndepli doblo pen
roşul) ; IJ
căror eficienţă s-n materia variată pe linia asigurării civili din judeţul Hunedoa U.T.C. din întreprindere Pornind tot de la conside nirii integrale a sarcinilor iarnă (Lui
lizat prin îmbunătăţirea obicctivuloi împotriva in ra, împreună cu comisiile şi-au concentrat eforturile rentul priorităţii şi impor ce stau în faţa colectivu
considerabilă a situaţiei o- cendiilor reuşind să desco tehnice de p.s.i. şi conduce, pentru devansarea termene tanţei, comitetul de partid lui. în acelaşi timp, ne
perative din zona do res pere şi să înlăture operativ rilo unităţilor economico- lor de execuţie a furnalului a repartizat membrii săi preocupăm mai insistent —
ponsabilitate şi reducerea multe cauze care ar fi pu soeiale şi instituţiilor, sînt nr. 4 de la C.S. Hunedoara, astfel incit să asigurăm o aşa cum indică secretarul
stărilor de pericol. S-a ac tut provoca incendii, evi angajaţi cu toate forţele a bateriei nr. 3 de cocsifi bună cuprindere si desfăşu general aL partidului, tova
ţionat cu mai multă insis denţiem, de asemenea, re pentru îndeplinirea exem care de la C.S.V. Călan, rare a muncii în toate zo răşul Nicolae Geauşescu —
tenţă şi eficienţă pentru zultatele foarte bune obţi plară a misiunilor cc ne precum şi a altor obiective nele şi pc toată durata. de perfecţionare, in con
creşterea răspunderii în revin pentru apărarea vie din judeţ şi din afara jh- tinuare a stilului şi meto
muncă a tuturor categorii nute dc pompierii din lo- ţii oamenilor şi a avuţiei deluhii. In aeel'a.şi sens, am Pe lingă aceasta am între delor de lucru, pentru ca, i:nh\ a I
lor de personal pentru in culităţile Baia de Gris, Ha naţionale împotriva incen reanaliznt graficele de exe prins controale asupra ac IU. 3J, 15.
tivităţii brigăz.iloi care au
tegrarea în activitatea co ţeg, 1 lin. Băii,a. Brad, Sar- diilor şi a altor calamităţi cuţie şi am rcciimensionat in acest mod să asigurăm F YS.;\ A 1
tidiană a spiritului auto mizegetusa, Simeria, Vaţa naturale, aducîndu-nc ast potenţialul productiv al lucrat sau lucrează tocmai îndeplinirea obiectivelor şi Kxt.r. a I
apărării împotriva incendii de Jos, Sâla.şu de Sus, Peş fel contribuţia la edificarea subunităţilor în conformi în punctele fierbinţi, prio sarcinilor pe care trebuie ■A, 20, 4.
Kxt.r. a 1
lor la fiecare loc de mun ti.şu Mic, Burjuc, Gcoagiu. socialismului .şi comunis tate eu volumul şi exigen ritare : brigăzile 01 - con să le realizăm în 1983 şi .8, -10, 37.
că, unitate socialistă sau Conştienţi că trebuie să mului în scumpa noastră ţele sarcinilor de pian pe strucţii, 62 — montaj, 64 în perspectiva întregului KNtr. a \
localitate. ne perfecţionăm continuu patrie. acest an. do locuinţe ş.a. cincinal. 10, 43, 17.
Extr. a \
22, 23, Ii.
E\!r. a \
33. 0.
19.
Bucuria timpului liber poate dobîndi si.. valenţe educative 31, 4 1. 38,
Extr. a
3
Fond ton
881 2.VJ Ici.
Se iile cui lural-educat i vc tează cu „Bona sora !”. Ti în prima treime a dis unor invitaţi — actori, so rilor. în localul de dans, bună seara cînd intră in
şi distractive au devenit nerii îşi reiau tradiţiona cotecii, nu l-am întâlnit pe lişti de muzică uşoară, deşi era aproape ora 19, aşezămîntul de cultură'!
o prezenţă firească, aştep lele locuri în cerc sau în „reprezentantul" în cauză. grupuri voenl-inst rumen - doar muzica se derula in O obligaţie măruntă. Pu
tată, cu reale implicaţii in funcţie de... spaţiu. Călin Probabil nu a venit deloc. tale care să ofere scurte ritmurile-i cunoscute. Nici ţinilor, care nu uită să
viaţa tinerilor. Dovadă a llaţiu, de la D.J.P.Tc., co Despre un program con rccitalui'i. Considerăm ne un tinăr. „Seara, organi facă ■ acest lucru, le ofe Pentru a
interesului pe care aces laborator al localului, ce cret do desfăşurare a serii, cesar să so reia concursu zată de Clubul municipal rim o melodie. Sint as va incăl/i i
tea îl exercită îl consti asigură sonorizarea, ne nici vorbă. Ar fi atît de rile de dans dotate eu al tineretului, reprezentat pecte care. se bucură de veni trop
tuie prezenţa lor în nu spunea că pune la dispo necesar ! Mai ales că şi premii in melodii cu de de instructorul Vasile t- interes din partea celor cerul va Ti
ros.
Eoe.
măr mare în aşezămintele ziţia tinerilor noutăţi mu lo.ş, avea să înceapă ceva prezenţi. ploi care y
de cultură sau localurile zicale de sezon, o muzică PRIN CÎTEVA UNITĂŢI CARE mai târziu, după cum ne în loc de concluzii : în tartor dc
de alimentaţie publică care comercială, de efect. Apa mărturisea ing. Liviu Za- şişi organizatorii serilor tc izolat
organizează astfel de reu ratura aparţine t.C.S.A.P. ORGANIZEAZĂ SERI CULTURAL- mora, cel care de ani de cuitural-distractive pentru electrice. \
fia slai) la
tineret menţionaţi, in spe
niuni. în ce priveşte modul de EDUCATIVE Şl DISTRACTIVE zile conduce întîlnirile cial cei de la „Bachus", intensificări
Restaurantul „Bachus" desfăşurare : la început se dansante de aici. Pro 40—50 km /li
din Deva organizează, cu organizau, după spusele PENTRU TINERET gramul serii (un lucru recunosc că au datoria ca şi apoi din
mi
ralurile
excepţia zilei de luni, seri aceluiaşi interlocutor, pe bun — n.n.) cuprindea astfel de manifestări să cuprinse
cultural-distractivc în lo lingă... dans, concursuri de audiţii muzicale comen fie mai temeinic organi grade, iar
calul de dans pentru ti dans care se bucurau de seara de dans constituie dicaţie. Credem că tinerii tate, prezentarea albumu zate, să devină mai va între 20 şi
cal mal ri
neret. Chiar înainte de o- o bună primire din par o modalitate educaţională merită mai multă atenţie lui mult îndrăgit semnat riate, mai interesante şi, 25 şi 28 gr
reie 18,00, tinerii încep să tea celor prezenţi, orga cu tinerii, „îndeosebi cu din partea organizatori de Lorcdana Groza, pre mai ales, să dobîndoască La munte
valenţe educative. E nece
sosească. La intrare — nizate de 1.0.3;A.P. S-a unii care încalcă reguli lor. cum şi microconcursuri de deveni în ;
bilă ' ’i cei
tradiţionalul bilet de cinei renunţat la această iniţia elementare de compor 1n faţa Centrului de cunoaştere a stilului şi in sar să sporească rolul orga noro.i. Loc
lei (prilej de nemulţumire' tivă. A rămas, de aseme tament". cultură şi creaţie „Cinta- terpretului, piese în pre nizaţiilor de tineret, („pre ploi care v<
pentru organizatorii se nea, singulară şi seara de Am consemnat şi păre rea României" din Deva, mieră, ocolul lumii în cîn- zenţa" membrilor Comite ractcr de c-
va sufla m
rilor de l-l centru] muni dicată tinerilor de la rea a doi tineri — Gavriiă cel mai „vechi" organiza tccp. Odată pe lună după tului municipal U.T.C. ră- tenslficări d
cipal de cultură şi crea I.P.F.G. Macavei şi Gyenge Edb. tor de seri cultural-dis- cum ne spunea şi Sandu mîne încă o enigmă ?! — din sectoru
n.n.). Se impune, de ase
ţie „Cinlarea României" — în ce măsură se im oameni ai muncii In tractive pentru tineret, o Popescu, directorul centru menea, o colaborare în cal contă,
do serviciu
din localitate unde pre plică comitetul municipal B.D.A.P.S. şi Cooperativa mulţime de tineri. Deo lui de cultură şi creaţie, co).
ţul biletului este de 10 U.T.C. în organizarea a- meşteşugărească „Presta camdată aşteaptă, populînd se organizează şi con fapt a tuturor organizato
în
folosul
lei — n.n.). Sălile do dans, ceslor reuniuni ? rea'' : „Serile cultural- treptele cunoscutei insti cursuri de dans. Nu scă rilor educaţiei tor tinerilor, m m
păm din vedere nici com
al
perma
pregătite „ca pentru re — Există un reprezen distractivc organizate pen tuţii. „Porumbeii de pe nente.
velion”. dotate cu orgă de tant care „pendulează" in tru noi ar putea deveni stâncile casei de cultură" portamentul oaspeţilor
noştri : un exemplu edi
lumini. încep să se popu tre acest local şi casa de mai interesante, mai n- a devenit o expresie în
leze. Muzica disco debu cultură. truclive prin participarea cetăţenită in mulul tine ficator — ciţi tineri spun f B. CĂTĂLIN