Page 5 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 5
1
Ll^cVu |
s &
PROLETARI DIN TOATETARILE. UNIŢI-\M ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu
tovarăşa Elena Ceauş eseu, va efectua o vizită
oficială de prietenie în Republica Unită Tanzania
U-
Republicii
preşedintelui
T o v a r ă ş u 1 Nicolae răşa Elena Ceauşescu, va nite Tanzania, Aii ITassan
preşedintele
efectua o vizită oficială de
Ceauşescu,
S O C I A L I S M U L Republicii Socialiste Ro prietenie în Republica U- a lunii septembrie 1988.
Mvvinyi, în prima decadă
nilă Tanzania, la invitaţia
mânia, împreună cu tova
RfîÂIll ĂUCOM ITETUili suiînm
RaPUtARAIUDE^E^N CAMPANIA AGRICOLA UE TOAMNA
Toate tortele antrenate la strîngerea
Anul XL, nr. 9 577 VINERI, 2 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani
nutreţurilor şi pregătirea patului germinativ
TOVARĂŞUL NICOLĂE CEAUŞESCU A PARTICIPAT LA
pentru viitoarea recoltă de păioase
CONSFĂTUIREA CU ACTIVUL DE PARTID în aceste zile ale începu la lucerna. Se află în pli iniţiativa consiliului popu
tului de toamnă 1980, nă desfăşurare recoltarea lar comunal —, mai multe
SI CADRELE DE BAZĂ DIN AGRICULTURA preocupările cooperatorilor, fîneţelor. Marea majori duminici la rînd, acţiuni
tate a suprafeţei ce pro
specia
mecanizatorilor
şi
la care a luat parte un
liştilor dc la C.A.P. Bră- duce fîn a fost recoltată mare număr de oameni,
T o v a r ă ş u 1 Ni colan găsit expresie şi în acest privire la pregătirea şi nişca vizează două acţiuni de membrii cooperatori. A în special cei ce lucrează
Ceauşescu, secretar gene cadru sentimentele do a- desfăşurarea campaniei de de maximă însemnătate : lucrat însă şi o echipă de în ramuri neagricole, în
ral al Partidului Comunist leasă dragoste şi preţuire recoltare a culturilor de recoltarea, transportul şi afara localităţii. Pînă în
ilomân, preşedintele Re cu care lucrătorii ogoare toamnă, însămînţarea ce depozitarea nutreţurilor şi prezent au fost depozitate
publicii Socialiste Româ lor, asemenea întregii realelor păioase, executa efectuarea arăturilor a- COMUNA în furajeria unităţii circa
nia, a participat, joi, Ia noastre naţiuni, îl încon rea ogoarelor adînci şi a dînci pe suprafeţele ca BRĂNISCA L 050 tone paie. Baloţii
Consfătuirea' cu activul de joară pe tovarăşul Nicolae altor acţiuni de creştere urmează a fi însămînţate sînt aduşi ou o platformă
partid şi cadrele .do bază Ceauşescu, recunoştinţa a capacităţii de producţie cu orz şi grîu, în perioa do mare capacitate, de
din agricultură. profundă ce i-o poartă a solului. da imediat următoare. către Lucian I3îe. în
fel,
a-
La consfătuire, desfăşu pentru preocuparea sa în cursul livrărilor au în ce priveşte prima cosaşi. In acest producţie cîmp se mai află încă
proape
întreaga
rată în zilele de 30 august permanentă 'faţă de conti fost analizate, de aseme urgenţă, din situaţia ope circa'200 tone paie şi cam
— 1 septembrie, în pieii nua dezvoltare şi moder nea, probleme legate de rativă^ la zi rezultă că, la de fibroase a fost adusă tot atîta ' fîn. De aceea
şi pe grupe de judeţe, au nizare a agriculturii, faţă evaluarea, recoltarea şi ora actuală, sînt puse la în unitate, obţinîndu-ss activitatea se cere mult
participat primii secretari de transformările înnoi depozitarea produselor n- păstrare în baza de nu furaje do bună calitate intensificată, f ol osi n d u -s e
de
bun
timpul
şi secretarii cu probleme toare în viaţa satului, ro gricole do toamnă, struc treţuri a fermei zooteh şi la un preţ de cost acestor zile. Se află. de lucru aî
transportul
fi
scăzut.
nice 1 200 tone siloz, 350
La
de agricultură ai comite mânesc, de sporirea bună tura culturilor pe anul tone semisiloz şi 350 tone nului şi paielor balotate
telor judeţene de partid, stării locuitorilor săi. 1989, programul de însă- cu presele, cu care lu TRAIAN BONDOR * 2
fîn. în prezent se efec
preşedinţii consiliilor uni împreună cu tovarăşul mînţare a pajiştilor natu tuează — de ' către meca crează mecanizatorii Mi-
ce agroindustriale de stat. Nicolae Ceauşescu, în pre rale, inclusiv a pădurilor nizatorul Nicolae Cioază hăiţă Ursa şi Eugen Mîrza.
păşunabile.
şi cooperatiste, ai uniuni zidiul consfătuirii au luat Raportul de la prim ui — cea de a IV-a coasă au fost organizate — din (Continuare in pag. a 2 o)
lor judeţene ale coopera loc membri şi membri su punct al ordinii de zi a
tivelor agricola de produc pleanţi ai Comitetului Po fost prezentat de tovară
ţie, directorii direcţiilor litic Executiv al C.C. al şul Ghcorghe David, mi
generale agricole judeţe P.C.R., secretari ai Comi nistrul agriculturii.
ni;, ai trusturilor LA.S. şi tetului Contrai al parti Pe marginea problemelor Din resurse energetice secundare
S.M.A., ai trusturilor pen dului, cadre din conduce
rea unor ministere şi in supuse dezbaterii au luat
tru horticultura, ai între stituţii centrale. cuvîntul, în plen şi în şe
prinderilor de contractare, dinţele pe grupe, 271 de megawaţi-oră în pius pentru
achiziţionare şi păstrare a în deschiderea şedinţei, participanţi.
produselor agricole, direc a luat cuvîntul tovarăşul Dezbaterile au pus în e-
tori de întreprinderi agri Emil Robu, membru al videnţă înalta apreciere producţia de metal
cole de stat şi preşedinţi Comitetului Politic Execu de care' se bucură strălu
de cooperative agricole de tiv, secretar al C.C. al cita activitate a tovarăşu
producţie care au obţinut P.C.R. lui Nicolae Ceauşescu In întreaga perioadă ce G — energetic, ale căror atelierului nr. 1 — exploa
tare de la centrala termo
producţii mari la cereale Consfătuirea a avut ur consacrată progresului ne a trecut clin acest an, principale atribuţii con
le păioase, activişti de mătoarea ordine de zi : întrerupt al patriei noas lună de lună, Combinatul stau în transportul, dis electrică recuperatoare nr.
partid, reprezentanţi ai u- .1. Raport privind rezul tre socialiste, subliniind siderurgic Hunedoara s-a tribuirea şi urmărirea e- 2. Stau mărturie cei peste
nor ministere, specialişti tatele de producţie obţi rolul său hotărîtor în sta numărat printre marii ficienţei cu oare este uti 700 MWh cu care colecti
din domeniul cercetării nute la gnu, orz şl cele bilirea strategiei generale consumatori de energie lizat fiecare kilowatt-orâ vul secţiei C.T.E.It. nr. 2
ştiinţifice. lalte culturi care au fost de dezvoltare economico- a depăşit prevederile de
plan pe opt luni. canti
La sosirea în sala Ra recoltate în vara anului socială a ţării, în funda sA nw<m tiî MAI MULTA ! tatea de energie electri
diodifuziunii, unde a a- 1988, stadiul livrării pro mentarea şi înfăptuirea ENEKH ELECTRICA din producţie proprie
5-9 «OttOMIJlM PE TOAU CÂlît ! că
vut loc consfătuirea, se duselor la fondul centra noii revoluţii agrare, tn fiind obţinută pe baza
cretarul general al parti lizat al statului, concluzii organizarea şi conducerea reducerii consumurilor spe
dului, preşedintele Repu le ce se desprind şi mă amplului proces de edifi electrică din judeţ care cifice.
blicii, tovarăşul Nicolae surile ce trebuie luate care a socialismului şi au reuşit să se încadreze La C. S, Hunedoara Din discuţia purtată cu
Ceauşescu, a fost întîmpi- pentru realizarea planului comunismului în România. în cota repartizată, rea tovarăşul Constantin Bre
nat cu entuziasm de par ia cereale păioase în anul Participanţii la lucrări lizau! chiar importante benel, secretarul organi
ticipanţii la lucrări. Cei 1989 ; îndeplinirea indica au exprimat sentimente economii. Este o dovadă zaţiei de partid a atelie
prezenţi au aplaudat şi o- torilor dc plan în zooteh de profundă stimă şi pre a înaltului spirit patrio furnizat din sistemul ener rului, am reţinut cîteva
vaţionat îndelung, au scan nie şi acţiunile ce trebuie ţuire faţă de tovarăşa tic ce-i caracterizează pe getic naţional pentru pro acţiuni iniţiate la propu
dat cu însufleţire numele întreprinse pentru realiza Elena Ceauşescu, militant toţi siderurgiştii hunedo- ducerea metalului. nerea comuniştilor de nici,
partidului şi secretarului rea efectivelor şi produc dc frunte al partidului reni, cu o menţiune în — Cu aceeaşi responsa prin care se urmăreşte
său general, al patriei ţiilor animaliere . plus pentru oamenii mun bilitate este tratată şi creşterea continuă a efi
noastre socialiste. Si-au 2. Program do măsuri cu (Continuare în pag. a 4-a) cii din cadrul Uzinei nr. sarcina ' producerii ener
giei electrice în centralele cienţei economico a înlre-
proprii ale combinatului MIRCEA DIACONU
nostru — afirma ing.
MASĂ ROTUNDĂ LA l-M-M.R. SIMERIA De la idee la aplicare - o dimensiune Ghcorghe Gostian, şeful (Continuare în pag. o 2 o)
ce defineşte probitatea politică şi profesională a colectivului
La prima vedere, unui nician, secretarul adjunct vim totul în mod acliv, sensul educci acestui
colectiv dintr-o între pentru problemele de pro constructiv, să căutăm ne timp. ,
prindere industrială de pagandă al comitetului de încetat şi să no angajăm S. A. : Se ştie că toată
profil reparatoriu, cum partid al întreprinderii. cu energie în soluţiona lumea este preocupată de
este cel de la I.M.M.R, Lo dăm cuvîntul. începe rea problemelor ce se modernizarea producţiei,
Simoria, nu i s-ar putea Sabin Armeanca : ivesc în producţie. de creşterea productivi
pretinde mişcare novatoa tăţii muncii şi ridicarea
re, înlrucit întreaga mun calităţii acesteia. La noi,
că sc desfăşoară după Organizaţia de partid — promotor al printr-o dispoziţie a cen-.
tipare vechi, cunoscute, spiritului revoluţionar tratei, a apărut sarcina
omologate. Cu alte cuvin reparării cisternelor de
te, nu poţi repara prin mare capacitate, provenite
inovare. Supunem această — După părerea mea, Red.: Vă invităm să din combinatele şi între
idee dezbaterii la o masă este foarte important să -aduceţi ceva concret.. prinderile chimice. Cu
rotundă, la .care au parti nu accepţi totul, atît în I. G.: în activitatea răţarea cisternelor de
cipat tovarăşii Sabin Ar profesie, cît şi în munca pentru înfăptuirea sarci mare capacitate nu se prea
meanca, secretarul orga de partid, ca un dat nilor economice intervine poate moderniza, ccl puţin
nizaţiei do bază de partid imuabil, ci să ai o ati nevoia reducerii timpului deocamdată, pentru faptul
nr. 1 din secţia cisterne, tudine activă, cutezătoare, că la noi acest ti]) de lu
Sabin Hîrciog, şef de echi aşa cum sublinia în aplicării în practică a crare este nou. în aceste
pă dc forjori în atelierul repetate rînduri secreta ideilor sau propunerilor, condiţii, beea ce ni se
nr. 6, mecanică, ingine rul geneial al partidului, pentru că timpul costă. cere este aplicarea unei
rul Ovidiu Mureşan, coor t o v a r ă ş u l Nicolae De aceea, comitelui da Calitatea cărbunelui pe cil i'O-l extragem noi osie foarte
donatorul colectivului de Ceauşescu. partid şi consiliul oameni CORNEL FIERARU bună — par să spună cel trei mineri din brigada !ui Şte-
fitn Alba, clin sectorul IV al I.M. Petrila.
proiectare al întreprinde Ce înseamnă acestea în lor muncii din unitate ac Foto OVIDIU PARAIA^U
rii şi loan Giurgiu, teh fond ? Că trebuie să pri- ţionează cu insistenţă in (Continuare in pag. a 2-aJ
