Page 50 - Drumul_socialismului_1988_09

PcJCj. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

n.

CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Invătămîntul hunedorean — chemat m m
t
să răspundă obiectivelor actualei etape
Mobilizare amplă îa strîngerea recoltei uematograf
H exfu:
de dezvoltare a patriei brie" clin 1
vui Aic exi
şi însămînţarea păioaselor me 1 io edu
llst-ştiinţifi
(Urmare din pag. 1) studenţi, înscrişi la cursu­ contribui ia o temeinică cârca ob
In ţoale unităţile din lia Barbu din Sîntămăria arat 130 ha şi a pregătit rile serale, din care 100 formare a elevilor prin şi mlsticisi
cină a ceb
Consiliul unic agroindus­ de Piatră. 50 ha la cooperativa agri­ în felul acesta o adaptare numai în anul întîi, în muncă şi pentru muncă. arte". Pen
expu
trial Bretea llomână se — Cum este participa­ colă din localitate, iar la mai eficientă a absolven­ profilele electromecanică O atentă apropiere a temei filmul
tat
desfăşoară din plin — în- rea la lucru a coopera­ unitatea din Sîncrai a arat ţilor la locurile de muncă, tehnologică, furnale şi o- învăţămîntului de produc­ ignoranţei"
tr-o bună organizare şi cu torilor ? G0 ha şi a realizat patul sporirea competenţei lor ţelării, deformări plastice ţie, de viaţă, urmărindu-se
99 ACTH
0 puternică mobilizare dn — Foarte bună. Toţi lo­ germinativ pe 30 ha. La în rezolvarea problemelor şi tratamente termice, tur­ deopotrivă valorificarea ce­ NIC A. Feri
forţe — recoltarea carto­ cuitorii apţi de muncă din arături şi discuit lucrează concrete din întreprinde­ nătorie. Despre calitatea lor mai bune tradiţii ale n cooper
filor şi porumbului. cele două sale iau parle Mi hai Şubă, Dănel Tănă- rile miniere. O atenţie deo­ procesului instructiv-edu- învăţămîntului hunedo- de produci
— Avem de strîns recol­ la recoltarea porumbului. sescu, Constantin Braşo- sebită se acordă cercetării cativ vorbesc rezultatele rean, se manifestă în noul se află în
dă de reco
ta de pe 27G ha cultivate Vin la lucru şi cei înca­ veanu, Constantin Mânu, ştiinţifice desfăşurate, fapt an şi la Liceul industrial prezent,
cu cartofi şi 498 ha cu draţi în marele Combinat, Niţă Tudose, Ştefan Ştefă- relevat de cele 30 teme obţinute de cele două uni­ nr. 1 Orăştie, în c.are au fondul de
porumb — ne spunea Be- siderurgic din Călan sau noaică şi încă 5 mecani­ de cercetare contractate tăţi de învăţămînt supe­ de autoapj
tone roşii,
none lonescu, inginerul şef in alte unităţi economice zatori veniţi de la S.M.A. în special cu unităţile mi­ rior la sesiunile de comu­ păşit peste 1 800 elevi, în­ 25 tone v
al consiliului unic. Lucra­ din împrejurimi, unii luîn- Luncoiu de Jos. niere din Valea Jiului, din nicări ştiinţifice studen­ scrişi la cursurile de zi, gogoşari ş.
rea a început săptămîna du-si concediu pentru a — Ne străduim să rea­ întregul judeţ, a căror ţeşti, la concursul „Traian serale, profesionale.
trecută.şi se realizează un lizăm un pat germinativ valoare se ridică la 6,G Lalescu" ş.a. Liceul agroindustrial llia
ritm bun de lucru zilnic, de cea mai bună calitate, De la înfiinţarea sa în reuneşte, ia rîndul său, r g'ELE
paralel cu grija de a se C.U.A.S.C. deoarece de acesta de­ milioane lei. îmbucurător anul 19GG, Liceul indus­ peste 500 elevi. Şi aici,
este faptul că aceste teme
evita orice pierderi de BRETEA ROMÂNĂ pind in mod hotărîtor re- vizează sporirea bazei de trial nr. 4 Deva a pregă­ personalul didactic este • 20,00
recoltă. coltele do cereale păioase materii prime, exploatarea tit aproape 7 000 de tineri animat de dorinţa de a 20,20 fn
Unitatea agricolă din ale anului viitor —. ară- prin cursurile liceale, de obţine rezultate superioare Plenarei C
Buşi are cultivată cu car­ la Petru Stînea, conducă­ şi valorificarea superioară zi şi serale, şcoli profe­ Un amplu
tofi o suprafaţă do 25 ha. participa la activitatea de torul formaţiei de meca­ a noi zăcăminte, proiec­ sionale si de maiştri. Ab­ în pregătirea forţei de program f
muncă
agricul­
necesare
1 a siriusul recoltei, in pe ogoare. Veronica Bor- nizare. în această toamnă tarea de maşini şi utilaje solvenţii săi pot fi întîl- ţionarea i
tarlaua din apropierea căii dea, Agafiu Vesa, loan în colo două cooperative miniere cu randament ri­ turii hunedorene, o pre­ vităţi • 2
ferate, se înregistrează zil­ Miilor, lovu Mărconi, loan agricole pe care le deser­ dicat, reducerea consumu­ niţi pe şantierele de con­ zenţă bună la concursurile documente
nic un mare număr de Popa, Alexandru fu.şan, vim vom însămînţa 105 rilor de materiale, com­ strucţii din Deva, Valea pe discipline de învăţă­ Cadran
coopera toi i, printre cei Maria Pîrvu, Silvia Uieţ, ha cu orz, şi 3G0 ha cu Jiului, din întregul ju­ mînt şi pc meserii. 21,15 Se
mai harnici numârîndu-se Otilia Zăvoianu şi alţii au griu. bustibil şi energie, orga­ deţ, profcsînd meserii spe­ Situarea învăţămîntului „Univers, n
A dam lîelennaa, Ludovic recoltat pînă acum cele — Cînd va începe se­ nizarea judicioasă a acti­ cifice — constructori şi hunedorean pe locul III
• 21,40
Covaci, Leontin Dumba- mai mari suprafeţe. mănatul ? vităţilor în subteran ş.a. finisori, instalatori, meca­ în întrecerea socialistă or­ xicane. D
1 eseu, Ghoorghe Moga Paralel cu strîngerea — Am semănat deja Asemenea aspecte vor sta nici maşini şi utilaje, lă­ ganizată pe ţară repre­ 21,50 Telej
numbulescu şi mulţi alţii. roadelor toamnei in unită­ 10 ha cu orz la C.A.P. în atenţia cadrelor didac­ cătuşi mecanici, sudori. închiderea
La C.A..P. Bretea Straiului, ţile din Consiliul unic Batiz. zintă garanţia unor im­
brigada din Plopi s-au or­ agroindustrial Bre­ Am fost la tarlaua în tice şi studenţilor cuprinşi Şcoala se mîndreşte cu portante silccese şi în noul
ganizat mai multe zile la tea Română se acţionează care s-a încorporat sămîn­ în 58 cercuri ştiinţifice şi rezultate deosebite la în­ an şcolar. O elocventă do­
rind, ample acţiuni la eu răspundere şi la pre­ ţa. Pămînlul era foarte în noul an de învăţămînt, văţătură, dar mai ales în vadă a maturităţii slujito­ A Z I
strîngerea cartofilor, la gătirea temeinică a însu- bine mărunţit. S-a trecut vădind o puternică anco­ concursurile pe meserii
care au luat parte toţi mînţării cerealelor păioa- şi cu tăvălugul peste el. rilor săi, a deplinei res­ DEVA :
cu
care
vor
ponsabilităţi
locuitorii satului. La C.A.P. se. Iii această toamnă ur­ fn aceste zile va începe rare a institutului petroşă- organizate în plan naţio­ start (Patri
fraţii săi -
Strei se înregistrează, de mează să se semene 581 însămînţarea păioaselor şi nean în creşterea produc­ nal. Noul an şcolar gă­ acţiona încă din prima zi (Arta); i
asemenea, o puternică mo, ha. cu. orz şi 2 105 ha cu în celelalte unităţi agri­ ţiei dc cărbune aiît de seşte instituţia deveană pentru transpunerea în Flăcări pe
bilizare dc oameni astfel griu. S-a făcui o bună am­ cole din C.U.A.S.C. Bretea necesar economiei naţio­ dispunînd de o temeinică viaţă a orientărilor şi sar­ dorn — A);
ţii
—
săi
că în cîtova zile s-au re­ plasare a celor două cul­ Română. Cele 13 semă­ cinilor educaţionale cu­ (Modern —
coltat !0 ha cu cartofi. turi, toate unităţile şi-au nători nu fost reglate nale. bază materială, de labo­ samurai —
(Flacăra);
în co priveşte culesul po­ asigurat sămînţa necesară în aşa fel îneît să asigure La rîndul său, Insti­ ratoare, cabinete şi amfi­ prinse în Tezele din a- Duminică
rumbului, cele mai înain­ —. uimind să se folosească densitatea optimă la uni­ tutul de subingineri din teatre moderne, de ate­ prilie, în cuvîntarea se­ (Parîng);
tate sini cooperativele a- soiurile de orz „Miraj" tatea de suprafaţă. S-au Hunedoara, situat pe plat­ liere şi un poligon teh­ cretarului general al parti­ ceiou (7
gricole de producţie din şi „Productiv' şi de griu luai măsuri pentru a se nologic, dotat cu sprijinul dului, tovarăşul Nicolae Copiân îşi I
(Unirea);
Batiz, Strei, Nădăştie şi ..Arioşan", ,Turda" şi face semănatul în benzi. forma industrială a mare­ T.A.G.C.M., unic în ţară, Geauşescu, la marea adu­ buna rea Sj
siderurgic,
combinat
lui
Sîncrai. loan Munteanu, „Punduloa 29' care au dat tural); VI
preşedintele C.A.P. Batiz, bune rezultate in condiţiile TRAIAN BONDOR are drept ţel temeinica de un corp profesoral nare populară din centrul băieţi groz-
LON
rul);
sublinia : pedoclimatice ale zonei. pregătire a celor 400 de bine pregătit, care vor universitar Timişoara. nent Colon
— T.a culesul porumbu­ In toate unităţile s-au PETRI LA :
lui silit angrenate brigă­ arat importante suprafeţe inimă (Mu
NI NO AS A :
zile conduse de Lucreţia de teren. Formaţia de seriile I-
Ciceu din Batiz si Corne­ mecanizare din Batiz a resc); URI*
montul (R(
Zîmbet de
1 ua roşie) ;
t Sitcceso în intre 'Grea socialistă Secretul
(Minerul) ;
l Pistruiatul
Cu cheltuieli Br;
^ (Urmo.-e din pag 1) sun
(Fia, . Xi) :
| Bilanţ rodnic nîinime HAI : Moi
riilc I-IJ
cultură şi
\ Harnicii constructori Harnicul colectiv al tarea Uon
( din A.C.M.K. Deva ra- I. ('. Oi'ăştie îşi axează SI TEG : ste
(Dacia); J
i poci cază, după primele permanent activitatea pe timpul iul
1 opt luni din acest an, îndeplinirea şi depăşi­ Biciul fer
\ rezul ate deosebite în rea sarcinilor de plan, a irul du ci
(ie ..Cîntar
ţ activitatea de conslrucţii- angajamentelor asumate SIMBRIA
I montaj. Astfel, în bilan- î n întrecerea socialistă (Mureşul) ;
1 tul rodnic aferent aces- şi reducerea continuă a aterizează
l tei perioade s-a eon- costurilor de producţie. mina).
i semnat depăşirea pro- Astfel, in condiţiile de­ s
1 ducţiei de construcţii- păşirii indicatorului pro­
\ montaj cu 4,2 la sută, a ducţiei marfă eu circa VBil
i reparaţiilor — cu 30 la 100 000 lei (reprezenlind
/ sută, obţinerea unui plus 0 creştere de 2,9 la sută Pentru .
j de 2 la sulă, la investi- faţă de rezultatele obţi­ fi în gene
ţ ţiile proprii, creşterea nute in aceeaşi perioa­ corul tem
jumătatea
■ productivităţii muncii cu dă a anului trecut) — m a i mult
1 1,2 la sută, reducerea cheltuielile totale la : I tea de si
t cheltuielilor totale Ia 1 000 lei producţie marfă 1.ierul imlusiriiil ur. I Ue \;i. Momentul emoţionant al deschiderii noului an şcolar a reunit elevi, cadre didac­ vor restrîi
copînd di
i 1 000 lei producţie mar- au fost reduse cu -1,1 lei, tice, repre/.ennmţi ni organului municipal de partid, întreprinderii patronatoare animaţi deopotrivă do obţinerea di că, deci
J fă cu 1,11 lei, iar a ce- iar cele materiale cu 2,3 unor re/ultaie superioare iu procesul instructiv-educativ, în temeinica pregătire pentru muncă si viată a tinerei ge­ care vor
' lor materiale eu 0,7 Iei. lei. neraţii. Folo NICOLAE GHEORGH1U tor dc avt
şl local i
va sufla
moderat d
dic şi ne
(Urmare din pag. 1) * 2 răşe director, să enume­ paraturile
Rezultate bune, eficiente în activitatea de investiţii raţi pe cîţiva dintre cei cuprinse
activitatea colectivului nos­ mai buni oameni ai an­ grade, iar
între 17 şi
tru a fost aureolată de pentru noi — am obţinut de bază exprimată in Te­ — în primul rînd, pu­ iarna. Dintre alte obiec­ treprizei. lat ceaţă
marea sărbătoare de la o depăşire de 21,4 la sulă. zele din aprilie — care nem accent pe lucrările tive mai amintesc termi­ — Buni sînt foarte La mun
23 August. Oamenii au — Fizic — adică, în este situaţia la A.C.M.R. executate la hala „PRE- narea lucrărilor de con­ mulţi, adică toţi. Citez, fl instabil
reuşit să dedice marelui kilometri ■— căi s-a reali­ Deva '! MO" din cadrul I.M.G. strucţie la microhidrocen- însă, pentru rezultatele ob­ mult norc
jubileu noi valori ale zat ia drumuri ? Deva, unde realizăm un trala Dobra I, care, după ţinute în actuala etapă a ploi mai
tor le av<
dăruirii lor muncitoreşti, — Din planul anual de •— Pe scurt, putem ra­ volum de circa 1,2 mili­ părerea noastră, poate fi întrecerii socialiste, for­ de Ies că
revoluţionare De pildă, 45 km, în primele luni porta că prin reducerea oane lei, în fiecare lună. pornită în septembrie. Tot maţiile conduse de Mihai Izofat can
producţia suplimentară de s-au realizat 24 km, iar in consumurilor de materia­ în această lună vom ter­ în această lună ne-am Chelu, Traian Clim şi căzute po
mp. Vin iu
construcţii-montaj obţinută iuna aceasta, septembrie, le am reuşit să micşorăm propus să finalizăm şi Constantin Cercelaru, in­ derat c
pe şapte, luni s-a dublat vor fi finalizaţi încă 10 cheltuielile totale la 1000 mina întreaga structură construcţia MHE dracu­ ginerii Emil Săndoi şi Izolate dc
în august a.c. La acest lei producţie de construc­ de rezistenţă de la hala Ernest Mureşan, care coor­ h din set
km de drumuri. Mai lui II, de la Zeicani, pre­ nord-vesfi
capitol, după opt luni, s-a putem menţiona că la re­ ţii-montaj cu 1,14 lei, iar „PREMO", precum şi lu­ cum şi drumurile auto donează, la rîndul lor, alte dimineaţa.
înscris o depăşire de paraţii planul a fost de­ po cele materiale cu 0,7 crările de hidroiz.olaţii. Paroşeni — Baleia şi Uri- formaţii de lucru în Bri­
2 289 000 lei. Tot aşa pu­ păşit cu 4 milioane iei, iar lei. Pentru 1989 — cînd are cani — Reca — Stîncani, gada Deva, muncitorii loan
tem arăta că în bilanţul la investiţii proprii cu 1,2 termen de finalizare — pentru exploatările fores­ Tovan, Constantin Ştefan im
Apur,
pe opt luni. la drumuri la sută. — La ce obiective sînt dorim să ne rămînă doar tiere din zonă. Eugen Bumbaru,
forestiere — care consti­ — Oprindu-no la eficien­ concentrate, în prezent, lucrări uşoare, de interior — în finalul convorbirii Prădaţii, Mircea Ciocîntă
tuie activitatea de bază tă si rentabilitate — idee forţele constructorilor ? — ce pot fi executate şi noastre vă rugăm, tova­ şi mulţi alţii.