Page 52 - Drumul_socialismului_1988_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR 9 589 • VINERI, 16 SEPTEMBRIE 1988

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, DIN J Ă R I L E S O C I A L I S T E :

© BEIJING. - Consiliul
o MOSCOVA. - Dez- !
ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ; | de Stat al R.P. Chineze a voltarea şi utilizarea sur- I
' aprobat un plan de mâ- selor netradiţionale de e- *
| suri vizind stoparea ero- nergie se constituie intr-o j
ÎN JUDEŢUL TIMIŞ % ziunil solului pe cursul sarcină importantă ce st," I
i y ] superior al Fluviului Yang- în faţa autorităţilor din-'
J tze, cel mai mare din ţară. Azerbaidjan, republică u- {
i Programul — prevăzut să nională situată în sudul '
' (Urmare din pag. 1) ţara noastră, intensitatea nale de cercetare ştiinţi­ cadre didactice au făcut l se desfăşoare pe o pe- U.R.S.S. O mărturie în a- I
procesului de moderniza­ fică şi inginerie tehnolo­ tovarăşului Nicolae j rioadâ de 12 ani — va fi cest sens o constituie pro- s
lojul deschiderii noului an re pe care l-a cunoscut, gică desfăşurate sub di­ Coauşescu şi tovarăşei t coordonat de Comitetul gramul complex de utili- |
de învăţămlnt. nivelul ştiinţific şi didac­ recta coordonare a tovară­ Elena Ceauşcseu o primi­ ' special pentru conservarea zare a surselor netradiţio- J
Cunoaşterea procesului tic tot mai ridicat în ul­ şei Elena Ceauşcseu. re deosebit de călduroasă, | apei şi solului. Cursul su* note do energie, adoptat g
instructiv-cducativ în li­ timele două decenii. Sem­ în discuţia cu reprezen­ înlr-o ambianţă pătrunsă ■» perior al Fluviului Yang- recent. O atenţie deosebi- *
ceul de chimie timişorean nificativa pentru întreaga tanţii conducerii institutu­ de entuziasm tineresc. | tze traversează teritoriul tă va fi acordată dezvol- J
a continuat prin vizitarea evoluţie a şcolii româneşti lui, cu cadrele didacti­ Tovarăşul Nicolae al tării instalaţiilor solare, a- |
cîtorva laboratoare dc spe­ în acest interval de timp co, tovarăşul Nicolae Coauşescu a adresat ca­ ' a şapte provincii şi vîndu-se în vedere şi po- '
I ' unei regiuni autonome.
cialitate. sînt ponderea elevilor şi Ceauşcseu a făcut reco­ drelor didactice şi studen­ * Agenţia China Nouă pre- ziţia sudică avantajoasă. |
Pe parcursul vizitei, to­ studenţilor care reprezintă mandări privind participa­ ţilor de la Institutul Po­ După cum consemnează -
varăşul Nicolae Ceauşcseu circa un sfert din popu­ rea mai accentuată a în- litehnic felicitări pentru I cirează că eroziunea so-
lului produsă de acest agenţia TASS, în prezent j
şi t. o v a r ă ş a Elena laţia ţării, dezvoltarea .pu­ văţămînLuliu superior din succesele dobîndite în per­ * pe teritoriul Azerbaidjanu- J
Coauşescu au stal de vor­ ternică a reţelei unităţi­ Timişoara la soluţionarea fecţionarea învăţămînlu- | curs de apă reprezintă o lui funcţionează 50 de in- i
bă cu pionieri şi profeso­ lor de învăţămînt. a înzes­ unor teme esenţiale, de lui, în activitatea de cer­ J ameninţare pentru siste- stalaţii solare, care şi-au '
rii lor, au adresat elevi­ trării lor. actualitate şi real interes cetare ştiinţifică. Secreta­ J mul ecologic din zonele dovedit pe deplin avanta- J
lor calde felicitări pentru Evidenţiind modul în pentru economia noastră rul general al partidului amintite şi prezintă un jele. Pină la sfirşitul ac- I
rezultatele de piuă acum, caro au fost transpuse in naţională. S-a subliniat că a urat studenţilor să ob­ ! pericol serios pentru sute tualului cincinal se are in '
odată cu îndemnul de a viaţă orientările şi indica­ un domeniu în care spe­ ţină în noul an universi­ | de mii de persoane. vedere sporirea numărului |
*
se pregăti temeinic pen­ ţiile date de secretarul cialiştii de la Institutul tar rezultate cît mai bu­ de astfel de instalaţii la
tru muncă şi viată, de a general al partidului la Politehnic trebuie să cola­ ne în procesul instructiv- 0 BERLIN. - Economia peste 11 000.
i 'jţine în noul an şcolar precedentele vizite de lu­ boreze mai slrîns cu uni­ cducativ, în legarea mai , de resurse naturale şi
Totodată, în Azerbaidjan *
calificative cit mai bune. cru, cadre didactice şi tăţile industriale do profil strînsă a invăţămîntului noile tehnologii fără de- a fost creat un Trust de I
în continuare, tovarăşul studenţi au scos în eviden­ este cel al realizării de c- cu cercetarea şi produc­ i şeuri reprezintă orientările
Nicolae Ceauşcseu şi tova­ ţă că activitatea colective­ ehipament energetic. ţia, astfel incit Timişoara ’ de bază ale eforturilor în- construcţii-montaj specia- '
răşa Elena Ceauşcseu au lor multidiscipli'nare s-a Profesori şi studenţi, toţi să devină un puternic cen­ | treprinse la ora actuală lizat în proiectarea şi rea- j
vizitat Institutul Politehnic cei prezenţi, nu primit cu tru de creaţie ştiinţifică, ' pe plan economic în lizarea instalaţiilor solare. )
„Traian Vuiţi", unitate de materializat intr-un impor­ să-şi aducă o contribuţie j R.D.G. in fiecare an, în Se apreciază că în 1990 '
pe teritoriul republicii vor j
frunte a invâţămînlului tant volum de procedee multă atenţie recomandă­ cît mai mare la dezvolta­ întreprinderile din această
universitar românesc, un­ tehnologice moderne, ma­ rile, indicaţiile secretaru­ rea şi modernizarea eco­ j ţară se formează circa fi operaţionali circa 250 000 „
de s-au întreţinut înde­ teriale noi, maşini, utila­ lui general al partidului, nomiei naţionale. * 80 milioane tone deşeuri mp de instalaţii solare. I
lung cu numeroşi profe­ je, echipamente şi apara­ angnjîndu-se să facă lo­ Mulţumind călduros i industriale, in ultima pe- 0 BEIJING. — Industria '
sori şi studenţi tura de înalt nivel tehnic, tul pentru creşterea con­ Iova r ă ş u 1 u i Nicolae ’ rioadâ, peste 30 milioane farmaceutică a R. P. Chi- j
Au venit in întîinpina- cc contribuie la soluţiona­ tribuţiei Politehnicii timi­ Ceauşcseu şi tovarăşa. J tone deşeuri sint recuperate neze a intrat, în ultimii ■>
rea distinşilor oaspeţi rec­ rea unor probleme de şorene. Ia soluţionarea unor Elena Ceauşcseu pentru I şi refolosite, faţă de numai ani, într-o nouă etapă de 3
torul institutului, Coleta mare actualitate ale pro­ probleme de ordin tehnic vizită, pentru indicaţii, ’ 12 milioane tona cu un dezvoltare, subliniază a-
de Sa ba ta.. reprezentanţi ducţiei în unităţile indus­ sau tehnologic ale .activi­ pentru felicitările şi ură­ | deceniu în urmă. genţia China Nouă. hi- g
ai conducerii Ministerului triale şi agricole din ju­ tăţii productive din judeţ rile primite, reprezentanţii vesti ţii le substanţiale alo- *
Educaţiei- sj în văţămîntu- deţul Timiş şi din alte şi din întreaga ţară, să conducerii institutului au © ULAN BATOR. - cate de stat pentru insti- ţj
lui şi ii Consiliului judeţe. ridice, şi pe această cat.;, exprimat hotărîrea de a * R. P. Mongolă acorlă o tutele de cercetare d n 9
U.A.S.C.R Pe parcursul vizitei, an valoarea ştiinţifică şi di­ munci fără preget pe tă- > atenţie deosebită dezvol- acest domeniu, precum si '
Ampla expoziţie organi­ fost înfăţişate rezultatele dactică a învâţâmîntului rîniul şcolii şi al ştiinţei J tării industriei extractive, pentru construirea de no 9
:
zată la facultăţile de e- concrete ale participării superior de aici, finalita­ pentru a ridica la un ni­ î Ca urmare a măsurilor a- şi moderne fabrici de me- s
lectrotohnică şi mecanică cadrelor didactice si stu­ tea sa instructiv educativă. vel tot mai înalt învăţă- « doptate în acest impor- dicamente, au permis crea- I
a oferit imaginea dinami­ denţilor timişoreni la rea­ Pc întregul parcurs al mîntul tehnic (lin Timi­ J tant sector industrial, ra- rea unei reţele puternice ,
că a învătămînlubii din lizarea programelor nnlio- vizitei, sute de studenţi şi şoara. I mura extractivă a înre- de unităţi care produc |
* gistrat în perioada 1976- astăzi în întregime canti- °
| 1986 o creştere a produc- tcitea de medicamente se;.
M a r e a a d u n a r e p o p u l a r ă d e S a % ţiei de 18,7 ori. licitată de populaţia tarii. 3

(Urmare din pag. 1) ţiile vizitate, din alte u- ducerile unor întreprinderi (•rotarului său general,
nităţi economice şi de in- au prilejuit o analiză cu­ pentru realizarea integra­
Iova r ă ş u 1 u i Nicolae vălămînl care au făcut prinzătoare, exigentă, a lă a prevederilor planului
Ceauşcseu şi tovarăşei t o v a r ă ş u 1 u i Nicolae posibilităţilor existente, a pe 1988, a obiectivelor ac­
Elena CVauşescu spre Ceauşcseu şi tovarăşei căilor si modalităţilor tualului cincinal, pentru BREVIAR OLIMPIC
Bucui'eşti. Elena Ceauşcseu o puter­ concrete menite să asigu­ obţinerea unor rezultate
Primul secretar al Co­ nică manifestare de sim­ re creşterea, în continua­ superioare în toate dome­ o Festivitatea de dosclr- a Participarea campioa­
mitetului judeţean de patie, au aplaudat înde­ re, a producţiei industria­ niile, pe măsura puterni­ dere a celei do-a 24-a e- nei mondiale de ciclism
partid a adresat călduroa­ lung, au scandat numele le şi agricole, perfecţiona­ cului potenţial tehnic şi diţii a Jocurilor Olimpice Jeannic Lungo la întrece­
se mulţumii! tovarăşului partidului şi al secretaru­ rea procesului instructiv- uman de care disouno ju­ de vară va avea loc sim- rile olimpice este incertă.
Nicolae Ceauşcseu, tova­ lui său general. educativ, ridicarea întregii deţul. pentru înfăptuirea bătâ, 17 septembrie, pe Cielista franceză şi-a a nu­
răşei Elena Ceauşcseu, Vizita de lucru a tova­ activităţi la un nivel su­ neabătută a hotărîrilor stadionul olimpic din Seul. na t pentru' .u doua o
pentru noua vizită efec­ răşului Nicolae Ceauşcseu, perior de calitate şi efi­ Congresului al XTIf-îen si La întrecerile olimpice vor plecarea la Seul deonri.
tuată, moment de cea mai împreună cu tovarăşa cienţă. Conferinţei Naţionale ale participa' peste 10 000 do încă nu este complet re­
mare însemnătate în via­ Locuitorii judeţului au P.C.R.. sporindu-şi astfel sportivi şi oficiali din 100 făcută în urmii unei acci­
ţa comuniştilor, a tuturor Elena Ceauşcseu, în uni­ exprimat. în aceste mo­ contribuţia la progresul de ţâri. Competiţia s- va dentali suferite luna tre­
locuitorilor judeţului Ti­ tăţi economice, de învă­ mente sărbătoreşti- anga­ genera! al ţârii, la edifi­ încheia la 2 octombrie. cută la Campionatele mon­
miş. ţămînt şi de cercetare din jamentul fierbinte de a carea societăţii socialiste diale din Belgia.
Se aflau pe aeroport mii judeţul Timiş, întîlniren acţiona, împreună cu . în­ multilateral dezvoltate si o Baschetbalistul Teofilo
de oameni ai muncii din cu biroul Comitetului ju­ tregul popor, strîns uniţi înaintarea patriei spre Cruz clin echipa Porto Ili- o Trei săplămini după
întreprinderile şi in st i t u - deţean do partid, eu eon- în jurul partidului, nl se- comunism. co a participat la T> ediţii cc a fost aprinsă în stră­
alo J.O., fiind sub acest vechea aşezare grecească
aspect un recordman al Olvmpin (Peloponez), fla­
baschet ului oii m pic. căra olimpică mai arc de
pentru negocierile irania- LAGOS. -• Fostul şef bia, la care iau parte re­ parcurs doar cîţiva zeci
no-irakiene, şi-a exprimat
o Prima ediţie a Jocuri­
flUSBiSB speranţa că Iranul şi Irakul al statului nigerian, ge­ prezentanţi ai guvernelor lor Olimpice moderne s-a de kilometri pînă ce sîm-
neralul Olusegun Obasan
Angolei, Cubei, R.S.A. şi
bătă va sosi pe stadionul
vor folosi intervalul rămas jo, s-a pronunţat pentru S.U.A., transmite agenţia desfăşurat în anul 189G la olimpic din Seul, unde va
pînă la următoarea rundă extinderea ariei cfe acţiune China Nouă. SWAPO con­ Atena. întrecerile olimpice arde, în timpul desfăşură­
de negocieri pentru a re­ a Consiliului de Securitate sideră că recenta reuniu­ au fost găzduite în conti­ rii Jocurilor, într-o cupă
& MOSCOVA. - La
Moscova a avut loc o în­ flecta serios în vederea al O.N.U. pentru a inclu­ ne cvadripartită de la nuare de oraşe din diferi­ metalică înaltă de 22 m.
trevedere intre ministrul de promovării păcii. Adăugind de şi securitatea economi­ BrazzaviUe a dus la apro­ te continente : Los Ange- Ştafeta care a purtat fla­
externe al U.R.S.S., Eduard că pînă acum s-au înre­ că a ţărilor membre. Ge­ pierea poziţiilor şi că păr­ les (de 2 ori), Paris, Stock- căra olimpică pe distanţa
Şevardnadze, şi ministrul gistrat progrese mici asu­ neralul Olusegun Obasan- ţile ău manifestat flexibi­ holm, Londra, Melbourne, dc 16 855 km a fost com­
de stat pentru afacerile pra chestiunilor de sub­ jo a apreciat că sărăcia litate în cadrul convorbi­ Roma, Tokio, Ciudad dc pusă din 20 972 sportivi şi
externe al Irakului, Saa- stanţă, Eliasson a spus că multor state reprezintă o rilor. Mexico, Moscova etc. sportive.
doun Hamadi. Au fost tre­ părţile au reafirmat anga­ ameninţate la adresa pă­
cute in revistă relaţiile so- jamentul de. a respecta în­ cii şi securităţii interna-' j@ WASHINGTON. - Co o Jocurile din antichi­ 9 Celebrul yachtman da­
vieto-irakiene şi s-a expri­ cetarea focului. ţionale. El a subliniat că mitetul pentru relaţii ex­ tate ca şi cele din zilele nez Paul Elvstrom (trecui
mat dorinţa dezvoltării lor sărăcia cu care sînt con­ terne al Senatului Statelor noastre sc disputau în O- de 60 de ani) îşi va în­
pe mai departe. A fost e- SI DAR ES SALAAM. - fruntate multe ţâri din lu­ Unite a adoptat, cu 10 lympia (Peloponez) o dată cheia cariera sportivă în
. xaminat, de asemenea, in localitatea tanzaniană me face mai multe victime voturi pentru şi 9 împotri­ la patru ani. Inaugurate concursul de la Seul, a-
procesul de reglementare Arusha s-au deschis lucră decif cele două războaie vă, un proiect de lege ca­ în anul 77G (i.e.n.) ele au ceasta fiind' cea de-a 9-a
a conflictului dintre Irak rile unei conferinţe inter­ mondiale luate împreună. durat fără întrerupere pî­ participare consecutivă la
şi Iran, situaţia creată în naţionale în legătură cu re prevede sancţiuni eco­ nă în anul 393 (e.n.). în Jocurile Olimpice.
cadrul negocierilor dintre modalităţile de eradicare îl LUSAKA. - intr-o de- nomice obligatorii împotri­ afara Jocurilor din Olytn- Din 1948 şi pînă în 19G0
cele două ţări. ci bolii cunoscute astăzi claraţie dată publicităţii va Republicii Sud-Africane. pia, în vechea Eladă sc Paul Elvstrom a cucerit
sub numele de Sindromul la Lusaka, Organizaţia Po­ Proiectul urmează a fi dez­ organizau competiţii atle­ patru titluri olimpice, .fi­
(ާ GENEVA. — într-o de­ Imunodeficienţei Dobîndite porului din Africa de Sud- bătut şi aprobat in plenul tice asemănătoare la Del­ ind comparabil cu disco­
claraţie făcută presei la (SIDA). Participă 500 de Vesf (SWAPO) îşi exprimă Senatului. phi, Corint şi Nemeea. bolul american Al Oerter
Geneva, lan Eliasson, re­ specialişti şi cercetători optimismul în legătură cu Noua legislaţie a fost a- în timpul Jocurilor era caro, între 195G şi 1963,
prezentant special al se­ din mai multe ţări ale lu­ încheierea cu succes a probată anterior de Came­ proclamată ekekiria (ar­ a obţinut medalia de aur
cretarului general al O.M.U. mii. convorbirilor privind Nami­ ra Reprezentanţilor. mistiţiul olimpic), încetîud lot de patru ori.
orice lupte între polisuri­
le greceşti. (Agerprcs)
COLEGIU! DE REDACŢIE; Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cio clei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrafe (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Di. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11583. Telexi 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.