Page 53 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 53

Marea adunare populară din

                       municipiul Timişoara prilejuită


                        de vizita de lucru a tovarăşului

                         Nicolae Ceauşescu, împreună


                         cu tovarăşa Elena Ceauşescu,


                             şi de deschiderea noului

                                    an de învăţăniînt                                           Anul XL, nr. 9 590     SÎMBATÂ, 17 SEPTEMBRIE 1988 j 4 pagini - 50 bani





            CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU




              Dragi tovarăşi şi prieteni.  de  conducere  din  unele  în­  forţei  materiale  şi  spiritu­  ducerii   cheltuielilor   ma­  facţie,  recoltele  bune  ob­  De   altfel.   in   întreaga
                                       treprinderi  şi  cu  alţi  ac­  ale   a   patriei   noastre   —   teriale,   a   consumurilor   şi   ţinute,  despre  care  a  vor­  noastră   ţară   învăţămîntul
              Dragi   prieteni   pionieri,   tivişti  de  partid.  Sper  că   condiţie  esenţială  pentru  a   realizării   tuturor   celorlalţi   bit   aici   preşedintele   coo­  a  cunoscut,  în  anii  con­
            elev* şi studenţi,         organizaţiile  dc  partid,  con­  asigura   înfăptuirea   Pro­  indicatori,   care   constituie   perativei.   Intr-adevăr   tre­  strucţiei  socialiste,  o  dez­
                                       siliile   oamenilor   muncii,   gramului   partidului   de   un   tot   unitar   şi   asigură   buie  remarcat  că  recoltele   voltare   foarte   puternică.
              Ne   aflam   la   Timişoara   colectivele   de   oameni   ai   făurire   a   societăţii   socia­  dezvoltarea   armonioasă   a   obţinute  la  această  coope­  Aproape  2â  la-  sută  din
            intr-o   vizită   de   lucru   şi   muncii   din   întreaga   in­  liste   multilateral   dezvol­  întregii economii naţionale.  rativă   sînt   foarte   bune.   populaţia  României  urmea­
            pentru   deschiderea   anului   dustrie   a   judeţului   Timiş,   tate  şi  trecerea  la  realiza­  In  agricultură,  am  vizi­  Dar  şi  aici  se  pol  obţine  —   ză  o  formă  dc*  învăţămînt.
            de  învăţământ  .1988—1989.   în  calitatea  lor  de  proprie­  rea  societăţii  comunisto  pe   tat  trei  unităţi.  Cu  acest   şi  trebuie  să  acţionăm  pen­  Am   generalizat   învăţăimn-
            Am  deosebita  plăcere  de  a   tari,   producători   şi   bene­  pământul României !   (A-  prilej,  la  ferma  zootehnică   tru   a   obţine   recolte   tot   tul  de  10  ani.  iar  circa  80
            adresa,   cu   acest   prilej,   ficiari,  vor  trage  toate  con­  piauze   şi   urale   puternice;   TIodoni  am  luat  din  nou   mai  bune.  Cred  că  dacă   la  sută  din  tineri  urmea­
            participanţilor   la   această   cluziile   din   activitatea   de   sc   scandează   îndelung   cunoştinţă   de   realizările   ne-am  propune  —  şi  toate
            mare  adunare  populară,  în   pînă  acum,  atît  în  ceea  ce   „Ceauşescu   —   P.C.R.!“,   Combinatului   agroindustrial   unităţile   agricole   din   Ti­  ză  treapta  a  doua  de  li­
            numele   Comitetului   Central   este  bun  —  şi  sînt  multe   „Ceauşescu,   România   —   Timiş,  care  este,  de  altfel,   miş  trebuie  să-şi  pi  opună   ceu,  urmînd  ca,  din  .1990,
            al   partidului,   al   guvernu­  lucruri  bune  —,  dar  şi  din   stima noastră şi mîiidriaî").  cel  mai  mare  din  ţară  în   să  realizeze  asemenea  pro­  să  se  generalizeze  învăţă-
            lui  şi  Consiliului  de  Stat,   minusurile   şi   lipsurile   e-   Este  necesar  ca  atît  în   acest  domeniu.  Trebuie  să   ducţii  cum  sînt  cele  de  la   mîntul de 12 ani.
            •precum  şi  al  num  personal,                                                                                                         învăţămîntul   nostru   su­
                                       xistento,  şi  vor  acţiona  cu   Timişoara,  cit  şi  în  întrea­  menţionez  cu  multă  satis­  Staţiunea  de  cercetare  Lo­
            •un  cald  salut  revoluţionar,   toată  Fermitatea  pentru  în­  ga  ţară,  să  punem  în  cen­  facţie   impresia   bună   des­  vrin  şi  de  la  cooperativa   perior   asigură   pregătirea
            împreună  eu  eelo  mai  bune   lăturarea   stărilor   de   lu­  trul   muncii   înfăptuirea   pre  ferma  zootehnică,  des­  de  care  am  vorbit  —  a   cadrelor  pentru  toate  sec­
            urări,  ţ  Aplauze  puternice,   cruri   negative,   astfel   ca,   programelor   dc   organizare   pre  rezultatele  obţinute,  cit   lunci.   Intr-adevăr,   judeţul   toarele  de  activitate  eco­
            prelungite   ;   se   scandează   încă   în   următoarele   luni   şi  modernizare  a  activităţii   şi,  in  general,  despre  în­  Timiş  va  paşi  pe  calea  noii   nom  ieo-Nocială.  Practic,  nu
            îndelung   „Ceauşescu   —   din   acest   an,   să   asigure   eeonomico-sociale,   realiza­  treaga  activitate  a  combi­  revoluţii  agrare  şi  va  pu­  există   specialitate   în   care
            l’.C.K.   „Ceauşescu   —   îmbunătăţirea   întregii   ac­  rea  programului  dc  înfăp­  natului,  care,  în  acest  an.   ica  să  ocupe  un  loc  frun­  să  nu  asigurăm,  în  învă­
            tinerii !“)■               tivităţi   şi   realizarea   în   tuire   a   noului   mecanism   Asigură  îngrăşarea  a  peste   taş  .şi  în  agricultură.  (A   ţămîntul   nostru   superior,
              In  cursul  zilei  de  ieri  am   cele  mai  bune  condiţii  a   •  economico-finaneiar,  aşeza­  1  200  000  de  porci  şi  a   plauze  şi  urate  puternice  ;   pregătirea  cadrelor  de  ca­
            vizitat   patru   mari   între­  planului.            rea   întregii   activităţi   pe   circa  84  000  de  taurine.  Aş   se   scandează   îndelung:   re avem nevoie.
            prinderi   industriale   :   în­  Pentru   rezultatele   obţi­  principiile   auloconducerii.   dori   ca   rezultatele  acestui   „Ceauşescu şi poporul !“).  Pe  lingă  marile  realizări
            treprinde  ea  mecanică  Ti­  nute,   atît   de   întreprinde­  aulogestiunii,   creşterea   mai   combinat   să   constituie   un   La   Institutul   agronomic   obţinute   în   dezvoltarea
            mişoara,   In   treprindorea   rile  pe  caro  le-am  vizitat,   puternică  a  eficienţei  eco­  exemplu  şi  să  fie  urmat  în   am  vizitat  o  expoziţie,  am   generală.   in   construcţia
            „Industria   linii".   Timişoara,   cit  şi  de  toate  colectivele   nomice.    toate  combinatele,  de  toate   văzut   unele   din   realizările   socialistă,   dezvoltarea   pu­
            întreprinderea   de   aparataj   de oameni ai muncii   din  G   atenţie   deosebită   se   unităţile   cu   acest   profil   generale   pe  judeţ,   precum   ternică   a   învăţămîntului
            electric  de  măsurat  şi  în­  industrie   şi   celelalte   sec­  impune   să   acordăm   ridi­  din  ţară  !  (Aplauze  puter­  şi  uncie  preocupări  şi  con­  constituie   una   din   cele
            treprinde   ea   de   autotu­  toare   de   activitate,   doresc   cării  continue  a  calităţii  şi   nice, prelungite).  tribuţia   institutului   la   în­  i.  ai  importante  înfăptuiri,
            risme  Timişoara.  în  general,   să   adresez   tuturor   oame­  nivelului  tehnic  al  produc­           treaga   activitate   îi   agri­  fără  de  care  nu  am  fi  pu­
                                                                                              Am  vizitat  Staţiunea  do
            avem   impresii   bune   des­  nilor   muncii   din   judeţul   ţiei,  ca  una  din  condiţiile   cercetări   agricole   I.ovrin.   culturii.   Pentru   rezultatele   tut   să   obţinem   puternica
            pre   activitatea   şi   rezulta­  Timiş  cele  mai  calde  feli­  de  bază  ale  înfăptuirii  re­  unde,   de   asemenea.   am   obţinute  în  acest  an  de  a-   dezvol   tare   economico-so-
            tele  obţinute  de  colectivele   citări, urarea do noi   şi  voluţiei   tehnico-.ştiinţifice.   constatat,   cu   multă   satis­  gricul'lura  judeţului  —  care.   cială,   ridicarea   nivelului
            dc  oameni  ai  muncii  din   noi  succese  şi  realizări  în   ale  asigurării  creşterii  com­  facţie,   rezultatele   bune   în   intr-adevăr,  a  dat  o  pro­  de  civilizaţie  al  României.
            toate   aceste   întreprinderi.   toate  domeniile  ele  activi­  petitivităţii   produselor   ro­  producerea   de   noi   soiuri   ducţie  mai  mare  deeit  in   (Aplauze   puternice,   pre-
            Am   discutat   cu   oamenii   tate   !   (Aplauze   şi   urale   mâneşti,  astfel  încîl  ele  să   de  grîu,  de  orz.  de  porumb,   anii  precedenţi,  dar,  nu  la   t mgite),
            muncii  şi  consiliile  oame­  pri  I  ingite  ;  se  scandează   se  poată  situa  la  acelaşi   cu  producţii  mari  —  de   nivelul   cerinţei*»   revoluţiei   Este   bine   cunoscut   —
            nilor  muncii  din  aceste  în­  îndelung „Ceauşescu   —  nivel  cu  cele  realizate  pe   peste  8  000  kg  la  hectar  la   agrare  —  doresc  să  ndre   dar  merită  să  subliniem  şi
            treprinderi   despre   rezulta­  P.C.R.!“, „Ceauşescu   şi  plan   mondial.   Şi   trebuie   grîll  si  orz,  de  peste  20  000   sez  cele  mai  calde  felicitări   acum  —  faptul  câ  întregul
            tele  de  pînă  acum,  despre   poporul !").          să  facem  astfel  ea  unele                          tuturor   oamenilor   muncii   învăţămînt   este   gratuit
            ceea   ce   trebuie   făcut   în                      să  ocupe  chiar  un  loc  mai   kg  la  porumb  şliuleţi  la   din   agricultură,   tuluroi   Cheltuielile   de   la   bugetul
                                                                                             hectar,  precum  şi  la  alte
            continuare   pentru   înfăptui­  Dragi tovarăşi.      important,  şi  —  dacă  sc   produse  vegojalc.  De  alt­  cooperatorilor   şi   mecaniza   stalului   pentru   îiivâtâuiint
            rea  neabătută  a  programe­                          poate   —   primul   loc,   în   fel,   staţiunea   Lovrin   are   lorilor,   ţărănimii,   şi   ura­  reprezintă  peste  1G  mili­
            lor  de  modernizare  şi  per­  în  întreaga  ţară  oamenii   comparaţie   cu   produsele   o   experienţă   îndelungată,   rea  do  noi  şi  noi  realizări   arde  Iei.  fiind  dc  posie  12
            fecţionare   a   înttegii   acti­  muncii   din   industrie   şi   similare   pe   plan   mondial!
            vităţi,  de  ridicare  a  nive­  celelalte  ramuri  au  obţinut,   Numai  aşa  industria  româ­  o  sc  io  de  rezultate  —  şi   pentru  a  păşi  ferm  şi  a   ori  mai  mari  faţă  de  19âo.
                                                                                                                                                   Menţionez  aceasta  avînd  in
                                                                                                                        înfăptui  în  cel  mai  scurt
                                                                                             am  constatat,  cu  multă  sa­
            lului' tehnic şi calitativ.  do   asemenea,   importante   nească  va  putea  să  aibă   tisfacţie,  preocuparea  de  a   timp  —  dacă  este  posibil
              Pe   ansamblu,   industria   realizări  in  cele  opt  luni   rolul  său  de  frunte  în  în­  realiza   noile   obiective   ale   încă  în  anul  viilor  —  o-   vedere  că  în  multe  ţări,
            din  'lfmişoiira  şi  din  ju­  ale  acestui  an.  Am  discu­  treaga  dezvoltare  a  patriei   revoluţiei  agrare,  de  a  pro­  biectivele  noii  revoluţii  a   chiar  în  uncie  ţări  dezvol­
            deţul  Timiş  a  cunoscut  o   tat  despre  toate  acestea  la   noastre,  dar  şi  să  participe   duce   soiuri   care,   practic,   grai  e  !  (Aplauze  şi  urale   tate,   s-an   redus   cheltuie­
            puternică   dezvoltare   în   şedinţa   Comitetului   Politic   activ  la  dezvoltarea  schim­  la  grîu.  să  dubleze  pro­           lile   pentru   învăţămînt.   în
            anii   socialismului,   îndeo­  Executiv,   cu   participarea   burilor   internaţionale,   la   ducţiile   actuale,   să   depă   puternice  ;  se  scandează  :   timp  eo  au  sporit  cheltu­
            sebi   după   Congresul   al   cadrelor  de  partid  judeţene   diviziunea   internaţională   a             „Ceauşescu   —   P.C.R.   !*'   ielile pentru înarmare.
                                                                                                                        „Ceauşescu si poporul !“).
            IX-lea   al   Partidului   Co­  şi  a  cadrelor  dc  stat  din   muncii.   (Aplauze   puternice,   şească   mull   producţia   la       în  spiritul  politicii,  parti­
                                                                                                               celelalte
                                                                                                      şi
                                                                                                          la
                                                                                             porumb
            munist   ltomân.   Producţia   economie.   De   asemenea,   prelungite).         plante.  Şi  este  posibil  cu   Dragi tovarăşi şi prieteni.  dului   şi   statului   nostru
            industrială  a  judeţului  Ti­  am  discutat  despre  măsu­  Este,  de  asemenea,  ne­  să   realizăm   acest   lu­                    privind   deplina   egalitate
            miş  ocupă  locul  al  9-lea  pe   rile  ce  trebuie  luate  în  ve­  cesar   ca   toate   întreprin­  cru  !  Ca  în  toate  dome   Astăzi, în în troaca ţară   in  drepturi  pentru  toţi  ce­
            ţară   între   judeţele   patriei   derea   lichidării   unor   stări   derile,   centralele   indus­  niile,   şi   în   agricultură,   începe noul an de învăţă   tăţenii,   fără   deosebire   de
            noastre.  Dar  vreau  să  vă   de   lucruri   negative,   pen­  triale,   ţoale   sectoarele   dc           mint 1988—1989. In dinii   naţionalitate   sau   de   altă
            spun  deschis  că,  dacă  s-ar   tru  realizarea  în  cele  mai   activitate  să  acorde  o  aten­  ştiinţa   trebuie   să-şi   pro­  nea ţa acestei zile am vi­  natură,  toţi  copiii  şi  tine­
            fi   lucrat   ceva   mai   bine,   bune  condiţii  a  planului  pe   ţie  deosebită  realizării  pro   pună  mereu  noi  şi  noi  o-   zitai un liceu de chimic şi   rii  urmează  obligatoriu  in
                                                                                                                   să
                                                                                             bieetive
                                                                                                      revoluţionare,
            putea  —  avînd  în  vedere   acest  an  şi  pe  întregul  cin­  ducţioi  şi  exportului.  Tre­  pornească  de  la  faptul  că        văţămintul  de  10  ani.  uir
                                                                                                                        Institutul politehnic. Arii
            mijloacele   fixe   existente,   cinal,  pentru  înfăptuirea  o-   buie  să  avem  permanent  în   nu   există   imposibilul,   că   constatat, cu multă satis­  din  1990  —  învâţămintul
            capacitatea  oamenilor  mun­  biectivelor  strategice  stabi­  vedere  că  economia  româ­  sînt  numai  lucruri  pe  care   facţie, buna dotare şi ba   obligatoriu,   pentru   între­
            cii  şi  existenţa  unui  puter­  lite  de  Congresul  al  Xlli-lea   nească  nu  se  poale  dez-   nu  le  cunoaştem,  că  ceea   za materială existentă, re   gul  tineret,  ele  12  ani  (  V
            nic   centru   de   învăţămînt   al  partidului  şi  do  Conferinţa   zolla,  că  programele  noas­  ce  natura  a  făcut  în  mii    plauze  puternice,  prelungi­
            superior  si  de  corectare  în   Naţională   privind   trecerea   tre  nu  se  pot  înfăptui  de­  de   ani,   astăzi,   avînd   în   zultatcle obţinute în lega   te).  Singurul  criteriu  •■•iu­
            Timişoara  —  să  ocupe  un   României  la  un  nou  stadiu   ci  t  printr-o  largă  colabo­               rea strînsă a învăţâmîn   dă  posibilitatea  intrări'’  in
                                       de  dezvoltare,  ridicarea  ge­                       vedere  cunoştinţele  şi  mij­  tutui cu practica, cu pro­
            loc  mai  bun.  Sper  însă  că                        rare  economică  şi  tehnico   loacele   de   care   dispune   ducţia, conlucrarea st rin   învăţămîntul   superior   esu
            se  vor  trage  toate  conclu­  nerală  a  nivelului  de  dez­  ştiinţifică   internaţională,   omenirea,   se   pot   realiza   să între învăţămînt şi cer   cel   al   capacităţii   fiecărui
            ziile   pontui   viitor,   pentru   voltare  a  patriei  noastre  şi   prin   extinderea   schimburi'   transformări  în  eîţiva  nn   ;  lî'năr  de  a  învăţa,  le  i-si
            ca  Timişul  să  se  situeze   creşterea   bunăstării   ma­  lor  economice,  a  cooperării   în   domeniul   agriculturii,   cela re. Am văzut unele   însuşi  cele  mai  noi  cunoş­
            printre   judeţele   cu   rezul­  teriale  şl  spirituale  a  în­  în   producţie,   deci   prin   am  demonstrai  că,  în  eîţiva   rezultate foarte importan   tinţe.  din  toate  donieni  ’e
            tate  mai  bune  în  dezvolta­  tregii   naţiuni.   (Aplauze   şi   participarea  -activă  a  fie­  ani,   am   obţinut   recolte,   te obţinute de învăţâmîn   de activitate.
            rea   industriei,   a   celorlalte   urale   puternice;   se   scan­  cărei  întreprinderi  şi  cen­  care,  cu  zece  ani  în  urmă.   Iul superior în dezvolta   Este.  de  asemenea,  bine
            sectoare de activitate.    dează   îndelung   „Ceauşescu   trale  la  schimburile  inter­  păreau   imposibile.  Şi  este   rea şi realizarea unor noi   cunoscut  că  tinerii  de  li-
             In  cele  8  luni  care  au   —  P.C.R.  !“,  „Ceauşescu  şi   naţionale.   la   realizarea   în   posibil  să  facem  mai  mult,   utilaje şi noi produse cu   ferite  origini  naţionali  :>ot
            trecut   din   acest   an   s-au   poporul!“).        cele  mai  bune  condiţii  a   iar   Lovrînul,   oamenii   de   calităţi şi caracteristici su   învăţa  şi  in  limba  naţio­
            obţinut,  de  asemenea,  rea­  De   la   marea   adunare   producţiei  şi  exportului,  la   ştiinţă  şi  oamenii  din  a-   perioare. De altfel, Tirhi-   nalităţii   respective   Har-,
            lizări  importante  în  indus­  populară  din  Timişoara  do­  cea  mai  înaltă  calitnle.  a   gricultura   judeţului   Timiş   şoara este unul din pu­  este  de  înţeles  eă  toţi  ti­
            tria   judeţului   Timiş,   deşi   resc  să  adresez  tuturor  oa­  sigurînd  în  acest  fel  valo­  trebuie  să  se  angajeze  cu   ternicele centre de înva   nerii  trebuie  să  înveţe  lim­
            trebuie   menţionat   că   mai   menilor   muncii   felicitări   rificarea   alît   a   materiilor   toată  hotărîrea  şi  să  ocupe   ţămînt superior care nu   ba   română,   care   creează
            sînt   întreprinderi   care   nu   pentru   rezultatele   do   pînă   prime,  cit  şi  a  muncii  po­  un  loc  de  frunte  în  această   mărâ 10 facultăţi. în care   toate   posibilităţile   de   i
            au   realizat   în   întregime   acum,  precum  şi  urări  de   porului   nostru   (Aplau/.c   activitate.   (Aplauze   puter­  învaţă aproape 18 000 de
            planul de producţie.       noi  şi  noi  realizări,  astfel   puternice, prelungite).  nice, prelungite).  studenţi. Se desfăşoară —   putea  lucra  în  orice  dome­
             Despre  toate  acestea  am   îneît  să  încheie  acest  an   în   mod   corespunzător   Am  vizitat,  de  asemenea,   repet — o intensă activi   nii. de a-şi manifesta din
            discutat  cu  biroul  comite­  şi  întregul  cincinal  cu  re­  trebuie  să  sc  acorde  mai   cooperativa   agricolă   de   tale de cercetare, în strîn­
            tului   judeţean   de   partid,   zultate  şi  mai  bune,  asi-   multă   atenţie   problemelor   producţie  Gollob.  unde  am   să legătură cu institutele
            cu   reprezentanţii   consiliilor  gurînd întărirea continuă a  productivităţii   muncii,   re­  constatat,   cu   multă   satis­  ştiinţifice şi cu producţia.  (Continuate in pag o 2 a)
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58