Page 55 - Drumul_socialismului_1988_09

590 • SîMBĂTĂ, 17 SEPTEMBRIE 1988
Pag. 3

tnir^qq qciiviiqţ da CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
11
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE OE TOVARĂŞUL
Co-
•o ntri - Să se acţioneze cu toate forţele la recoltarea
t con­ NIC0LAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
ic star
mm uz
auto- Şl FAPTE! REVOLUŢIONARE cartofilor şi porumbului, ia pregătirea terenului
inpro-
lâ. In
lin a-
livrat, şi insăminţarea păioaseior!
tractc, Reducerea costurilor si eficienta —
ulu-se
988 — * i Am urmărit, joi, 15 sep­
ne şi executau ei operaţia de Aurelia Ocolişan, Ana Ren-
îricolc tembrie a.c., cum se des­ scoatere a tuberculilor din tea, contabila ajutoare, fie­
»dării- în strînsă interdependenţă făşoară lucrările campa­ pămînt. O făceau cu în- care cu atribuţii precise,
niei de toamnă în două demînare şi grijă mare dar pu-nînd şi mina la
.Anii po caro i-a sirius port direct, nu numai anului trecut — ne spunea unităţi învecinate din co­ pentru ca nici un cartof muncă.
pînă acum istoria unităţii prin întreprinderile de tovarăşa Doina Irinca — muna rtomos. Este vorba să nu rămînă în pămînt. Pregătirea terenului pen­
— no-a declarat tovarăşa confecţii. In perioada care producţia marfă a crescut de C.A.P. Romos şi C.A.P. Alai consemnăm că recol­ tru insăminţarea păioaseior
Doina Crislc'M, directorul a trecut din acest an, cu peste 20 milioane lei, Romoşol. Iată, puse faţă-n ta care era sortată la faţa se desfăşura cu forţe spo­
Ţesătoiiei de mătase potrivit tezei menţionate, în timp ce cheltuielile to­ faţă, constatările şi con­ locului era transportată rite. O formaţie de şase
Deva — au consti­ tale ia 1 000 lei producţ'e cluziile noastre despre cu atelajele cooperatorilor tractoare cu pluguri şi
13,05 am pus un accent deose­ modul in care era orga­ la locul de depozitare.
imînâ tuit etape rodnice şi bit pe reducerea consu­ marfă au scăzut cu 45 lei, nizată şi se desfăşura mun­ Erau zeci de atelaje în discuri, la volanul cărora
floa- pline de împliniri pentru murilor şi, implicit, a cos­ iar cele materiale cu 47,4 ca la recoltat, îndeosebi, cîmp, aşa că tot ce se re­ se aflau mecanizatorii Va-
uni- harnicele noastre ţesătoare, turilor de producţie. Re­ lei. dar şi la celelalte lucrări colta era imediat dus la sile Macoviciuc, Cornel
ani- în perioada care a trecut zultatele cuprinse în bi­ Despre o altă cale de de actualilate, cum sînt locul de depozitaro. Mai Vlădică şi Ton Pamfil,
creş- din acest an, întreaga noas­ lanţul perioadei sînt : mic­ reducere a costurilor — pregătirea terenului şi în- remarcăm că întreaga con­ muncea aici în schimburi
tră
activitate a fost ra­
prelungite pentru a se a-
cii şi dical îmbunătăţită prin a- şorarea cheltuielilor totale înfăptuirea programului de sămînţarca cerealelor pă- ducere a unităţii, în frun­ sigura front de lucru la
:uvin- la 1 000 lei producţie mar­ modernizare — ne-a vor­ ioase. te cu preşedintele şi in­
plicarea ideilor, tezelor şi
prevăzută
inter- orientărilor formulate de fă cu 0,7 lei şi toi cu atîta bit tovarăşa ing. Eugenia Ea C.A.P. Rom os, în ginerul şef, Mircea Pălrîn- semănat, lucrare ziua ur­
în
înceapă
să
Enes- a cheltuielilor materiale. Panican, şeful biroului cîmp, în tarlaua „între jan, se aflau la locurile
i cir- secretarul general al Sînt rezultate care Ia ni­ O.P.M. : „Din 32 de mă­ căli" unde se recoltau car­ unde se executau lucrările mătoare. Remarcăm că
toată sămînţa a fost asi­
partidului, t o v a r ă ş u 1
i din Nicolae Ceauşescu, In şe­ velul produefiei ce o rea­ suri prevăzute pc acest an. tofii, se aflau la muncă din ziua respectivă. De gurată în unitate, condiţio­
onale dinţa Comitetului Politic lizăm dovedesc pe deplin pînă în prezent au fost peste 150 de cooperatori. altfel — sublinia ingine­ nată şi pregătită pentru
ţie * eficienţa activităţii desfă­ înfăptuite toate cele sca­ Fireşte, la aşa un număr rul şef — în această pe­ a fi încorporată in sol,
ogrcif Execut iv ;il C. C. a! : P.C.R şurate. dente. Ea o analiză re­ de oameni, mecanizatorul rioadă, cuvînlul de ordine grija deosebită [ie care
ătaru din 29 aprilie a.c. opriţi centă s-a arătat că prin Petru Cosmoi, care mun­ este: toată lumea în specialiştii din această
— V.fi rug ăin să vă
i po- la una din tr e sarcinili fun- Ne-am oprit, in conti­ realizarea prevederilor pro­ cea cu maşina de scos tu­ cîmp, în mijlocul oame­ unitate, precum şi meca­
hide- damentale stabilite prin nuare, tot ia problemele gramului de organizare şi berculi, n-ar fi putut asi­ nilor, la organizarea şi nizatorii o au pentru
19,00 Tezele din aprilie şi să costurilor' de producţie, ale modernizare a producţiei gura front de lucru la coordonarea muncii ! Aşa
Tele- prezentaţi r ezultalolo ob­ eficienţei si rentabilităţii din acest an, valoarea strîns cartofii. Dar nume­ că la cartofi se aflau Ma­ MIRCEA LEPĂDATU
19,50 aplicare; li S.'l în general. Contabilul şef producţiei marfă a crescut roşi cooperatori veniseră riana fiof, economista fer­
95 ţinute prin al unităţii, ec. Doina frin- cu peste 1,3 milioane lei, cu plugul tras de cai şi
activitatea productivă. mei vegetale. brigadiera (Continuore in pag. a 4-oj
L — M-aş ref<Ti la teza ra. productivitatea muncii cu
luetic potrivit căreia trebuie să din 73,1 lei/persoană, iar la
R. b. acţionăm mereni pentru a Şl 1 roduccrea cheltuielilor cheltuielile de producţie 1
â po ridica nivelul c;tlităţii, al de producţie : creşterea s-a obţinut, o economie de în pregătirea Plenarei (l.C. al P.C.R.
urnnl eficientei, cu tot ceea ce efo( 207 000 lei".
3 de cuprinde ; aceasta. Munci- co implicit, a produc­ Nu mai trebuie argu­
ioară lorii. întregul personal să ţiei marfă, cu menţine­ mente în plus pentru a Bopate manifestări
) In- poată, intr-adevăr, să fie concluziona că la Ţesăto-
lui. mîndri cînd produsele lor rea la acelaşi nivel a chel­ ria de mătase Deva redu­
convenţional
sînt aprcciale ca bune pe» tuielilor (energic, apă, con­ cerea cheltuielilor de pro­ şi cultural- educa
stante
gaz)
piaţa internă sau in străi­ ducţie şi eficienţa activi­
nătate. Dacă la în ce mi tul şi creşterea mai lentă a tăţii se află în relaţie In pregătirea viitoarei
“''activităţii noaslre ml exis­ cheltuielilor variabile (con­ directă, prin străduinţa Plenare a C. C. al P.C.R., din Expunerea secreta­ vizînd tema relaţiilor de
tat probleme eu privire sumurile de materii pri­ şi hărnicia întregului co­ rului general al parti­ colaborare şi prietenie
ia la calitate, acum, mai pre­ me, materiale ele.). lectiv de muncă. organele şi organizaţiile dului, tovarăşul Nicolae promovate de ţara noas­
•o si cis de un an si ceva, am — De pildă, faţă de [în­ de partid, sindicale şi Ceauşescu, la şedinţa Co­ tră cu toate statele, in­
Ml noadă corespunzătoare a MARIN NEGOIŢÂ ale U.T.C. din întreprin­ mitetului Politic Execu­ diferent de orînduirea
kKA : început să facem şi ex­ deri şi instituţii organi­ tiv al C. C. al P.C.R. din lor socială.
(Mo­
lia- zează, în aceste zile, un aprilie a.c. De aseme­ R De curînd, Comitetul
1-J1 important număr de ac­ nea, este prevăzută o în- municipal al U.T.C, a
şa pic ţiuni politico-ideologice. tîlnire cu istoria, intitu­
l-ll organizat un reuşit re-,
ANI: Ele sînt puternic inspi­ lată „Omagiu eroilor nea­ citai de poezie patrio­
milio rate din tezele şi orien­ mului", urmată de un tică, urmat de o seară
■in te- tările cuprinse in Expu­ spectacol prezentat de
rie) ; cui t u ral-dist racii vă pen­
’iscul nerea secretarului gene­ formaţiile proprii. tru tineret. l/l
KAz- ral al partidului, tovară­ R Lucrătorii coopera­ Centrul de cultură
şul Nicolae Ceauşescu, la b
„Cîntarea
şedinţa Comitetului Po­ tivei „Progresul" au par­ şi creaţie împreună cu
trecute
ticipat
României",
la
zilele
cote- litic Executivţ al C.C. al o manifestare care s-a
*rul); P.C.R. din 29 aprilie a.c. unitatea de pompieri din
în Redăm pe scurt unele desfăşurat sub genericul localitate, a organizat, cu
; a- „Legile ţării, legile noas­ prilejul „Zilei pompie­
;ii — dintre manifestările po- tre", în care s-au făcut rului", un colocviu de
iciio- litico-ideologice şi cullu-
*ana- rul-educntive organizate referiri la reglementările istorie intitulat „Dealul
UAO: în vigoare privind gestio­ Spirii — pagină de eroism
StOîl- în municipiul Deva. narea şi apărarea bunu­ în istoria patriei".
HZ \ : H Clubul tineretului are
nosis în pregătire pentru zile­ rilor materiale încredin­ R Centrul do cultură şl
TJ !•: : ţate colectivelor.
,. r n - le următoare o suită de creaţie „Cîntarea Româ­
Kio activităţi politico-ideo­ a Sub conducerea .pro­ niei", împreună cu orga­
Mi logice şi cullural-cduca- fesorului Silviu Corcea, nizaţia tio partid do la
cin-
sc- live. Dintre'acestea des­ 10 pionieri, membri ai D.J.P.Tc., iniţiază „Tri­
prindem, în primul rînd, clubului de dezbateri po­ buna ideilor", avînd ca
„Cîn- o dezbatere asupra prin­ litico-ideologice de la temă sistematizarea şi
Lî A-
iarnă cipalelor idei, orientări Liceul pedagogic, au par­ modernizarea localităţi­
A 110- I . I M . H a ţ e g . Se luc rea /â c u hărnicie şi dăruire pen iru producerea gemului de şi sarcini ce se desprind ticipat la masa rotundă lor.
LAN: aline destinat producţiei de export. I'oto I. TIRU'J'A
(CRii-
croa-
ici") :
vlaria „întoarce-te şi mai priveşte
Alo. I o dată'*. Manifestarea s-a
(l.u- j bucurat de aprecierea parti­ Festivalul cultural-artistic „Sub arcuri de lumini"
cipanţilor. ir
H ..Melodiile cetăţii". Cen­ In organizarea Consi­ această direcţie, la ac­ nou, constructor. con­
trul de cultură şi creaţie poziţie de carte social-
..Cîntarea României" din liului orăşenesc ui sin­ politică şi simpozionul ţiune au fost invitaţi ştient al socialismului".
53 Montaj litorar-cinema- Vaţa-Bât a găzduit specta­ dicatelor Călan, comitetu­ purtînd titlul comun „E- cercetători, proiectanţi, Spre sfirşitul şirului do
tografic. „sa cunoaştem colul „Melodiile cetăţii". ingineri, maiştri, munci­ activităţi, la combinatul
marile rculizârl revoluţionare Alături dc soliştii de muzi­ lui sindicatului din Com­ poca Nicolae Ceauşescu, siderurgic va avea loo
ale poporului nosirti" a Xost că populară şi uşoară şt binatul siderurgic „Vic­ inaugurată de Congresul tori fruntaşi în produc­
*a se formaţia „Atlas", condusă ţie, care participă ne­ adunarea festivă consa­
(’e- tema montajului ltterar-ci- de Ştefan Răduţ do la Cen­ toria" Călan şi Centrului al iN-lea al partidului —
no- ncmatograXic organizat la trul de cultură şl creaţie de cultură şi creaţie epocă de măreţe şi lu­ mijlocit ia realizarea a- crată „Zilei metalurgis­
‘ a Baru, ilustrat de peliculele „Cîntarea României" din minoase înfăptuiri în cestui produs important tului". iar ultima zi (du­
1 de- „Al patriei erou între eroi", Deva, în spectacol au mai „Cîntarea României" din pentru siderurgie. minică, 18 septembrie)
:ădna „România deceniului IX“ şi evoluat solistul Teodor Fur­ localitate, în perioadei România socialistă". va cuprinde activităţile 1
;C do „România — casa mca“. nică, dc la Ansamblul ,,llu- 9—18 septembrie are loc Festivalul a fost inau­ Do asemenea, la Cen­
pri- gjj Itomos — vatră de ţegana" Hunedoara, şi Mir­ gurat de simpozionul cu trul de cultură şi creaţie o paradă a portului popu­
lului. cultură şi civilizaţie româ­ cea Păcurar, cu momente festivalul „Sub arcuri de „Cîntarea României" se lar în cadrul sărbătoririi
ib ia , nească". uuminică s-a des- vesele. lumini", manifestare de­ tema „20 de ani do fa­ „Zilei metalurgistului",
vos<\ clils la Vnidei săptăinîna venită tradiţională. bricaţie a cilindrilor de va organiza concursul
mini- cui t u ra I - ed uca t i vă „itomos BE Masa rotundă sul) ge­ laminoare la Călan", or­ judeţean al brigăzilor ar­ un spectacol susţinut da
între — vatră de cultură şi civili­ nericul „Omagiu partidului, In această perioadă se ansamblul folcloric şi
COle zaţie românească" printr-o iubitului conducător. Epoca desfăşoară un complex ganizat de comitetul sin­ tistice dotat cu trofeul formaţii artistice de a-
şi 23 întîlnire a sătenilor cu o Nicolae Ceauşescu — perioa­ de manifestări politico- dicatului, consiliul oa­ „Metal ’88", urmat de o matori din judeţ, precum
di mi- brigadă ştiinţifică reprezen- da celor mal măreţe reali­
ttnd centrele de cultură şi zări din istoria multimile­ ideologice şi cultural-edu- menilor muncii şi comi­ masă rotundă, cu tema si gala laureaţilor con­
croaţie „Cîntarea României" nară a patriei" a fost or­ cative cu un bogat con­ sia inginerilor şi teh­ „Rolul formaţiilor artis­
din Orâştie şt Romos. ganizată la cinematograful cursului do satiră şl
Sg; Dezbatere. „Chipul co­ „Parîngul" din Petroşani. ţinut formativ. Astfel, la nicienilor din combinat. tice de amatori în edu­ umor. (VIRGTL SAVU-
co­
preşedintele
I.ESCtl,
I munistului oglindit în filmul In încheierea acţiunii a Xost Centrul „Cîntarea Româ­ şi Pentru a se releva expe­ carea revoluţionar-pa- mitetului sindicatului de
de
cultură
românesc" a fost titlul dez­
filmul
„Un
proiectat
drum
bogată
rienţa
dobîndită
triotică a oamenilor mun­
creaţie
Canalul
milenii
pentru
—
organizate
baterii
Roşo-
la
rod pe marginea filmului Dunăre — Marea Neagră". niei" s-a organizat o ex­ do colectivul de aici în cii, în formarea omului la C.S.V Călan).