Page 57 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 57
In întreaga activitate economico-socială
TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNII
Şl FAPTtl REVOLUŢIONARE
\ „ZIUA METALURGISTULUI"
1 Făuritorii metalului —puternic mobilizaţi pentru
îndeplinirea sarcinilor economico-sociale
Anul XL, nr. 9 591 DUMINICĂ, 18 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini — 50 bani
In angrenajul complex producţie, pe linia reali’ a treia duminică a lunii
al economiei noastre na zării prevederilor de plan, septembrie —, siderurgiştii
ţionale, metalurgia ocupă diversificării gamei sorti de pe platformele continuu
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU un loc de primă impor mentale şi creşterii pro fierbinţi ale Hunedoarei şi
tanţă. Fără metal, dezvol ductivităţii muncii, ridicării Colanului îşi îndreaptă
lA
' MAREA ADUNARE POPULARĂ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA tarea celorlalte ramuri in nivelului tehnic al pro gîndurile pline de mulţu
dustriale nu este posibilă. duselor şi sporirii efi mire şi recunoştinţă spre
Ca atare, siderurgiştilor le cienţei economice. iubitul conducător de partid
îndemn înflăcărat adresat tineretului revin an de an sarcini Cum se ştie, la Hune şi de stat, tovarăşul
mobilizatoare,
de
înaltă
Nicolae Ceauşescu, pentai
răspundere patriotică, pe doara, în ultimii ani, s-au grija permanentă pe care
care ei se străduiesc să construit noi obiective, de o poartă acestui puternic
studios, tuturor slujitorilor şcolii le îndeplinească neabă mare importanţă pentru detaşament al clasei noas
tut. In munca lor se bu
economia naţională, s-au
cură de grija permanentă dezvoltat şi modernizat o tre muncitoare, îmbunătă
ţirii condiţiilor de muncă
de a munci şi învăţa, de a scruta cu a conducerii partidului şi serie de capacităţi de şi de viaţă ale întregu
statului, prin alocarea u-
lui popor.
producţie şi tehnologii de
nor însemnate fonduri de lucru, iar la Călan, unde Raportînd o serie de
investiţii destinata dez s-a înălţat un nou şi realizări pozitive, siderur
îndrăzneală orizonturile cunoaşterii voltării şi modernizării pro gicii îşi pun în balanţă
ducţiei, completării dotării modern combinat, se de şi neîmplinrrile, îşi stabi
tehnice, asimilării de noi pun eforturi stăruitoare lesc măsuri şi acţiuni pen
pentru atingerea parame
Şcoala românească de ternica dezvoltare eco- şi noi culmi de progres şi produse şi tehnologii, îm tru înlăturarea lipsurilor şi
toate gradele a trăit mo nomico-soeială, ridicarea civilizaţie, să asigure întot bunătăţirii condiţiilor de trilor proiectaţi, creşterea neajunsurilor, pentru îm
mentul încărcat de majo nivelului de civilizaţie a deauna naţiunii noastre, muncă şi viaţă. producţiilor de cocs şi fon bunătăţirea întregii activi
re semnificaţii al deschi României". Faptul că în- poporului român, un loc Ca urmare a acestei griji tă, de alte produse side tăţi. !n centrul atenţiei,
derii noului an de învă- văţămîntul este gratuit, demn în rindul naţiunilor consecvente, a acţiunilor rurgice. cei ce muncesc la C. S,
ţămînt. Un nou început că anual de la bugetul libere ale lumii". Este întreprinse şl eforturilor Făcîndu-şi bilanţul acti Hunedoara vor trebui să
de drum aflat sub semnul statului se acordă peste necesară, în acest sens, o depuse, siderurgiştii din vităţii de la începutul a- situeze, în continuare,
unei ample mobilizări în 16 miliarde lei pentru împletire mai strînsă a judeţul nostru — do la nului — în cinstea „Zilei organizarea şi modetniza-
vederea îndeplinirii e- continua sa perfecţionară învăţămîntului cu cerceta Hunedoara şi Câlan — metalurgistului", sărbăto
xemplare a sarcinilor de şi modernizare, că obliga rea şi producţia, situarea obţin rezultate pozitive în rită, ca în fiecare an, în {Continuore tn oae o ?-al
mare răspundere încredin tivitatea acestuia s-a ge la baza întregii activităţi a
ţate de partid. Mai mult neralizat la 10 ani, iar din celor mai noi cuceriri ale
ca oricînd, şcoala este 1990 va fi de 12 ani, că ştiinţei şi tehnicii, ale cu
chemată să îmbine armo tineri de diverse naţio noaşterii umane în general,
nios, in cadrul procesului nalităţi pot învăţa în limba a concepţiei revoluţionare
instructiv-educativ, nece respectivă vorbeşte eloc despre lume şi viaţă —
sitatea pregătirii şi per vent despre minunatele materialismul dialectic şi
fecţionării forţei de mun condiţii de care dispune istoi'ic. Şcoala este che
că cu exigenţele etapei tînăra generaţie pentru
mată, deopotrivă, să con
istorice pe care o parcur temeinica sa pregătire tribuie la educarea tine
gem, cu educarea şi for spre a-şi aduce contribu
spiritul
marea comunistă, patrio ţia în orice domeniu — retului în socialist, al patrio
tismului
res
tică, revoluţionară a tine al ştiinţei, al culturii, al pectului pentru trecutul
rei generaţii, în vederea activităţii practice — Ia
idealurilor
istoric,
de
făuririi omului nou, con dezvoltarea generală a dreptate, al egalitate, prie
structor conştient al pro ţării. tenie şi solidaritate cu
priului destin istoric, al Vastele programe de
societăţii socialiste multi împlinire cconomico-socia- toate popoarele.
lateral dezvoltate pe pă- lă, perspectivele dezvoltării Sarcini deosebite revin
mîntul patriei. întreaga patriei noastre pînă în şcolii hunedorene. în ac
sa activitate este puternic anul 2000 impun însă, ca tuala etapă de dezvoltare
marcată de ideile forţă, necesitate obiectivă, per a patriei, aceasta are da
de îndemnurile cuprinse fecţionarea şi ridicarea la toria să contribuie în mai
în cuvin tarea secretarului un nivel tot mai înalt a mare măsură la pregătirea
general al partidului, pre învăţământului, a cercetă forţei de muncă necesare
şedintele Republicii, tova rii ştiinţifice şi activităţi’ judeţului, cu precădere
răşul Nicolae Ceauşescu, politico-educative. „Este pentru domeniile prioritare
rostită la marea adunare necesar, aprecia tovarăşul — minerit, siderurgie, e-
populară din Timişoara. Nicolae Ceauşescu, să fa nergetică, construcţii, a-
Apreciind dezvoltarea cem astfel îneît fiecare gricultură — prin inter
impetuoasă pe care patria şcoală, fiecare institut mediul celor 28 de licee
noastră a obţinut-o în superior să devină un pu existente, majoritatea cu
anii socialismului, secre ternic centru, o citadelă a profil industrial, prin cele
tarul general al partidului educaţiei şi formării ti două institute de învăţă-
evidenţia că „dezvoltarea nerei generaţii, a construc mînt superior situate în
puternică a învăţămîntu- torilor de mîine ai socia bazinul carbonifer al
lui constituie una din lismului şi comunismului, Văii Jiului şi pe platforma
cele mai importante înfăp a acelora care trebuie să siderurgică a Hunedoarei.
tuiri, fără de care nu am asigure ridicarea continuă
fi putut să obţinem pu a patriei noastre pc noi (Continuare în pag. a 3-a)
Forţele satelor - mobilizate puternic la recoltarea cartofilor „SĂPTĂMiNA CRUCII ROŞII"
Ocrotirea mamei şi copilului •
La C.A.P. Toteşti cam şef al unităţii, Viorel Ilian, practică pentru lucrătoi-ii clişa. Mecanizatorul Adinei
pania agricolă de toamnă care coordona activitatea ogoarelor". Grozoni acţiona la scoa
se desfăşoară sub auspiciile ne-a declarat: „Sintem Remarcăm grija tuturor terea tuberculilor cu preocupare permanentă a
hărniciei cooperatorilor mobilizaţi exemplar pentru pentru ca nimic din re MSC1, cu grijă deosebită
pentru strîngerea grabnică a traduce în viaţă pre coltă să nu rămînă în faţă de calitate. Terenul se
a î-oadelor acestui an. ţioasele indicaţii şi orien cîmp. Brigadierul Eugen eliberează de resturi ve partidului şi statului nostru
Puternică mobilizare de getale şi se lucrează cu
forţe umane şi mecanica combinatoriii. în acelaşi „Săpţămîna Crucii Roşii", conţinutul lor, asigură ri
la buna desfăşurare a re CAMPANIA AG&ICOIÂ D£ TOAMNA timp continuă arăturile şi manifestare tradiţională dicarea la înalt nivel cali
coltării cartofilor găsim pregătirea patului germi pusă în slujba sănătăţii tativ a întregii opere de
în brigada Cîrneşti. în nativ pentru semănarea oamenilor, se desfăşoară edificare şi perfecţionare
tarlaua „Basarabi“ au păioaselor. Ileana Nciconi, anul acesta între 18—24 a societăţii socialiste mul
'oşit în cîmp, la lucru, C.A.P. T O T E Ş T I
s secretarul organizaţiei de septembrie, sub semnul tilateral dezvoltate pe pâ-
multe familii de coopera partid, preciza că meca mobilizării întregului po mîntul patriei noastre.
tori, din rindul cărora am nizatorul Viorel Golcă a por la transpunerea în în urmă cu numai 23
reţinut numele cîtorva i tări cuprinse în cuvin ta Moldovan controla îndea lucrat şi la arat şi la viaţă a orientărilor şi in de ani, în 1965. populaţia
Olivia Pasc, Victoria Lă- rea tovarăşului Nicolae proape activitatea de re- discuit, efectuînd lucrări dicaţiilor tovarăşului ţârii noastre era de 19
pădătoni, Noe Crăciunescu, Ceauşescu, secretarul ge coltai-e şi sortare. Trans de calitate. Dintre fami Nicolae Ceauşescu, secreta milioane de oameni. Astăzi
Marinela Turc, Victoria neral al partidului, la con portul se asigura cu ate liile de cooperatori se evi rul general al partidului, sîntem peste 23 de mili
Lăpădătoni, Ioan Lăpăduş sfătuirea de lucru cu ac lajele C.A.P. — (căruţaşii denţiază Iustin Păran, Vi- preşedintele Republicii, cu oane. Această creştere de
şi alţii. în cîmp peste 60 tivul de partid şi cadrele Axente Viţionesc şi Ionel luca Dănescu şi Fazekaş prinse în Tezele din apri 4 milioane de oameni re
de cooperatori acţionau la Medrea), dar şi cu ale Alexandru. lie, în celelalte expuneri prezintă rezultatul unor
recoltatul cartofilor. Cu de bază din agricultură din cooperatorilor. şi cuvîntări rostite în di transformări radicale In
maşina de scos tuberculi 30 august — 1 septembrie în acelaşi mod se lucra TRAIAN OPRONI ferite forumuri ale demo concepţia demografică pro-
acţiona mecanizatorul Ni- a.e., îndreptar de inesti şi Ia tarlaua „Cîmpu Mare" craţiei muncitoreşti re
codim Teodor. Inginerul mabilă valoare teoretică şi din cadrul brigăzii Pă« (Continuare in pag. a 3-aJ voluţionare, care, prin (Continuarc in pag. a 3-o)
