Page 59 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 59
> DUMINICĂ, 18 SEPTEMBRIE 1988 Pag. 3
X-â X AVS :* . ........... 0 delegaţie
CAMPANIA -AGBICOI. BE TOAMNĂ îndemn înflăcărat adresat
< ? ■' . din Argenteuil tineretului studios
l ? * •
Uliii lucrează cu hărnicie şi răspundere, (Franţa) in vizită (Urmare din pag. 1) o etapă calitativ superioa
în municipiul ră solicitată de sarcinile
copii- alţii pierd timp preţios !♦,le-necesară, de aseme şi obiectivele educaţionale
ca de Hunedoara nea, o permanentă perfec stabilite de Congresul al
nie in- în majoritatea unităţilor ratorilor au venit şi oa celor; două unităţi, tre ţionare a întregului pro XHI-lea şi Conferinţa
ci stu- din C.U.A.S.C. Peştişu Mic, meni ai muncii clin com buiau să vină 4 tractoare ces instructiv-educativ prin Naţională aie partidului,
lovace, campania agricolă de binatul siderurgic. şi la C.A.P.. Peştişu Mic. O delegaţie a municipa realizarea uiiei noi cali de Tezele din aprilie, do
50 Via- toamnă sc desfăşoară în Recoltarea porumbului a Suprafaţa arată pentru- lităţii din Argenteuil (Fran tăţi în acinl de predare- călduroasele îndemnuri a-
3 Telex ritm alert, cooperatori’, început şi la Peştişu Mare, însămînţărilc dc toamnă a ţa) se află în vizită în învăţare, în pregătirea dresale de secretarul ge
iumini- mecanizatorii şi specia Peştişu Mic şi în alte u- ajuns la 700 ha. Cea pre municipiul Hunedoara, în pentru viaţă a copiilor şi neral al partidului, pre
: * Di- liştii — mobilizaţi de or n i fă ţi. Sînt însă şi coope gătită pentru a primi să- cadrul relaţiilor de înfră adolescenţilor. în acest şedintele Republicii, tova
I * De- ganele şi-organizaţiile de rative unde acest lucru nu mînţa este însă foarte ţire dintre cele două lo proces complex sînt an răşul Nicolae Ceauşescu,
Şlagă- partid — străduindu-se s-a înlîmplat, deşi po mică, doar cîteva zeci de calităţi. grenaţi deopotrivă elevi şi tinerelului studios, tuturor
inerarii să matei'ializeze sarcinile rumbul a ajuns la matu hectare. De ce ? Fiindcă Din delegaţie fac parte cadre didactice, întreprin slujitorilor şcolii româ
i odih- stabilite de recenta şe ritate. Astfel, culesul tre sc întîmplă şi situaţii de Alaux Patrice, prim-vice- deri patronatoare, părinţi, neşti în cuvântarea rostită
e pe la dinţă a Comitetului Poli buie să înceapă de urgen genul celor petrecute la preşedinte al consiliului toţi factorii educaţionali. la marea adunare popu
din co- tic Executiv al C. C. al ţă la C.A.P. Boş, Măşdat, C.A.P. Dumbrava. Cu cîtâ- municipal, Nicole Bugeya, Noul an de învăţămînt lară din municipiul Ti
igrafice P.C.R. Puternica mobi Racaştie, Nandru. Mînorău va vreme în urmă, Aneta deputată şi Marcel Bon- va constitui, fură îndoială. mişoara.
are * lizare de forţe umane ’ şi ş.a. Blăjan, inginerul şef al pais, membru al biroului
stivai ul mecanice se reflectă in- în aceste zile, mecani unităţii respective, a soli Comitetului de înfrăţire Concursul grupelor sanitare
George tr-o seamă de rezultate zatorii S.M.A. Hunedoara citat un tractor pentru cu municipiul Hunedoara.
nta te- bune obţinute la recoltarea sînt puternic angrenaţi în pregătirea terenului de Delegaţia efectuează un Astăzi, în cadrul mani prezentat in concurs de
i ' 14,50 cartofilor şi porumbului şi pe care s-au recoltat car schimb do experienţă cu festărilor prilejuite de grupa sanitară a între
i vetre- la pregătirea însămînţări’ tofii, în vederea însămîn- cadre ale Consiliului popu deschiderea „Saptăinui ii prinderii minieri' Răni
>,00 în- cerealelor păioase. Astfel, C.U.A.S.C. ţărilor de toamnă. I s-a lar municipal Hunedoara, Crucii Roşii", în Capitală sem — dc două >ri con
llllui o din suprafaţa ocupată cu Irimis cu operativitate. vizitează obiective eco are loc faza pe ţară a secutiv cişliautoare n fazei
s 19,23 cartofi a fost recoltată, PEŞTIŞU MIC Ajuns la Dumbrava, me nomico şi social-culturale concursului grupelor sani pe judeţe. I.e urăm con
1
iei o piuă aseară, mai mult de canizatorul a căutat pe din municipiul Hunedoa tari . curenţilor noştri mult
:: Mina jumătate, lucrarea închein- cineva să-i spună unde să ra şi din judeţ. Judeţul nostru este re succes.
iucţie a du-se la unităţile agricole p rogă t i rea i n să m i n ţă r ilo r lucreze. N-a găsit pe ni
•vietice. din Peştişu Mare. Peştişu de toamnă. Bine se acţio meni din conducerea coo
1,50 Te- Mic, Buituri şa. Recolta nează în acest sens la perativei şi s-a întors dc ( o La mina Petiila, săr- Oprean, Toader Circo, Ioan compartimentului C.T.C. —
I I n c h i - rea cartofilor trebuie însă cooperativele agricole din unde a plecat. Vineri, 16 i bă tor i tu I săptâmînii pe care Circo, Ioan Codrean, Sa laboratoare al întreprinde
;
lui. mult accelerată la C.A.P. Peştişu Mic — unde lu septembrie a.o„ A. Blăjan i o încheiem a fost... secto- bin Vărzar. Ei cresc ani rii de bere Haţeg, aflăm
Boş şi C.A.P. Nandru, în crează Constantin Hăucă, a telefonat la S.M.A. re- \ rul IV. Minerii de aici, male în gospodăriile pro numai lucruri de laudă,
trucât suprafeţele respec Dumitru Drăgan, Ioan clamîiid că nu i s-a trimis l conduşi de inginerul Şte- prii, contractează şi li în esenţă, am reţinut :
berea de Haţeg a ajuns
) fan Stelli, au dat peste
jrnal © tive urmează să fie însă- Gişleanu, Simion şi îero- tractorul şi a fost foarte 1 plan 1 024 tone de căr- vrează însemnate cantităţi printre cele mai bune şi
de produse agroalimenta-
nim Stoica, Boş — Laseu
itru toţi mînţate în această toamnă. şi Nicolae Ilamza, Vasile surprinsă cînd a aflat că l bune de bună calitate. Un re la fondul de stat © mai căutate din ţară. Toa
nu are dreptate. O astfel
'loric în Consiliul unic agro Di tot, Dorin Pop şi Ră- de situaţie numai bună i succes demn de laudă, După opt luni de muncă tă lauda pentru strădanii
.zolae industrial Peştişu Mic a ducu Puiu, Peştişu Măre organizare, a muncii nu 1 dobindit prin perseveren- din acest an, pe baza le pe tărimul calităţii
Dromoţii început şi culesul porum -r- Luca liacicu, Sabin înseamnă ! ( ţâ şi dăruire în muncă, în punctajelor dobîndite in mărcii fabricii ! ® De
ilte cu- bului. Prima caro a înce Ciuptf, Ioan Crorogaru, A- Ţjnînd seama de faptul l abataje o „Ziua metalur- întrecerea socialistă, co- mulţi ani, Gheorghe Tri-
această
lucrare
put
ţionare, cooperativă agricolă esle diian Matei, Ioan Abor- că suprafaţa pregătită este ) gistului" prilejuieşte azi, la pa şi Georgeta Bodiciu
din
ant cul- Buituri. mică, se impune să se 1 Călan, organizarea unor sînt crainici radio. Ei rea
» 21,35 den cei şi Petru Duma, treacă cu mai multe trac l apreciate acţiuni cultural- ECRAN lizează şi prezintă emi
patria — Am recoltat pînă acum Buituri — Andrei şi toare la discuit, ereîndu-se 1 educative şi artistice in- siunile la staţia de radio-
patrio- 11 ha, ne spunea Remus Glieoghe Tamaş, Cornel astfel front de lucru pen ţ cluse în programul amplei ficare a oraşului Brad. în
Tejurnal Popa, secretarul organi Bande ş.a., unde s-au arat tru semănători. Se cere, 1 manifestări locale purtînd fiecare vineri şi sîmbătă,
ea pro- zaţiei de partid clin uni pînă acum importante su dc asemenea, să înceapă ) genericul „Sub arcuri de miletul sindicatului dc emisiunile sînt plăcute, di
tate. La cules iau parte prafeţe de teren. în spri ) lumini". Cu acest prilej la I.M. Hunedoara a sta
toţi locuitorii satului nos jinul mecanizatorilor de încorporarea seminţei de i va avea loc o paradă a bilit... clasamentul frunta verse, atractive, ascultate
tru, în frunte cu comuniş la S.M.A. Hunedoara au orz în sol întruert pe i portului popular, urmată şilor : la subunităţi — cu interes, iar crainicii,
tii — Angliei Alic, briga venit şi lucrători ai S.M.A. rioada optimă pentru e- i de spectacolul folcloric U.P. Teliuc, S.M. Teliuc, lăudaţi şi apreciaţi de
dier; un om foarte activ, Ghelari. Deocamdată, doar foctuarea acestei lucrări a ^ realizat cu participarea Mina Ghelari, la formaţii ascultători * o De bei ani
bun organizator, Viorel o formaţie de 4 tractoare sosit şi orice tărăgănare unor formaţii artistice de de lucru - schimbul „C" consecutiv, colectivul de
TRAIAN BONDOR !
Urzică. Marin Barbu, ce lucrează la C.A.P. Iz poate fi păgubitoare pen amatori din judeţ, precum de la U.P. Teliuc, abatajul la staţia echipament hi
rvâ in Frnn'cisc Lupii şi mulţi voarele. Conform celor tru recolta anului viitor. şi gala laureaţilor con- 92 S.M. Teliuc, abatajul draulic, din cadrul LU.M.
tocco Şl alţii. în sprijinul coope stabilite între conducerile Petroşani, este fruntaş pe
ile l-ll l cursului de satiră şi umo r 716-b de la Mina Ghelari. întreprindere. După se
)0,Mt.\ : i „Potcoava de argint" • iar la individual — Băiuţ
>ri (Mu Forţele satelor - mobilizate puternic 1 După ani şi ani de acti- mestrul I al acestui an, se
ri şi tra- Măneş, luliu Ficuţ, Ghe- află tot pe primul loc.
ile I—11 \ vitate in abatajele de căr- rasim Tecar • Sînt Felicitări şi mereu mai
.Vi şapte 1 bune ale minei Uricani, multe după-amiezile şi
le I-I! (Urmare din pog. 1) cheiat pe întreaga supra ron Vlăiconi şi Paulin } destoinicii mineri Aurel sus, în frunte • Anul a-
ÎOŞANJ: faţă. S-a lucrat organizat Olaru, coordonaţi îndea serile cînd la uşile cesta, la activitatea do
? \
familie şi cu răspundere pentru proape de ing. Veronica \ Şoşoi, Nicolae Marcu, Clubului muncitoresc din creaţie tehnico -ştiinţifică
3 cin le- O activitate rodnică se ( Gheorghe Pricop, Emerik Vulcan mulţi oameni, ti
ie) ; desfăşura şi iu tarlaua calitate de către me Seruna. Astfel, cu parti / Incze şi Petru Năstase au participat 8 650 de oa
■ seu! „Copaci", unde terenul ora canizatorii Vaier Uioni ciparea specialiştilor care neri şi vîrstnici, bat in meni ai muncii din ate
■Ii: rifi/.- (cu combinatorulj, iar cu coordonau nemijlocit lu 1 şi-au închis, zilele acestea, zadar. Zilele trecute, cind lierele, secţiile şi uzinele
it (Cut deja pregătit pentru în- ţ cărţile de muncă. Ortacii am bătut şi noi la uşile
ii : Nişte maşina de recoltat Octa- crările de pregătire a te 1 le-au mulţumit, i-au felici- Combinatului siderurgic
t.ucenfă- sâmînţarea de masă-verde vian Culiuţ şi Doinei Du- renului în vederea însă- I tat, s-au angajat să le u-- cu lacăte - era ora 18,45 Hunedoara. Au fost rezol
l.ncote- pentru furaje. în această milrescu, cu combina EC mînţărilor de toamnă se — ni s-a spus că lucrăto vate 218 teme şi s-au îna
-linertill; realizează, o bună organi ) meze pilda. Noroc bun !
uri în tarla cit şi în cea din :î4. ( • Printre cei mai vred- rii clubului au plecat să intat 19 inovaţii. Efectele
esc); A- La arături şi pregătirea zare a activităţii, asigu- i nici gospodari ai satelor vadă... cascadorii. Pasiuni preconizate in ierna a-
r-anţil — „Cloje" recoltarea cartofi ultimelor suprafeţe pentru rîndu-se o puternică mobi
Munelto- lor începută în cursul 1 comunei Bucureşci se nu- şi pasiuni... • De la ingi plicăiii in practică —
Apaiia- semănat lucrează meca lizare a forţelor la lucră ^ niără, an de an, losif nerul Dumitru Cucoş, şeful peste 70 milioane lei.
; BRAD: săptumînii trecute s-a în nizatorii Viorel Gotcă, Mi- rile de sezon.
e (Stea-
It ARZ A :
Nemeşi s
iASTIK : Ocrotirea mamei şi copilului
[1. .,ln- CENTRUL DE CULTURĂ Şl CREAŢIE
i); Rio
le 1-11 (Urmare din pag. 1) 24 000 de mame cu mai asistenţa medicală gratuită Peste 50 000 de pionieri „CINTAREA ROMÂNIEI"
ÎOAGI [J-
I — so mulţi copii. a copiilor. Un număr de sînt cuprinşi în cercuri H U N E D O A R A
ţii! «le movată de partid, în poli lin întreg sistem de o- 172 medici pediatri de tehnico-aplicalive, peste
e „Cin- tica sanitară a ţării noas erotire a mamei şi copi specialitate si de profil şi 20 000 activează în for
) ; IIA- maţii artistice.
e iarnă tre, în grija manifestată lului — larg accesibil şi 34 medici de specialitate A N U N Ţ Ă
; Ano- faţă de mame şi de copii, gratuit — care cuprinde obstetrică-ginecologie, pre La marele efort al na
CAI, AN: faţă de tinereţea şi viitorul numeroase edificii moder cum şi un numeros perso
(Ccn- ţiunii noastre pentru rea
şi trea- poporului nostru. ne, bine dotate şi utilate, nal cu pregătire sanitară lizarea istoricelor hotărî ii deschiderea următoarelor cursuri şi cercuri
inânlei"); în ascensiunea neîntre un corp medical de înaltă medie promovează cu ale Congresului al XHI-
n Mari a calificare, are nobila mi consecvenţă principiile nie- praclice-aplicative, începind cu data de
A : Alo. ruptă a generaţiilor, fa lea şi Conferinţei Naţio
nir-a (I.u- milia, copiii reprezintă le siune de a veghea la să dicinei omului sănătos şi nale alo partidului, a sar 1 octombrie 1988 :
gătura vitală, fundamen nătatea celor mici, de a ale unei medicini profilac cinilor însufleţi toare ale
tală care asigură înălţa asigura desfăşurarea unei tice în toate laturile sale. cincinalului 1986—1990, or ® electronică aplicată (radio Tv.)
rea necontenită a poporu ample activităţi de preve în prezent, populaţia ganizaţiile de Cruce Roşie
lui nostru. Tot ce ne face nire a îmbolnăvirilor. şcolară a judeţului numă din judeţul Hunedoara îşi ® croitorie
viaţa frumoasă şi bogată Astfel, unităţile medicale ră peste 92 000 de elevi şi aduc contribuţia lor spe
este' legat de copii, lată din judeţ destinate mamei studenţi, iar 18 769 pre cifică la înfăptuirea poli ® cosmetică
emea va şi copilului dispun de şcolari frecventează cele
ierni mai de ce grija faţă de mamă ticii sanitare a partidului
or cădea şi copil a fost ridicată în peste 676 paturi în spitale 262 grădiniţe dispuse în ® circulaţie rutieră (curs teoretic)
avea şi ţara noastră la rangul şi secţii de obstetrică — toate aşezările judeţului. şi statului, militînd pentru
rsă mai ginecologie şi circa 995 îmbunătăţirea stării de să
uncJ-'In- unei politici de stat. înconjuraţi cu grijă pă nătate a populaţiei, pentru ® acordeon, chitară, chitară clasică
e apt. în Astăzi, numai în judeţul paturi în unităţi de pe rintească de partid şi de ridicarea gradului de cul
depăşi 20 diatrie, iar în leagăne şi stat, copiii noştri se bu
va sufla Hunedoara, peste 124 000 creşe, de 2 700 locuri, în tură sanitară a oamenilor. ® balet copii
sectorul de copii de vîrstă pînă la cură de minunate condiţii Manifestările din „Săp-
îperaturl- 1G ani, primesc alocaţii marea lor majoritate noi, de petrecere a zilelor va tămîna Crucii Roşii” ex
!1 cuprln- modeme, construite în ul canţei. Zeci de cluburi şî • gimnastică de întreţinere
»rade, iar dc stat ; faţă de anul timele decenii. terenuri de sport şi joacă, primă preocupările activu
tre 15 şi .1985, fondurile de la buge lui de Cruce Roşie pen
e va pro- Ca urmare, astăzi 99 la tabere, colonii stau astăzi ® iimbile franceză, engleză, germană
ineaţa. tul de stat acordate anual sută din copii sînt născuţi la dispoziţia celor mai ti tru creşterea şi educarea
ca ajutoare mamelor cu copiilor în spiritul res
remea va mai mulţi copii au sporit în unităţi spitaliceşti. Toa neri cetăţeni ai ţării. Nu ponsabilităţii faţă de să înscrierile se fac zilnic între orele 8 13
eu cerul te cele 92 dispensare me mai în acest an peste
a ploi io- de la 6,8 milioane lei la dicale existente în locali 20 000 pionieri şi preşco nătatea proprie şi cea a şi 17—20, la sediu! din str. George Enescu,
xlerat cu 31,0 milioane lei, adică lari din judeţ şi-au petre colectivităţilor în care îşi
1
cale «le tăţile judeţului, în oraşe dcsf'îşoară activitatea, în nr. 8, telefon 12477, Hunedoara.
nord-ost. de peste 4 ori. De acest şi sate, dispun- de cabine cut vacanţele In tabere şi
ajutor beneficiază peste le de specialitate pentru colonii. .... care trăiesc şi învaţă.