Page 6 - Drumul_socialismului_1988_09

’9- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Toate forţele antrenate
Aşezămîntul de cultură — contribuţie

majoră la educarea patriotică la strîngerea nutreţurilor
(Urmare din pag. t) zi, de dimineaţa devrema gătit pînă în prezent ? ■» I.Oi
a oamenilor muncii asemenea, în desfăşurare, pînă seara tîrziu, so află Iar 25 ha au fost discuite, mentaţie
— Au fost arate 150 ha,
şapte
brazdă
în
pluguri
recoltarea lucernei reţinu­ cu grape cu care lucrea­ fiind gata să primească rita“ din
tă pentru sămânţă, lucrare ză Mihai Voica, Ioan sămînţa. în zilele urmă­ una dinţi
Centrul de cultură şi clurile de expuneri pe riul abordat, la contu­ tato. Dc
creaţie „Cinlarca lîoniă- teme ca : „Istoria jude­ rarea unor puternice ce o efectuează mecani­ Doda, Avram Negrilă, Ioan toare arăturile şi pregăti­ modernii
extinsa,
nitâ" din Deva osie locul ţului în monumente şi sentimente patriotice. zatorul Ioan Dăncuş. Con­ Crişan, Ioan Floca şi al­ rea terenului se vor in­ iiiiio noi
în care pulsează o susţi­ documente", „Dovezi ale Este tot mai evidentă ducerea cooperativei este ţii. Lucrarea este coor­ tensifica pentru ca, atunci re, unite
nută activitate ce con­ continuităţii poporului responsabilitatea cu care hotărâtă să acopere în în­ donată îndeaproape de cînd vom începe însă- Elena îs
tregime
necesarul
Elena Juneu, inginerul şef
Uzează
de
fu­
tribuie la educaţia multi­ nostru pe aceste melea­ este cules şi valorificat raje pentru viitoarea sta- al cooperativei, care ne mînţările de toamnă, să regulari t
putem atinge o viteză de
laterală a oamenilor guri", „Dezvoltarea eco- scenic folclorul hunedo- bulaţie a animalelor, ba spunea ] nulul zi
sai
re,
muncii clin municipiu. noinico-socială a Hune­ rcan de către ansam­ chiar să realizeze un ex­ lucru sporită în fiecare consumat
—> Terenul se lucrează
Prin amploarea, calitatea doarei în perioada de blul artistic „Silvana", cedent, ceea ce va crea destul de greu, dar ne zi. Culturile de orz şi
şi prestanţa unor acţiuni, după Congresul al IX- sau este promovat versul condiţii pentru buna des­ grîu au fost amplasate
acest asezămînt de cul­ lea al partidului". La şi cînlecul cu nuanţe făşurare a activităţii în străduim să realizăm o după premergătoare bune,
tură s-a constituit nu acestea se adaugă expo­ patriotice prin interme­ iarna 1988/1989, sporirea arătură uniformă, la a- terenul a fost fertilizat cu
o dată într-un centru ziţiile periodice de heral­ diul colectivului de mon­ continuă a producţiilor. dîncimea stabilită, con­ îngrăşăminte naturale şi
chimice. în acest fel asi­
faptul
ştienţi
că
de
melodic pentru întregul dică ale cercului de nu­ taj literar, grupului de In aceeaşi bună organi­ calitatea de patului germina­ gurăm condiţii pentru • 20,
judeţ. Modalităţile edu­ mismatică (embleme, mo­ recitatori, teatrului po­ zare se desfăşoară şi ară­ tiv depinde, în mod ho- realizarea — în lumina 20,25 In
caţionale utilizate sini nede, insigne, vederi), de litic, grupului vocnl- turile adinei, ca şi pregă­ tărîtor, producţia de orz cerinţelor noii revoluţii narei C.
multiple şi variate, ele un larg interes bucurîn- inslrumental de muzică tirea patului germinativ şi de grîu a viitorului an agrare — a unor recolte amplu
contribuind la adînci- du-se expoziţia de sigilii, uşoară, teatrului pentru pentru viitoarea recoltă agricol. superioare de orz şi grîu program
rea trăsăturilor patrio­ ce atestă vechimea unui copii ce generează în de cereale păioase. Zi de — Ce suprafaţă s-a pre­ în anul 1989. ţionarea
tice, revoluţionare ale mare număr de locali­ rîndul celor mici acel taţi • :
personalităţii umane, la tăţi ale judeţului, expo­ sentiment tonic pe care-1 an şco
educaţia economico-pro- ziţie realizată cu spri­ oferă actul de dreptate, a! spirit
fesională, material isl- jinul Filialei Deva a în care binele învinge în preg
şliinţifică, estetică, sani­ Arhivelor Stalului. Une­ răul, oferit de povesti­ muncă
tară ş.a. a tuturor cetă­ ori, astfel de manifestai i rea populară dramati­ mondial
ţenilor în spiritul sarcini­ cunosc o participare in­ zată ce stă la baza mul­ ştiinţific
lor stabilite do Tezele ternaţională. tor piese de teatru pen­ terie, vii
din aprilie. Puternice valenţe edu­ tru copii. Spectacolele rea ţi ai
Se urmăreşte cu pre­ caţionale vădeşte cursul prezentate do aceste for­ ţional ,
cădere, după cum ne de istorie, cultură şi ci­ maţii au depăşit'de mult niei •
relata prof. Sandu Po- vilizaţie românească din cadrul închis al aşeză- • 22,00
pescu, directorul insti­ cadrul universităţii cul- mînlului de cultură, ele gramult
tuţiei, accentuarea senti­ lural-şliinţifice, preciza fiind prezentate pe plat­
mentului de dragoste şi instructorul principal, formele industriale ale
ataşament, a mîndriei Avram Dara. în cadrul l.E.C. Mintia, Minei De­
faţă de trecutul milenar acestuia se remarcă te­ va, întreprinderii de
al poporului nostru, pen­ mele „Eroi ai neamului prospecţiuni şi explorări
tru realizările anilor so­ românesc", ..Mari condu­ geologice ş.a. Astfel de .e
cialismului, cu precă­ cători de oşti", precum şi -manifestări reunesc lo­ Fantoni
dere alo perioadei des­ expunerile, mesele , ro­ cuitori ai oraşului de (Arta);
Acasă
chise de Congresul al tunde, dezbaterile re toate vîrslele — de la Inspect'
IX-lea al partidului, in­ aduc în priin-plan mo­ preşcolari pînă la re­ «iern —
tensificarea participări i mente însemnate din via­ prezentanţii vîrstei a Itoma (
ŞANI:
responsabile a celor de ţa partidului şi poporu­ treia —, iar sentimentul — scrii
azi la noile împliniri ale lui nostru. patriotic astfel cultivat Viva k
zilelor noastre. Revela­ La rîndu] ei, mişca­ iasă urme adinei, dura­ C.A.p. J 1,1 rău. oe pe tere nurlie fermei legumicole au fost recoltate şl expediate spre brie);
grăbesc
toare sini în acest sens rea artistică de amatori bile în conştiinţa lor. beneficiari 50 tone de ceapa. .Şeful fermei, Maria Bud, ne informează că recoltarea se PENI :
va încheia în cel mal scurt timp.
colocviile de istorie, ci­ contribuie, prin reperto­ MINEL BODEA Foto NICOLAE GHEORGHIU Tultur:
Acţiune
ccafărul
tratatul
Os la idee la aplicare - CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE Megawaţi-oră în plus I (Muncit
(Mincru
Morontc
I Cale lil
BRAD;
o dimensiune ce def'Reşte probitatea drelor didactico, organizate de Inspectoratul şcolar pentru producţia de metal (Steaua
Ieri, au început, la Petroşani, consfătuirile ca­
Extempt
judeţean. Ele continuă astăzi şi mîine în celelalte ţie (Bat
libelule
politică şi profesională a colectivului loc, la Deva, consfătuirea cu directorii şi secretarii (Urmare din pag. 1) cazane recuperatoare de OAG1U-
zone ale judeţului, iar luni, 5 septembrie, va avea
(Caxa «I
apă fierbinte do la lami­
organizaţiilor de partid din unităţile şcolare hune- gii activităţi de produc­ norul do 800 mm şi cele TEG :
{Urmare- din pog. 1) creat un atelier de punere dorene. ţie. Este vorba despre 21 de cazane recuperatoa­ voluţia
Hocco
în aplicare a ideilor şi Consfătuirile din acest an se desfăşoară în lu­ funcţionarea centralei cu re de abur de joasă pre­ seriile J
Anotimp
Irlmologii superioare de soluţiilor sobcitate de ce­ mina Tezelor din aprilie, a ideilor şi orientărilor un număr optim de insta­ siune din grupul de la­ «le eulti
sudură, care să asigure rinţele practice. Atelierul, formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Con­ laţii de alimentare a tur­ minoare, in cursul acestui r
şi productivitate şi caii ta­ încadrat cu cadre lehni- sfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de’ bază din binei APT 12, menţinerea an au fost puse în func­ r> . <
le superioare — fapt cu eo-inginereşti şi de exe­ domeniile activităţii organizatorice, ideologice şi unui debit redus pe partea ţiune trei instalaţii de de aur
(I.nmiun
toiul nou pentru colecti­ cuţie de înaltă probitate politico-educative din 22—23 iunie, la plenara C. G. de condensaţie, scurtarea răcire prin vaporizare la
vul nostru. Drept pentru profesională, s-a doved't al P.C.R. din 28 iunie a.e. în cadrul consfătuirilor duratei de imobilizare a secţia O.S.M. 2. Efectul
care ne-am. concentrat a- o experienţă do mare va­ se face bilanţul activităţii instructiv-educative des­ turbinei in reparaţii. Am aplicării acestei soluţii
lenţia in direcţia redu­ loare. Colectivul nostru făşurate în anul şcolar 1987—1988, se dezbat sarci­ mai consemnat, ca o ac­ tehnice noi este obţinerea
cerii timpului de sudură, a şi câştigat premii în nile reieşite din documentele de partid, ce stau în ţiune de dată recentă, unor cantităţi suplimen­
oontru c-ă acest timp de­ concursurile profesionale faţa cadrelor didactice hunedorene în noul an şco­ aplicarea unor soluţii teh­ tare do energie termică Pentru
ţine o pondere marc în in ramură, desfăşurate la lar, măsurile ce se impun pentru modernizarea nice noi, reieşite dintr-un de 3 000 Gcal/lună. fi predo
ansamblul lucrărilor de nivel naţional. continuă a procesului instrucliv-educativ, ridicarea studiu întocmit de specia­ Şeful atelierului, ing. cu cerul
ros dupi
■■ 'paraţii. Red. : In ce constă con­ nivelului de pregătire teoretică şi practică a elevi­ lişti din secţie, privind Dorin Hurmuz, operatorii alocuri \
;
Red. : înţelegem- că su­ cepţia privitoare la noua lor, formarea concepţiei ştiinţifice, materialist-d a- creşterea puterii calorice Adrian Enciu, Ştefan Ni- caracter
lurile clasice şi tehnicile tehnologie de sudură ? loclice despre lume şi viaţă, educarea patriotică, a gazelor arse de la fur­ culae, Gheorghe Cioian, te de de
moderne sin! caracterizate O. M. : Am adoptat o revoluţionară a tinerei generaţii. nal, resursele energetice Virgil Lupşa, Viorel To- Vintul \
eu in ten
liferit, după criteriile instalaţie de sudură în secundare fiind intens doa, Traian Crăciunoanu, 40—50 k:
productivităţii şi calităţii flux’, de mare productivi­ folosite pentru produce­ laborantele Ana Saliu şi sudic. 'J
1.(1. : Dată fiind nou­ tate, deosebit de practică. rea agentului termic, şi, Elena Bălean, maiştrii nime vo
tatea problemei, pentru Instalaţia a fost concepută, implicit, a energiei elec­ Marian Rus, Viorel Oprean, tre 32
cele ina
unitatea noastră organiza­ proiectată şi realizată do trice. în desfăşurarea a- Petru Cucu au la îndomînă 29 grad:
ţia de partid şi consiliul un colectiv din unitatea cestor acţiuni se remarcă şi alte exemple de acţiuni dlmineaţ
I.a nu
oamenilor muncii au con­ noastră. Au contribuit, la prin eforturi deosebite o- concrete pe care le-au ini­ fi în g
siderat necesar să ac­ aceasta, inginerul lioino- peratorii cazane şi turbină cu ceru
ţioneze cu prioritate pen­ şan, subinginorul Daniel Tlie Pădureanu, Dumitru ţiat pentru desfăşurarea vor cădi
tru scurtarea timpului de Silvestru, ing. Vizante To­ Codreanu, Aurel Negoiţă, în bune condiţii a pro­ ter de a
descarcă
Însuşire a acestei sarcini ni oni şi ing. Tudore] Cojoc, Traian Ruje, şefii de tură ducţiei. Am noial dintre tu) va ;
le văl re întregul colectiv. precum şi echipa condusă Octavian Dănilă, Vasila acestea : creşterea randa­ intenslfi
O. M. i Prin excelenţă, do Crigore Şepinschi. • Raţiu, Toma Obrejan, Oc­ mentului termic al caza- ■!0—G0 k
Pentru
repararea cisternelor de T. H. : Uneori şi lucrări tavian Radu, maistrul nelor prin montarea unui zile: vr
nare capacitate presupune aparent mărunte au în­ principal Ioan Săveseu preîncălzitor al apei de instabila
un mare volum de sudură. semnătate deosebită. Noi .ş.a. alimentare (proiect .de variabil
partea
Problema nodală s-a ivit am pavat atelierul de Aşa cum arată şi titu­ sfârşit de stagiatură a- val ui u 1
tocmai aici : cum să rea­ forjă, pentru a nu aşeza latura, centrala termo­ parţinind inginerului Petru ploi loc
lizăm volumul marc de piesele lucrate chiar pe electrică nr. 2 este pro­ Sidea); reducerea consu­ descărca
sudură în timp cit mai păi n în tul gol şi umed. filată pe producerea, în mului de energie electri­ Izolat d
moderat
scurt? Pentru început a . Lucrul acosta, poate să principal, a agentului 1er- că in timpul în care nu O' Ne
fost vorbii de 100 de va­ pară banal, şi, totuşi, nu mic solicitat do buna de­ se introduce oxigen în Temper:
goane, urmând ca in per­ este, pentru că piesa ca­ rulare a proceselor tehno­ baia de oţel lichid prin o scădt
doua a i
spectivă volumul comenzii pătă proprietăţi fizice şi logice din secţiile pro­ crearea posibilităţilor de peraturi
să sporească. în consecin­ chimice noi. ductive. Din nevoia de decuplare a unor câmpuri cuprinse
ţă, chestiunea centrală ce Masa rotundă organizată a acoperi integral cererea de polarizare de Ia elcctro- grade,
între 20
se punea consta în înlo­ la I.M.M.R. Simeria a re­ mare de abur tehnologic filtre; scurtarea duratei lat c
cuirea sudurii clasice cu levat şi alte experienţe şl apă caldă, colectivul de staţionare la desprăfui- (Meteor
una modernă, mai pro­ valoroase ale organizaţiei atelierului nr. 2 — caza­ re a cazonelor prin apli­ f.. l’roi
ductivă şi care să asigure de partid şi consiliului P.P.I.P.S. Brad. Se verlfi că şt se ambalează pcnlrn ne recuperatoare şi-a spo­ carea metodei de despră-
şi o calitate superioară oamenilor muncii în pri­ expediere un nou iot «ie um brele — marfă „de sezon" rit preocupările pentru pu­ fuire uscată în locul spă­
—
pentru
aproape
permanent
că
produse
mai
aici
sînt
lucrării. Aici s-a şi ac­ vinţa promovării şi slimu multe tipuri de umbrele : pen tru ploaie, pentru soare, pen­ nerea în valoare a tuturor lării, eliminîndu-se astfel
ţionai. Mai exact, comi- larii activităţii de creaţie tru terase şl grădină ctc. In imagine ambalatoarele Stela resurselor energetice se­ coroziunea şi spargerea
tetul de part iu şi consi­ in folosul creşterii pro­ Tainaş şi Kiena Taniaş, ală turl de controlorul de cali­ cundare existente în com­ suprafeţelor schimbătoare
tate violeta Sima.
liul oamenilor muncii au ducţiei. binat. Pe lîngă cele şapte de căldură (serpentinelor).