Page 61 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 61
\\ R k
\ \ E C T
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA in întreaga activitote economico-sociaja
IR TEZELE DIN APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞII.
NICOLAE CEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNI!
S O C I A L I S M U L ^■“^ŞL-fAPlEl REVOLUŢIONAE
v Producţia minei noastre creste mereu"
OBGMI Al COMITETULUI JUD8TEABI HUMtOOARft Al P.C.R.
— Tovarăşe inginer Va- plus do 1 536 tone do mi — I)a. La sectorul II —
SI Al C O N 8 1 L I U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N sile Pavel, sînteţi directo nereu extras. Sectoarele 1 fruntaş pe mină, se dis
rii] Minei Ghelari, unitate şi III sînt la plan, cu ting în mod deosebii bri
cu pondere în asigurarea unele depăşiri, care vo r găzile conduse de Marin
zilnică a siderurgiei hu- creşte în zilele următoare, Codan, foan Lupii. Gehi
Anul XL, nr. 9 592 MARŢI, 20 SEPTEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani nedorene cu minereu de pentru ca sarcinile acestui lonaşcu, Grigore Viţâlaru.
fier. Vă solicităm să ne an, alo întregului cincinal La sectorul I printre cei
spuneţi cum se prezintă actual să fie îndeplinite mai destoinici se numără
mina în privinţa reali exemplar. De asemenea, minerii din brigăzile con
în
sectorul
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA zării planului de producţie? sarcinile sînt investiţiilor duse de Gherasim Tecar.
substanţial
Gheorghe Mesian, Aristide
— De la începutul anu
lui, la zi, avem un plus
la producţia marfă de a-
Organizare ireproşabiSâ, participare proape 2 milioane lei, pro .-•Patriei — cît ;mai
netă
realizat-o
am
ducţia
în procent de 104 la sută.
numeroasă la lucrările de pe ogoare! în perioada la care ne re multe minereuri!
ferim am obţinut beneficii
în valoare de peste 7 mi
La prima vedere pune pe 12 ha, iar la C.A.P. mai mari suprafeţe — cum lioane lei, iar cheltuielile depăşite, ceea ce ne dă Cuşma, Gherasim Mure-
rea faţă în faţă a coope Brănişca de pe 0 ha. în ne spunea Pamfil Cepălău, la o mie lei producţie garanţia că vom avea front şan. Mereu în- frunte se
rativelor agricole de pro câteva zile la Bîrsău lu preşedintele unităţii — au marfă le-am redus cu 57,5 bun de exploatare în mi află, la sectorul III. mi
ducţie din Brăni.şca şi crarea se va încheia. în fost recoltate de coopera lei la total, din care cu nereul de fier din subte nerii din binecunoscutele
Bîrsău nu este potrivită primele zile la Brănişca torii Mihai Doncea, Gheor 16 lei la cheltuielile ma ranul minei noastre. Şi brigăzi ale lui lordache
întrucât suprafeţele de pe s-a lucrat doar cu o ma ghe Pleter, Mihai Lugo j a n, teriale, ştiut fiind că a- doresc să mai fac o scurtă, Scînteie, iosif Belei, lacob
care trebuie slrînsă recol şină de scos tuberculi, deşi Doviţa Cănije, Hortensia cest indicator este prio dar importantă precizare:
ta ca şi cele ce urmează a fi secţia de mecanizare are Moţoe, Silvia Inimi e şi ritar. Subliniez că ne-arn conţinutul dc fier în mi Boariu. iar la sectorul in
însămînţăte cu cereale pă- două. Tot aici participa alţii. La Brănişca nu s-a încadrat în normativele nereul extras depăşeşte cu vestiţii cele coordonate de
ioase-sînt diferite. Am făcut rea la muncă a oameni cules încă nici un ştiulete. 0,12 puncte cifra prevă Vasile Jurj şi Nicotae Pe-
mijloacelor
iar
circulante,
însă abstracţie de acest lor a fost bună, dar mulţi De ce? Cultura' a ajuns la stocurile materiale nor zută iniţial. trea. Dar ideea esenţială
fapt, propunînclu-ne să ne au pierdut vremea deoare ta maturitate, clar nu s-au — Se cuvine, tovarăşe care se cere subliniată este
referim la aspecte comu ce o singură maşină n-a mobilizat oamenii la strîn- mate ne prezentăm cu o director, să menţionăm şi că minerii Ghelariului sînt
reducere de peste 1,5 mi
ne: modul de organizare a putut face faţă. Petru O- gorea ei. loan Bedea, pre numele acelor brigăzi de ferm angajaţi în muncă,
activităţii de pe ogoare, prean, primarul, comunei şedintele cooperativei, ne lioane lei. Desigur, sini unei.' mineri care se situează pentru a asigura siderur-
—
participarea la muncă a Brăni.şca, ne spunea că au spunea cu lucrarea va în mereu în fruntea întrecerii giştitor minereu de fier
frunte,
de
cooperatorilor ş.a., lucruri cepe în aceste zile. în ori sectoare minereşti cu unele socialiste, pentru creşterea mai mult. mai bun
rea
brigăzi
foarte importante pentru ce caz, nu trebuie să se
buna desfăşurare a cam FAŢĂ ÎN FATĂ tărăgăneze, vremea fiind lizări deosebite. continuă a producţiei de GH. I. NEGREA
paniei agricole de toamnă. înaintată. —■ Sectorul 11 are un minereu de fier.
Cooperativa agricolă din C.A.P. BRĂNIŞCA ta ambele cooperative
Brănişca are cultivate cu Şt BÎRSĂU se află în plină desfăşu
cartofi 50 de ha, iar cea rare pregătirile în vede Investiţiile miniere —
din Blrsău 15 ha. în am rea însămînţării orzului, Acţiuni energice pentru realizarea
bele unităţi S'trîngerea a- fost întreprinse măsuri griului şi triticalelor. Ce la cota recordurilor
cestoi culturi a început pentru ca strângerea car realele păioase vor ocupa
săplămîna trecută. La Btr- tofilor să fie grăbită/ prin la Bîrsău 200 ha, iar la „La întreprinderea mi sarcinilor de investiţii
său, tuberculii sînt scoşi tre care mobilizarea la Brănişca 460 ha. Pînă în nieră I.onea — Pilier, pre
de mecanizatorul Pasc Be- muncă şi a lucrătorilor prezent, în prima unitate ciza ing. Pruncise Sze-
1
rindei, iar printre primi din comerţ, sănătate, poş s-au Arat 100 ha şi, s-au besy, adjunct al şefului Brigada nr. 3 instalaţii, tatele puteau să fie mai
cooperatori ce au ieşit la tă ş.a., precum .şi a ele pregătit 45 do ha — de sectorului investiţii, în din cadrul A.S.l.M. Deva, bune decât cele înregistra
lucru rocoltlndu-şi deja vilor din clasele mari. In către mecanizatorii Nieo- luna august a.c. briga este una dintre subunită te. In perioada caro a tre
suprafeţele repartizate în aceste zile intră în func lae Hocman, Gavrilă Caj- da condusă de Vasile ţile de bază ale construc cut din acest an brigada
tarlaua „Cri.slin a" se nu ţiune şi cea de a doua van, Pavel Popa şi alţii Pavel a reuşit o perfor torilor hunedoroni. îm noastră a contribuit la
mără foan Dilă, toan Al maşină de scos cartofi, Iui Brănişca, suprafaţa a- manţă cu totul remarca preună eu ceilalţi oameni predarea a circa 400 de
bit, Maria Păcurar, Maria în aceste condiţii ritmul rată — de către Axente bilă — săparea şi beto- ai muncii din T.A.G.G.M. apartamente, cu utilităţile
Angliei şi alţii. X.a Brăniş de lucru va creşte consi Negrită, Doreî Crişan, loan narea, într-un nou puţ I-I medoara-Deva, colecti necesare. Totodată, în bi
ca, printre cei mai harnici derabil, fapt nu numai Docla, Lucian Bîc şi alţii cu schip, a nu mai pu vul brigăzii nr. 3 instala lanţ au fost înscrise o se
Maria Crişan, Ileana Alba, util, ci şi necesar întrucît —• a ajuns la .190 ha, iar ţin de 36 ml. Cu atît mai ţii depune eforturi stă rie de alte lucrări : revizii
Gheorghe Crişan, Victoria suprafaţa ocupată cu car cea pregătită — de loan demn de relevat este a- ruitoare pentru îndeplini tehnice la unele puncte
Bus din satul Boz. Remus tofi urmează să fie însă- Cozma, loan Dăneuş şi ccst record, cu cit bri rea şi depăşirea sarcinilor termice din Deva. un si
Părăuan, loan Oprlşan, rnînţată în această toam Gheorghe Betea — la 90 gada se află la început loz în Călan ş.a
Dom Podclean, Aurel Ştef nă. de ha. Lucrarea este co ■ de drum, . omogenizarea de plan, a angajamente în prezent, prin aplicarea
din Rovina, Traian Josan, Suprafeţele cultivate cu ordonată îndeaproape de ei făeîndu-se o dată cu lor asumate în întrecerea bogatului tezaur de învăţă-
Tunase Podelean. Valerin porumb ale celor două inginerii şefi ai celor două înaintarea lucrărilor. Ală socialistă. Ca şef al aces mi a te existen te în tezele sta
Morar, Emilia Câta din cooperative sînt aproxima cooperative, ce veghează turi de şeful brigăzii şi tei brigăzi, mă voi referi bilite de către secretarul
satul de reşedinţă a co tiv egale. Culesul a înce la respectarea cerinţelor de şefii de schimb Mihai In aceste rânduri, la cîte- general al partidului, to
munei şi mulţi alţii. Plnă put la C.A.P. Bîrsău. fiind tehnologice. Sămânţa este Bălan eseu, Grigore Ti- va din preocupările har
în prezent la C.A.P. Bîr- strînsâ recolta de pe cinci asigurată, trecută prin se mafte. Jenii Szekely şi nicului nostru colectiv dc- varăşul Nicolae Ceauşescu,
său s-a strâns recolta de hectare din cele 38. Cele lector, dar încă nu s-a Avram Brînduşan — oa muneă, prin prisma exi la şedinţa Comitetului Po
meni cu experienţa mun
însămînţat nimic. Se cere cii clin subteran, s-au genţelor şi cerinţelor ac litic Executiv al C. C. ai
P.C.R. din 29 aprilie' a.c..
tuale. existente po linie do
ca, imediat ce vremea se
I „Sub arcuri de lumini" — \ ameliorează şi se poate integrat foarte bine mai investiţii. obţinem ritmuri intense
de execuţie la toate lu
tinerii mineri Ştefan Ba-
intra în cîmp, să înceapă
In primul rind, cel pu
o apreciata manifestare cultural- ! încorporarea seminţei în raba.ş, Ion Chipcheş, lu- ţin pentru noi, forţa de crările, precum şi un nivel
corespunzător
de
eficien
liu Szabo, prancisc Kle-
\ sal. keş, Gheorghe Noţigan, muncă reprezintă o pvo- ţă. De fapt, în cadrul bri
blcmă esenţială. Nu avem
\ educativă pentru siderurgişti J TRAIAN BONDOR loan Plnck ş.a." încă asigurat numărul me găzii noastre, în mod con
\ -,. o plouat o bună curs moto, desfăşurat pe l diu planificat, iar din secvent, se poate consem
na o evoluţie valorică as
) parte din zi, foarte mulţi un traseu din oraşul nou, .* punct de vedere al califi
I locuitori ai oraşului Câlan care a atras peste două \ cării şi pregătirii profesio cendentă. De pildă, faţă
/ ou finul să participe du- mi- de iubitori ai sportu- l nale trebuie să luăm mă de 1987, în acest an volu
\ mia ic a la manifestările lui cu motor. Au pârtiei- 1 suri urgente pentru asigu mul activităţii a crescut
cultural-artistice şi sporti
| cultural-artistice şi sporti- pat 45 de concurenţi, po- 1 rarea condiţiilor necesare cu aproape 3 milioane lei.
va programate în încheie sesori de motorete şi mo- [ în vederea ridicării nive Acest volum reprezintă
rea celei de o Xll-a edilii tociclete din Hunedoara, i lului de "cunoaştere profe mai mult de jumătate din
a Săptămânii cultural-edu Câlan, Deva. Caiii-putere, 1 sională ăl tuturor oame întregul spor înregistrat
colive „Sub arcuri de Iu indeminarea, experienţa, 1 nilor. la acest capitol, pe A.S.l.M
...
, , .
, , mini", dedicate „Zilei me , disputa in sine au ţinut \ în perioada care a t.ro Deva. Eficienţa pe can
, .
.. treaza atenţia celor pre- i
• .-.o-...-
\ talyrgisţului . Menta a h trcază Q(en//o ce/o pre 1 cut din acest an ne-am alii înregistrat-o, la nivel
\ evidenţiata grija factorilor zenţ! _ p Q prlmele tre! /o . I de brigadă, este concreti
/ locali - Comitetul oraşe- confruntat, în mod foarte
} ne se de cultură şi educa- curi s-au situat, in ordi- ^ serios, cu lipsa frontului zată în cele 4,2 milioane
l ţie socialistă, consiliul oa- ne, la motorete: Aurel \ de lucru. Conform pregă lei beneficii pe 1987 şi a
,] J Constantin Stoia, i
m ■ ! i
• #yi , I A - M l menilor muncii şi comite- Romacu Urilor iniţiale, au fost a pronpo 2 milioane lei be
r
tul sindicatului de la Cam- ,°*
?
tul sindicatului de la Corn C fe/ C slea: ,a motoc '- ’ vute în vedere volume de neficii pe perioada care
ţ binatul siderurgic: „Victo clete: Va sile Cislelecan, ^ lucrări in oraşele Călan. a trecut din acest an
î r i a C e n t r u l de cultură şi Carol^ Kramer, Constantin ^ Orăştie şi I.upeni însă Ne-am propus ca în pe
) creaţie „Cintarea Romă- Drugă — toţi din Hune- i din lipsa fronturilor de rioada care a mai rămas
alei", care, sub Îndruma- doar a. Credem că aseme- ; i lucru în aceste localităţi clin acest an să executăm
I V r ^ C* I V f O LI SJ I / I W l U11 IVI
|,|
rea Consiliului orăşenesc nea întreceri merită să He \ efectivele brigăzii au ac lucrări în valoare de încă
de educaţie politică şi extinse şi in alte oraşe, a- l ţionat în Haţeg, Petrlln.
cultură socialistă, au o - vhnd in vedere marele in- i Petroşani, Deva şi Uricani. cel puţin 14—15 milioane
r
ganizat acţiuni variate şi teres cu care ele sînt pri- ' Această ..fărâmiţare" a for lei, în aşa fel încât în bi
, atractive ce s-au consti- mite. \ ţelor brigăzii s-n resimţiI lanţul anual al muncii
1 tuit intr-un cald omagiu noastre să putem consem
i adus metalurgişti/or de pe MINEL BODEA Petroşani, secţia echipamente hidraulice* brlga- în nivelul de realizare a na realizări deosebite,
muncii
şi,
productivităţii
Strei.
-------------------------- ---------- ţ
i o trei. A fost mai in fii un con- (Continuare in ooc o 2 a) ţ <la rectificatori. loan ştefan pr ©lucrează I radu ciori de vi- în final, în realizarea Sing. GHEORGHE FILIP,
tecii pentru utilajele de lucru
în .subteran.
producţiei
fizice.
Foto NICOLAE GHEORGHIL
aceasta în ideea că rezul Spunem şeful brigăzii nr. 3,
A.S.l.M. Deva
