Page 62 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 62
p'ctg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. *
Activităţi rentabile dar şi posibilităţi întreaga activitate să se ridice
de diversificare la noi cote de exigenţă
13 MODIC
urătorii ine.'
„Avem în vedere — a- toare de servicii. în pre [Ji 11 l.ciiici jjauu:a, „In activitatea Centrului Cultivarea mîndr'ei pen ricul „Cartea — instrument la secţiile
rătu tovarăşul Nicolae zent, din cele 9 secţii e- contabilul şef al C.A.P., a de cultură şi creaţie „Cîn- tru împlinirile prezentu util în informarea şi for conl'C' ţii un
Ccauşescu în cuvîntarea xistente, nou înfiinţate sînt fost depăşit cu 86 000 iei, tarea României" din Ilia lui socialist, pentru per marea tinerei generaţii", eoop ‘fativa
Ha{e£ au c
la Consfătuirea de lucru cele de instalaţii electri iar secţia colţare pentru —- ne-a relatat Traian spectivele minunate ale întîlnirile cu brigada ştiin eesta IM mo
pe probleme de agricultu ce, rame-geamuri şi zu lăzi, înfiinţată anul tre Iuga, directorul aşezămân ţifică şi activitatea comi to acestea
ră din 30 august — 1 sep gravi. Unitatea de insta cut, a realizat prevederile tului — o pondere mare aşezării clin lunca Mure siei de răspîndire a cu prezentate
tembrie a.c. — ca toată laţii electrice, condusă de anuale aproape în totali au acţiunile care marchea şului a constituit obiecti noştinţelor ştiinţifice şi rile cu bene
tractări ce
activitatea industrială din Aurolian Luca, alături de tate. Apreciem că sînt ac ză aniversarea principa vul unor manifestări cum tehnice. Prin repertoriul în curîncl.
comună să se desfăşoare, secţiile reparaţii radio-tv., tivităţi rentabile, care a- lelor. evenimente din viaţa a fost simpozionul „Reali lor, formaţiile artistice din
63 LA
de regulă, în cadrul coo foto şi tinichigerie, coor duc unităţii noastre im partidului şi poporului, zări ale Epocii Nicolae comună — brigăzile ar CONSUMAI
perativelor agricole de donate do lucrătorii Victor portante beneficii. cele de educaţie materia- Ccauşescu". întîlnirca ab tistice, grupurile vocale, laboratorul
producţie, să creăm un Negru, Strimbely I.udovic — Care este situaţia, cu solvenţilor liceului agro- aur« dc la l
sector care să unească şi şi Leonid Vasiu, sînt sec- activitatea de împletit co list-ştiinţifică, menite să recitatorii, montajele lite nedoara se c
poziţia
să urmărească toată aceas şuri, ce exista pe lingă evidenţieze realizările fără rare, corul care îşi va re produse noi
tă activitate". C.A.P. ? „ precedent ale „Epocii ASEZĂMÎNTUL DE lua activitatea, participă plăcinte cu
Pornind de la această ÎN ECONOMIA — Am avut recoltată şi Nicolae Ceau.şescu". Prin !a educarea revoluţionar- ţeie cu clii
cu mere, c<
idee, ca şi de la aceea că SATELOR în acest an răchită dar toate aceste manifestări se CULTURĂ - patriotică a oamenilor. re şi nucă.
trebuie să existe mai mul n-am găsit cine să o pre urmăreşte formarea omu CENTRU AL Preocuparea pentru e- clate de co
tă preocupare pentru pu HUNEDORENE - lucreze. lui nou, cu o conştiinţă ducarea cetăţenilor comu
nerea în valoare, la sate. NOI RESURSE — Ce veţi întreprinde patriotică, revoluţionară, EDUCAŢIEI nei, pentru formarea mul
a noi resurse şi înfiinţa conştient de rolul pe care PATRIOTICE, tilaterală a personalităţii i Velei
rea sau dezvoltarea unor PUSE IN VALOARE în perspectivă ? îl are în orînduirea socia lor esle dovedită prin va ESwîKSE3rH
activităţi rentabile pentru — Sperăm să dezvoltăm listă". REVOLUŢIONARE rietatea formelor educaţio
economia fiecărei aşezări secţia de confecţii metali în cadrul universităţii nale abordate la Centrul ® 20,00
—- cum sînt sericicultura, ţii rentabile, cu un aport ce, iar pe de altă parte, cultural-ştiinţifice de pe .de cultură şi creaţie „Cîn- 20,20 Prior
apicultura şi altele — substanţial la realizările pe suprafaţa de 0,0 ha lingă Centrul de cultură industrial cu factorii edu tarea României". Meritoriu nomie e !
de balet :
ne-am interesat ce preocu de ansamblu ale coopera cultivată altădată cu ră şi creaţie „Cîntarea Româ caţionali locali, avlnd ca este faptul că manifestă Muzica de
pări există în această di tivei. Pe total, s-a înre chită, să cultivăm sorg niei" iiia, dintre cele şap temă „Responsabilitatea rile organizate se adresea
recţie în comuna Şoimuş. gistrat la zi o depăşire a pentru confecţionarea de te cursuri ştiinţifice, de încadrării în producţie, ză tuturor categoriilor dc libes © 21
Mariana Nan, primarul co planului la mica industrie mături. istorie, cultură şi civiliza pentru evoluţia viitoare a vîrstă. O atenţie mai marc internaţiont
Enescu". E
munei, ne-a vorbit despre (lucrări pentru populaţie) Considerăm că la Şoi- ţie românească se impun, aşezării lor", alte aseme va trebui însă acordată
® 21,50
maternitatea de scroafe, cu peste 2ă0 la sută. Ce muş există preocupări prin eficienţa lor educa nea manifestări au avut laturii educative a acţiu 22,00 Indii
înfiinţată de consiliu! tăţenii satelor solicită insă pentru dezvoltarea acelor tivă : „Pe urmele strămo valenţe educative deose nilor pentru tineret, pen gramului.
popular în anul 1987, în înfiinţarea unei secţii de unităţi de mică industrie, şilor”, „Educaţie, 'familie, bite, contribuind la foi - tru ca serile cultural-dis-
-
scopul aprovizionării popu prefabricate din beton. „în deja create, care s-au do societate", „Prietenii ade marea profilului moral al tractive destinate acestora
laţiei contractante de pur perspectivă, vom înfiinţa vedit rentabile. Trebuie vărului". Ciclul de acţiuni tinerilor specialişti în a- să-şi justifice cu adevărat
coi pentru creştere si în- şi o asemenea secţie. In insă ca preocupările să fie de educaţie patriotică a- gri cultură. genericul „Tinereţe, edu
grăşare. Pentru obţinerea acest scop, este însă ne axate mai mult pe valori vînd ca generice „Anul Formarea conştiinţei re caţie, răspundere". De a-
de furaje necesare hrante cesar sprijinul I.L. Deva- ficarea în continuare a re 1848 în mărturii documen voluţionare a oamenilor semenea, e necesară ridi deva :
T
(Patria);
animalelor s-au rodat în Chişcădaga, cit şi al surselor locale, să existe tare — file de aur din is muncii presupune şi înar deş (Arta);
1
circuitul arabil 8 ba di te U.J.Coop." — este de pă mai multă gîndire crea marea acestora cu ultime carea întregii activităţi RA: Incon:
ren. Pînă în prezent nu rere primarul comunei. toare, îndrăzneală pentru toria patriei", „Monumen le noutăţi apărute în ştiin cultural-educative şi dis etaj u!
fost vînduţi contractanţi Aflăm că pe lingă coo înfiinţarea unor activităţi te de limbă şi cultură ro tractive la noi cote de exi riuslr;
(Mode.. —
lor peste 100 de purcei. perativa agricolă de pro noi care să valorifice cu mânească", „Momente şi ţă şl tehnică, în domeniul genţă, pentru ca manifes re zi ini-o
Tot în scopul valorifică ducţie funcţionează sec rezultate bune toate resur personalităţi ale istoriei lor de activitate. Acestui tările organizate să devină * Acei os
rii resurselor locale de ţiile de reparat cîntai-o şi sele de materii prime şi neamului" a contribuit la scop i-au fost subordona momente de petrecere in naţi şi maţ
rătoare
(FI
materii prime şi de forţă do confecţii colţare pen de forţă de muncă ale sa stimularea sentimentelor te dezbaterile pe teme a- structivă şi recreativă a TROŞANI:
de muncă, an de an s-nu tru lăzi. telor. de dragoste şi veneraţie gricole, acţiunile cu car timpului liber. murai — st
î n f i i n ţ a t în cadrul — Planul anual al sec pentru trecutul glorios al tea, organizate de biblio ring); Und.
rie (7 Noi.
C.P.A.D.M. - unităţi presta ţiei de reparaţii cântare — ESTERA SiNA poporului nostru. teca comunală sub gene VIORICA ROMAN şui văzut
rea); LUP
romanţei -
(Cultural) ;
Să cultivăm cele mai bune soiuri de cereale de toamnă n i Tai” a regi
(Lu.„„afărul
„Sub arcuri de lumini Vulcanul st
PETRII. A:
Una din măsurile tehno medie pe ultimii 5 ani, de unuia să depăşească 30 — şiştăvire a boabelor. In- viaţă (Mut
logice de importanţă ma păşim! sortimentul care 33 la sută. trucît ritmul de creştere NINOASA:
cltorcsc); E
joră In realizarea unor l-a urmat cu 350—400 leg/ În toamna acestui an a plantelor în primăvară (Urmare din pag. 1) taraful, solistele vocale gada — so
Aurica Hoţea, Oiga Deac,
producţii ridicate de grîu ha. El valorifică bine so noua specie cerealieră tri este mai rapid decît la lezat); Illt/
şi orz o reprezintă culti lurile cu fertilitate şi aci ticale se va însămînţa fără alte cereale, triticale se Alte sute de spectatori Mariana Loghin şi forma colului ('■
varea celor mai producti ditate medie si esle mai a depăşi o pondere de pretează deosebit de bine s-au îndreptat spre Cen ţia de muzică uşoară cu gurabar; n
tinereţii
ve soiuri, cu o comportare precoce cu 2—3 zile com 5—8 la sută pe unitate, pe a se cultiva ca furaj pen trul de cultură şi creaţie solistul Victor Munteanu, rul); OID
bună în condiţiile specifice parativ cu alte soiuri cul cele mai sărace soluri, tru masă-verde sau siloz, „Cîntarea României", care laureat al Festivalului na măriţi cu
ale fiecărei unităţi agricole tivate în zonă. cum sînt cete subţiri, ero putîndu-se recolta pînă în a găzduit spectacole ale ţional „Cintarea Româ (Patria); l
pllărie (Ela
si folosirea unor seminţe 15—20 mai, creîndu-se con unor apreciate colective niei", reprezentind Cen GIU-BAI :
de calitate, din categorii diţii bune de însămînţare artistice, desfăşurate pe trul de cultură şi creaţie Brahms ?
„Cintarea
României",
că
tură); HA'j
biologice superioare. în a culturilor succesive. parcursul mai multor ore. rora li s-a alăturat grupul ble pentru
multe cooperative agricole, Tribuna specialistului La orz se vor înrsămînţa Prin tradiţie, uvertura a vocal aparţinind I.C.S.M. IîRAZ" r
cum sînt cele din Orăştie, în proporţii egale soiurile aparţinui fanfarei Combi din aceeaşi localitate. CAL
-
Romos, Deva, Boşorod, Miraj şi Productiv, com natului siderurgic „Victo (Cas. e
lîu.şi, Sintandrei, Vaidei, din agricultură plotate cu soiul Precoce, ria", dirijată de losif Er- De un interes deosebit MER1A; L
şui); ilia:
Geoagiu şi altele, unde a care a realizat producţii dei, care a interpretat un s-a bucurat gala laurea t mina); G1
fost o preocupare deosebită mai mari cu 6—7 la sută program de melodii de ţilor concursului brigăzilor creţul slst<
faţă de această problemă De asemenea se va ex date şi acide, situate în şi care va trebui promo promenadă, b continuare, artistice, grupurilor de sa larmă (Mir
şi unde s-au aplicat ia tinde în cultură soiul Tur zona colinară şi premon- vat şi încercat în cîteva pe scenă a apărut orches tiră şi umor „Potcoava de
timp şi celelalte lucrări da 81, cu precădere pe tană pe care le valorifică unităţi agricole situate în tra de muzică populară a argint". Marele premiu a
prevăzute în tehnologie, solurile cu fertilitate me mai bine decît griul, da condiţii pedoclimatice re instituţiei gazdă, dirijată revenit brigăzii artistice a
producţiile obţinute în die. Soiurile cu fertilitate torită sistemului radicular prezentative din cadrul de lacob Samşudeanu, cu Uzinei nr. I din cadrul
Numerele
acest an au fost superioa ridicată, precum şi cele mai dezvoltat şi toleranţei zonei în care ne aflăm. o suită de melodii de pe C.S.V.C. (textier şi instruc tragerea d
re celor realizate in anii fertilizate in acest an cu mai ridicate la factorii Valea Straiului. In acom tor Frumosu Dragoş). Ce brie 19S8 :
precedenţi, rezultatele de- îngrăşămînt organic vor fi nefavorabili din sol, în Dr. ing. IOAN POP, paniamentul ei au evoluai lelalte trofee au fost a- Extr. I :
Extr.
monstrînd rezervele exis destinate însămînţării cu aceste zone existînd şi cercetător la soliştii vocali de muzică tribuite, in ordine, forma 65, 72. a 1
tente în cadrul judeţului soiul intensiv Transilvania, probabilitatea mai mică de S.C.P.P. Geoagiu populară Amada Semen- ţiilor reprezentind Combi Extr. a 1
nostru pentru creşterea care prezintă o rezistenţă ciuc, Dorina Bota, Lenuţo natul de fire sintetice laşi, 5!>.
iota
Fond
producţiei ia aceste cul la cădere mult mai mare Ungureanu şi Mariana Centrul de cultură şi crea 475 017 Iei.
turi. decât Turcia 81 şi Arieşan. Deac. De o călduroasă ţie „Cintarea României"
Avînd la bază rezulta primire s-a bucurat solis Călan, Întreprinderea „E-
tele obţinute în cîm'pul Aceste trei soiuri vor for tul de muzică populară mailul roşu" Mediaş, „Pro
experimental, unde se ur. ma sortimentul de bază la Nicolae Furdui tancu, mult parodia" Craiova, I.C.S.M.i.
măreşte anual un sorti cultura griului pentru a- îndrăgit de publicul hu- Hunedoara, I.C.S.M. Călan,
ment larg de soiuri şi linii nul viitor. Soiul Fundulea nedorean. E.G.C.L. Brad, Uzina nr. 3 Pentru a/
de grîu, triticale şi orz, 29 se va restrânge mult. La manifestarea de la C.S.V.C. O notă aparte se fi predomir
ca arie, înlrucît a mani
şl
răcoroas
precum şi cele obţinute în festat o sensibilitate soo- Călan au ţinut să fie pre cuvine acordată brigăzii dimineaţa,
loturile demonstrative or zente şi cîteva colective artistice de la I.C.S.M. Că variabil. V
ganizate în C.A.P. Piş- rită în ultimul timp la noi. artistice din alte locali lan, recent înfiinţată în slab la t
nord-vest,.
chinţi, Bariu, Orăştioara de le boli, el urmînd a se tăţi ale judeţului - călu- cadrul etapei de masă a le minime
Jos şi în unităţile agricole cultiva numai în unităţile şerii din Grid, ansamblul Festivalului naţional „Cîn se între 3
cele maxirr
fruntaşe, în toamna aces în care s-au obţinut pro artistic ai Cooperativei tarea României", alcătui 21 de grad
tui an urmează să se cul ducţii ridicate în acest an. meşteşugăreşti „Moţul" din tă din interpretele Ana condiţii r
tive numai soiurile cele Datorită producţiilor scă Brad, in cadrul căruia s-a Neagu, Alisa Sălăşan, O- brumei. Pe
mai adaptate condiţiilor zute, vor trebui scoase din remarcat taraful, dirijai de deta Cozmescu, lolanda ţă, diminca
munţi
La
pedoclimatice în care ne cultură soiurile Dacia şi Adrian Mihăiesc, cu o fru Palermo, Gabriela Ono- general frt:
aflăm, pentru care există Fundulea 133. mai vechi moasă suită de ţarbe mo frei, Carmen Stereian, lu- coroasă nr
cantităţile de sămînţă ne sau neadaptate zonei, iar ţeşti, solista instrumentistă liana Kiss, Livia Cîndrea, mine,<",3. C
riab 1 ' . Izol
cesare. soiul Turda 195 urmează instructor George Călugâ- diţii de
în acest sens se va ex să se cultive numai pe la clarinet, ocarină şi flu ru. Vînt în goi
tinde suprafaţa ocupată versanţi şi pe suprafeţe ier Mihaela Luca, solistele din secton
cu soiul Arieşan, introdus reslrînsc. Înlrucît în pre vocale Mariana Măriuţiu Manifestarea s-o încheiat nord-vestlc ce
produce
în toamna anului trecut zent nu există soiuri cu şi Voichiţa Virdea, forma cu o seară cultural-distrac- nere de c
în unităţile agricole ale rezistenţă totală faţă de ţia de dansuri populare tivă pentru tineret cu for neaţa. (M
judeţului ca lot semincor factorii nefavorabili de pregătită de David Meltiş, maţiile de muzică uşoară serviciu A,
pe aproape 200 ha. în climă, boli şi dăunători I.M. Hunedoara, sectorul minier Teliuc. tn lămpărle, mult aplaudată de spec „Club 5", dans modern şl
cîmpu! experimental s-a esle necesar ca fiecare pregătitul „crîinpelc" de lumi nă pentru schimbul următor tatori. Artiştii amatori din grupul de muzică folk
comportat foarte bine. si- unitate să cultive 3—4 C'.lieorghila Aolărijel, studen tă la cursul seral al Institu Haţeg au fost prezenţi cu „Victoria". w m
tului de subinglnerl din Hunedoara şi-a început aici prima
tuîndu-se pe primul loc soiuri de grîu cu însuşiri etapă de legătură directă cu munca şi viaţa minerilor.
atit in acest an cât şi în diferite, fără ca ponderea