Page 65 - Drumul_socialismului_1988_09

CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ

Porumbul — recoltat integral,
(sj
însămînţările temeinic pregătite!

; Âcţionînd în spiritul e- toda tăierii cocenilor cu Pe inginerul şef al uni­
xigenţelor formulate de ştiuleţi cu tot, care apoi tăţii, Virgil Radu, l-am
secretarul general al parti­ sînt transportaţi, la locul întâlnit în tarlaua unde se
dului, tovarăşul Nicolae stabilit pentru depănuşa- însămînţa cultura pentru
Ceauş'escu, ţăranii coope­ re. Procedînd în acest mod masă-verde pe cele 20 de
QRGAIU AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al ratori şi mecanizatorii din s-a asigurat eliberarea cu hectare stabilite. Frontul
Livadea şi-au mobilizat operativitate maximă a de lucru l-a asigurat Va­
S I A L C O N S I L I U L U I P O P I I L A R J U D E Ţ E A N toate forţele pentru a terenului după care ur­ sile Costin, iar semănatul
strînge grabnic şi fără mează să fie însămânţate l-a efectuat Constantin
pierderi recolta culturilor cereale păioase. De men­ Niţă. Din spusele ingine­
de toamnă, concomitent ţionat că la eliberatul te­ rului şef am desprins că
Anul XL, nr. 9 593 MIERCURI, 21 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani pregătind baze temeinice renului de porumb, pe o atenţie sporită se acor­
producţiei anului viitor. lîngă tractorul cu platfor­ dă calităţii la însămînţă­
In vederea realizării aces­ mă al C.A.P., condus de rile de toamnă, cît şi a-
tor imperative, comitetul Victor Ceuţă, au dat un plicării măsurilor stabilite
In întreaga activitate economico-socialâ comunal de partid, comi­ sprijin substanţial cu mij­ în vederea- ridicării capa­
tetul de partid al C.A.P. loace proprii Ocolul silvic, cităţii productive a pă­
şi consiliul de conducere întreprinderea de produse mântului, făcîndu-se afîna-
adîncă
a
solului
ren
pe
au
TEZELE m APRILIE ELABORATE DE TOVARĂŞUL al unităţii activitatea, organizat refractare şi Sectorul do 30 de hectare, iar pe 40
avînd
exploatare a lemnului din
temeinic
la bază un program con­ Baru. de hectare s-au aplicat a-
ICEAUŞESCU - IZVOR AL ACŢIUNI! cret de lucru, care pre­ Cu forţe sporite s-a lu­ mendamente calcaroase —
vede termene şi responsa­ crat şi la recoltarea car­ carbonat de calciu. .Din
bilităţi precise pe oameni,
Şl FAPTE! REVOLUŢIONARE precum şi pentru comi­ tofilor, acţiune realizată formaţia do mecanizatori
care a acţionat la aplica­
pe aproape 30 de hectare
siile stabilite pe culturi. din cele 35 existente. Sco­ rea amendamentelor s-au
Datorită răspunderii do­ sul tuberculilor l-au asi­ evidenţiat Sorin Nicules-
minei fruntaşe îşi onorează vedite în muncă pentru gurat mecanizatorii Ion cu, Adrian Cic, Petru Po-
îndeplinirea
sarcinilor
a-
pescu, Mihni - Gabor şî
Ceuţă, Vasile Popa şi Vio-
sumate de fiecare forma­ rel Viăiconi. La adunat alţii.
şi întăresc prestigiul ţie de lucru, pot fi con­ lilor din comună, acordîn- destinat însămi,nţării terenul
Avînd
eliberat
au participat şi elevii şco­
merito­
rezultate
semnate
orzu­
rii în actuala campanie a- du-se întreaga atenţie evi­ lui şi griului, în aceste
— Este ştiut că de cîţi- măm la întrecere. socialis­ singur din brigadă. Pu­ gricolă. tării pierderilor. Printre zile mecanizatorii' se stră­
va ani, I.M. Lonca se si­ tă toţi minerii ţării. nerii mare bază pe creşte­ Intre altele menţionăm cei mai vrednici coopera­ duiesc să pregătească gră-
tuează printre minele Cum ora tocmai ora rea răndamentelo'r zilnice faptul că la C.A.P. Liva­ tori la sirîngerea roadelor dinăreşte patul germina­
fruntaşe din Valea Jiului, schimbului, am avut posi­ pe post, a productivităţii dea s-a încheiat recoltatul acestei toamne i-am notat tiv, să încadreze semăna­
chiar din ţară — ne spu­ bilitatea să vorbim cu muncii în abataje. De la' porumbului de pe întrea­ pe: Cornel Băra. Marioara tul în epoca optimă sta­
nea tovarăşul Traian Ma­ mai' mulţi mineri, şefi de începutul anului ani spo­ ga suprafaţă — 37 de hec­ Alexe, Lcliţia Brotei, Ste­ bilită.
ghiar, secretarul comitetu­ brigadă şi do schimb. Am rit productivitatea muncii tare, aici practicîndu-se, luţa Sălăşan, Sînziann
lui de partid al întreprin­ invitat mai întîi, cum era cu mai bine de 3 500 kilo­ ca si în anii anteriori, me- Pîrv şi alţii. NICOLAE TÎRCOB
derii. Anul trecut, de pil­ şi firesc, să ne vorbească grame cărbune pe post",
dă, ne-am situat pe locul fruntaşii minei, oamenii Iosif Kacso, miner şef
doi în întrecerea socialis­ care scot zi de zi din a- de schimb: „Şi brigada Educaţia materialist-ştil nţiîieă,
tă minerească pe Combi­ dîncuri tot măi mult căr­ noastră, condusă de cu­
noscutul. şi- destoinicul mi­
ner Anton Florea, obţine în centrul muncii cultural-educative
productivităţi crescute pe
post. Tot cu 3 500 kilogra­ Formarea concepţiei şti­ 3987—1988 au fiinţat mai şi cultură", „Ştiinţa şi re­
me cărbune pe post am inţifice despre lume şi via­ multe cursuri ştiinţifico- ligia despre Univers",
reuşit şi noi să sporim ţă, componentă de bază a tehnice (cu profil agricol „Tradiţii ateiste în cultura
natul minier Valea Jiului, bune, de calitate superi­ productivitatea muncii, complexului proces de mo­ şi silvic), dc istorie, cul­ românească. Mari perso­
pe un loc de frunte prin­ oară. ceea ce situează brigada delare a personalităţii o- tură şi civilizaţie româ­ nalităţi ale culturii noas­
tre minele carbonifere ale Grigorc Mîndruţ, miner pe un loc fruntaş pe mi-' mului nou, constituie un nească. în cadrul cursului tre despre religie" ş.a.,
ţării. Pe primul semestru şef de brigadă la sectorul hă". domeniu de bază ăl activi­ „Pedagogia familiei", rea­ prezentate în unităţi eco­
din acest an ne aflăm pe IV, clasat pe locul I în în­ Cristea Ilagiu, miner şef tăţii politico-educativc şi lizat la Şcoala generală nomice dobrene, sau în
primul loc între întreprin­ trecerea socialistă şi la de schimb: „Fac parte din cultural-artistice desfăşu­ de 10 ani, nu fost susţinu­ satele aparţinătoare co­
derile C.M. Valea Jiului, individual şi pe brigăzi: brigada condusă de Iosif rate în comuna Dobra. te mai multe teme avînd munei. Valenţe educative
avînd un plus de peste „Numai printr-o bună or­ Bucur şi muncim la secto­ Preocuparea pentru a-i ca obiectiv educarea malc- 'deosebite au şi temele
20 000 tone do cărbune ganizare a muncii în fie­ rul III. Bineînţeles că şl înarma pe oameni cu o rialist-ştiinţifică a cursan­ planificate a se dezbate,
extras şi livrat. Sîntem pe care schimb, prin ordine noi punem mare accent concepţie materialist-dia- ţilor: „‘Repere pedagogice lunar, până la sfîrşiţul a-
deplin conştienţi că avem şi disciplină desăvârşite la pe creşterea productivităţii lectică despre viaţă îi in­ în educaţia ateist-.ştiinţifi­ nului: „Sectele religioase
datoria — răspunzînd che­ fiecare loc de muncă poa­ muncii la cărbune. Deşi a- că a tineretului", „Poziţia — atentat inuman la dem­
te spori producţia de căr­ nul acesta am întâmpinat clude deopotr.ivă pe toţi statului nostru faţă de re­ nitatea şi libertatea tine­
mărilor şi îndemnurilor bune. De ani şi ani în bri­ unde greutăţi în abataje, locuitorii, începînd cu ligie", precifm şi teme ca­
secretarului general al gada pe care o conduc nu preşcolarii şi elevii, şi cu­ re explicau fenomene cos­ rei generaţii, factor de
p a r t i d u l u i , tovarăşul sporul productivităţii mun­ noaşte forme variate de poluare morală şi. intelec­
există absenţe nemotivate cii a depăşit 1 000 kilogra­ mico sau apariţia omului. tuală a personalităţii sa­
Nicolae Ceauşcscu, formu­ de la şut. Oamenii cîşti- me cărbune pe post, în manifestare. Comisia de răspîndire a le", ..Esenţa laică şi sub­
late în Tezele din aprilie gă bine în fiecare lună. condiţiile cînd indicatorii In cadrul universităţii cunoştinţelor ştiinţifice şi
— să sporim ncconten't Cine încalcă disciplina cultural-şliinţifice' de pe tehnice a Consiliului co­ stanţa umanistă a folclo­
producţia' de cărbune, de­ muncii este supus judecă­ GH. I. NEGREA lîngă Centrul de cultură munal de educaţie politică rului românesc" etc.
oarece nouă ni s-a acordat ţii aspre, dar drepte a or­ şi creaţie „Cîntarca Ro­ şi cultură socialistă a ur­ în paleta manifestărilor
anul acesta cinstea să che- tacilor, ori se exclude (Continuare tn pag. a 2-a) mâniei" Dobra, în- anul mărit ca, pe lîngă acţiu­ cultura l-educative prin ca­
nile care vizau pregătirea re se urmăreşte formarea
profesională şi ridicarea unei concepţii ştiinţifice în
oamenilor
se
în­
Cu oamenii începem, cu ei realizăm totul nivelului de cultură gene­ riadul şi întâlnirile-bilunare
scriu
rală a cetăţenilor să abor­
deze teme de combatere ale acestora cu brigada
Cine n-a fost de multă dului’, tovarăşul Nicolao dat. Ne ocupăm cu stă­ ca de la om la om, .învă­ a mentalităţilor şi com­
vreme în întreprinderea Ceauşescu promovate cu ruinţă de educarea oame­ ţământul polilico-ideologic portărilor înapoiate, teme VIORICA ROMAN
de lianţi Deva, proxima consecvenţă de organizaţia nilor, de .întărirea răspun­ şi cel profesional şi altele. care s-au bucurat de un
înlîlnire cu unitatea, cu de partid, să desprindem derii lor pentru îndeplini­ Punem un accent deosebit real interes : „Religie, mit (Continuare in pag. o 2-o)
oamenii ei îi relevă imagi­ pe cele privind roiul de­ rea planului în toate de­ pe exigenţă. împreună cu
nea unui transfer calitaPv terminant al oamenilor în taliile sale, de crearea a- consiliul oamonilor mun­
de-a dreptul emoţionant. tot ce se întreprinde. celui climat de lucru în cii, sindicatul şi organiza­
S-a petrecut aici o meta­ — Ideea este generoasă care, pe cît este posibil, ţia U.T.C. întreprindem
morfoză adîncă, în care se şi expresivă în cazul co- toţi să se simtă bine, să sistematic analize atît pe
arată o veritabilă venire probleme cît şi pe secţii
din urmă spre ■ primele şi ateliere. De regulă, a-
rânduri ale bătăliei pentru Organizaţia de partid - promotor al ceste analize sînt preceda­
plan. Nu este un lucru te de controale la faţa lo­
simplu, şi cu atît mai greu spiritului revoluţionar cului, controale în care
do realizat. antrenăm o importantă
încercăm o desluşire a parte a activului de partid,
evoluţiei cu ajutorul cîtor- leclivului nostru. Totul manifeste maximă grijă şefi de compartimente
va oameni de aici, care este cum lucrezi cu oame­ faţă de utilaje, de întrea­ funcţionale îşi alte cadre.
participă activ la transfor­ nii, cum îi ajuţi să devină ga avuţie ce ne-a fost în­
oameni înaintaţi.
mări şi simt în mod con­ credinţată spre adminis­ Analizele merg la cauze,
cret mersul lucrurilor. — Lucrul acesta îl fac, trare. relevă cu deosebire lipsu­
Sînt, cu alto cuvinte, o evident, organizaţiile de — Prin ce mijloace ac­ rile şi se finalizează prin.
parte dintre autorii per­ partid, cele de sindicat şi ţionează organizaţia de cîteva măsuri ce se impun
fecţionării muncii, a rela­ U.T.C., consiliul oamenilor partid ? de fiecare dală. Avem, de
ţiilor dintre oameni, ai o- muncii. — Prin adunările gene­ asemenea, grijă să acor­
mogenizării şi sudării co­ — Desigur. Noi am por­ rale de partid, ale grupe­ dăm prioritate probleme­
lectivului. întîi, îl înlîlnim nit de la. premisa simplă lor sindicale şi organiza­ lor de fond ale producţiei:
pe George Grozav, secre­ că numai întregul colec­ ţiilor U.T.C., prin discu­ perfecţionarea organizării
tarul .comitetului de partid tiv poate rezolva toate ţiile individuale, prin pro­ producţiei şi a muncii, di­
din unitate. problemele îndeplinirii sar­ grame şi măsuri concrete, mensionarea optimă a co­
— Deci, să încercăm, cinilor ; de plan, iar dato­ însoţite permanent de lectivelor de lucim din
tovarăşe secretar, ca din ria organizaţiei de partid controale, care merg pînă secţii şi ateliere, astfel
ansamblul de idei şi o- este de a orienta efortul la om. Folosim, în aceas-
rientări cuprinse în Teze­ colectiv cu maximum de ,tă direcţie, şi alte forme CORNEL ARMEANU I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, secţia reparaţii electrice. In
le din aprilie elaborate de randament în această di­ şi mijloace, . între care atelierul do bobinat motoare electrice, brigada condusă de
secretarul general al parti- recţie. Aşa am şi proce­ propaganda vizuală, mun- (Continuare în pag. a 2-a) ciaudia Urs, execută reparaţii la motoarele de 37—250 kilo­
waţi pentru instalaţiile miniere.
* 9