Page 66 - Drumul_socialismului_1988_09

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5

Cu oamenii începem, cu ei

realizăm totul

(Urmare din pag. 1} cere, ăl cărui propagan­ renţială ne-a creat o ava­ ■ secţie t
dist este chiar directorul rie în patru puncte im­ HAltNIC'1. L
îneît; să obţinem o conti­ întreprinderii, tovarăşul portante ale întreprinde­ tîtnplărie a <
nuă creştere a productivi­ Va sile Deac. rii. Mai exact, patru mo­ meşteşugărc.şt
din Haţeg ni
tăţii muncii, încadrarea în Cînd vorbim de spriji­ toare de maro capacitate serlaşi hanii
consumurile normate de nul ce-1 acordăm oameni­ ne-au fost blocate. Treaba puţi. Ei îşi i
energie şi materiale, per­ lor avem în vedere şi u- a fost mai complicată de- îşi depăşesc t
sarcinile
tate
fecţionarea calificării oa­ ncle condiţii sociale. în cît v-o spun eu acum; producţie, îi
menilor şi altele. incinta unităţii avem o am avut de lucru cu izo­ executării un
Subliniez toate aceste cantină bună, am creat, laţii, înlocuiri, legături de bună caii
lut
opt
după
lucruri pentru că ele for­ cu forţe proprii, un ves­ noi, care să asigure func­ tate trecute
mează cauza întregului tiar central şi alte grupuri ţionarea normală. Era în an lucrătorii
colectiv şi a fiecărui om .sociale în secţii şi atelie­ schimbul de noapte şi toa­ obţinut supl
în
producţie
în parte. Principiile şi e- re, am desfăşurat o largă tă nădejdea era în noi. O 329 000 lei.
xigenţete •ăooi’dului global acţiune de ordine şi cu­ echipă restrânsă ca număr
cer unirea eforturilor în răţenie în toate secţiile şi a intervenit prompt şi în
direcţii bine definite. atelierele, astfel îneît a- mai puţin de cinci ore am
— Spiritul revoluţionar, cesloa să ofere condiţii cîî repus totul în funcţiune. f |'ELEVI
din punctul de vedere pe mai bune do lucru oame­ A fost o probă grea, dar
caro îl abordăm, presupu­ nilor. oamenii şi-au dovedit bi­
ne un .echilibru echitabil — Relevând asemenea ne devotamentul faţă de • 20,00 T
Şi rezonabil între ajutorul preocupări şi rezultate, ar întreprindere şi faţă de ei. 20,25 Priorit.
pe care îl dai şi ceea ce fi nimerit să' ne referim — Cine a participat la nomie •
ceri oamenilor. Aţi vrea la reacţia oamenilor. această acţiune, tovarăşe semn de ve<
să accentuăm un pic la­ G. Grozav: Am putea Ocncr ? rod • 21,00 i
tura. ajutorului acorilat 'oa­ da multe exemple de dă­ muncitoreasc
menilor pentru a-şi putea ruire -şi răspundere în — între alţii: Manus ţionară în
întreprinderea de bere Haţeg, operatoarea C-arnolia -Haiti u urmăreşte tircărcareâ manifesta plenar potenţia­ muncă. îmi vine în min­ lotiuţ, loan Dinu', Liviu 21,15 Muncc
Hirişcău, loan Nuţ, Vasile
linurilor cu orz pentru faza de înmuiere. lul de lucru ? te însă o situaţie cu telul Pali, Gheorghe Sobcstein, • 21,30 Om
I n torvenind, Laurenţiiu deosebită, despre care poa­ Lucian Pope seu. tatea • 21,
Nistor, preşedintele comi­ te vorbi măi bine anul nai • 22,00
Educaţia materialist-ştiinţiîică, tetului sindicatului, ne dintre autorii faptului. Cimenlişiii sînt oameni programului.
de nădejde, în comporta­
spune, între altele : Este Vorba despre suhin- mentul cărora spiritul re­
.giwerul Mâhni Ocoor, se­
în centrul muncii eultural-edueative ţie — Ne îngrijim cu aten­ cretarul organizaţiei de voluţionar, aşa cum l-a
ridicarea
de
calificării
şi policalificarea oamenilor, bază de partid ele la sec­ definit secretarul general
(Urma.-e din pag. 1) satiră şi umor de la Mă­ „Laudă omului, landă astfel ilicit ai să dobîn- torul energetic. al partidului, tovarăşul
Nicolae Ceaţişcscu, în Te­
11 rugăm' să ne spună
ceş (Arad) şi Premiul spe­ muncii sale". dească mobilitate, sporită DEVA -
ştiinţifică, acţiunile cu fil­ cial al revistei „Albina", Există la Dobra străda­ de acţiune, după nevoile despre ce este vorba. zele din aprilie, avo un (Patria);
M.O.: Către sfârşitul
loc de frunte, care îi defi­
—
mul documentar, prezen- constituind obiectul unui nii reale pentru educarea din fiecare moment al lunii august, o ploaie to­ neşte . deş (Arta,
tăi'ile şi recenziile de cărţi, film documentar ele edu­ oamenilor în spiritul con­ producţiei. In prezent, RA: Incorup (!
etajul 19
organizate de bibliotecă caţie măterialist-şti iîiţif-i - cepţiei matem-alist-ştiinţi- funcţionează patru cursuri Ilustrate cu f
sub genericul „Ştiinţa şi că. ui Studioului „Al. Sa­ fice a partidului nostru, de policalificare, în care (Modern — I
viaţa". Un loc aparte 11 bia" Bucureşti. Prin ridi­ al indicaţiilor secretarului sînt ' cuprinşi 104 oameni re zi ml-e
au, în cadrul acestor ma­ culizarea unor practici general cuprinse în Tezele clin principalele profesii * Acel oan
naţi şi maşii
nifestări, cele artistice. anacronice, a superstiţii­ din aprilie. Se manifestă, ale unităţii: mecanici de rătoare (Fia.
Tovarăşul Aron Marian, lor, la educarea materia- de asemenea, preocupări maşini şi utilaje, sudori, TROŞANI: C
murai — ser
secretar adjunct cu pro­ lisl-ştiinţifică a oamenilor pentru a-i asigura acestei electroniştî şî zidari-şamo- ring): Undo
bleme de propagandă al contribuie şi programele activităţi continuitate în lorî. Alţi 972 oameni ai rie (7 Noiet
comitetului comunal de brigăzilor artistice ale co­ timp. Dar mai sini rezerve muncii frecventează cursu­ şui , -jizut d
LUPE
real,
partid sublinia că „dintre munei şi grupului satiric. ce sc cer mai bine valo­ rile do ridicare a califi-; romanţei —
formaţiile artistice se re­ Şi, desigur,, serile cultu- rificate, .mai ales în ceea carii profesionale. Pentru (Cultural) ;
marcă în mod deosebit ral-educative care prileju­ ce priveşte implicarea tu­ ambele categorii do cursuri Taina regin
(Luceafărul)
teatrul folcloric nescris iesc tinerilor petrecerea turor factorilor educativi avem .create condiţii bune Figuranţii —
„Nu mai credem în vrăjit" instructivă a timpului li­ şi găsirea de noi modali­ de desfăşurare: lectori, (Minerul) ;
din Pane, care, pentru va­ ber. Toate aceste manifes­ tăţi, variate şi atractive, săli, programe, bibliogra­ Rîdcţi ca-n
loarea mesajului său, a tări cunosc o amploare în realizarea acţiunilor de fie, control. In unitate cltoresc); (Mute
Uilda
obţinut locul al III-lea la deosebită în cadrul săp-tă- ed neaţie materii afet-ştii n - funcţionează şi un curs H1CAN1: lat
Festivalul interjudeţean de mîn ii pol itico-cducative ţifieă. pentru cadrele do condu- lezat): URA
(Steaua roşi
BARZA: Ta
reţii noastre
Minerii minei fruntaşe îşi onorează şi întăresc prestigiul ORA.ŞTIE: .«
cu un căpl
Undo
esti,
(Flacăra) ;
BAI: Gară ,
(Urmare din pag. 1) pregătiri de scriem cu rezultate bune seriile T
în cărbune — şi la reducerea * consumu­ cultură ş
do calitate au fost respec­ varăşul inginer rilor normate de materia­ rea Românie
sit
taţi". le, combustibili, energie Secretul (Dai
alarmă
electrică, precum şi in
Nicolae Ni'laş, miner şef Cursă neprt
de schimb: „Şi eu mun­ ceea ce priveşte recupe­ LAN : Roze
de
(Centrul
cesc de mulţi ani în bri­ rarea materialelor refolo- creaţie
gada condusă de Grigore sibile, mai -cu seamă la României");
Mândruţ. Ne organizăm fier vechi, cupru, bronz, Bocet vesel
fl.IA: Focii i
bine munca în fiecare Boantă, directorul 1. M. garanţia realizam exem­ fontă, aluminiu. J.fJ.M. .Petroşani. Iu secţia echipamente hidraulice, na); GHEL,
schimb şi ne situăm pe Lonea. De la începutul a- plare în continuare a pro­ ...Sînt tot atâtea argu­ T.’lconoia cereclaru urmăreşte 'buna funcţionaro u unui cen­ sistemului
locul înlîi pe mină în fie­ nului, la investiţii am rea­ ducţiei la cărbune, un rol mente că minerii de la tru de prelucrare automată a suhnnsamblelor. (Minerul).
care lună". lizat sarcinile stabilite in holârîtor îl au minerii din Lonea îşi vor onora în
— Alte brigăzi minereşti procent de 102,2 la sulă, brigăzile conduse de Tra- continuare, îşi vor spori
de frunte lucrează la in­ la pregătiri miniere — ian Botar şi loan Boteanu. prestigiul de mineri de
vestiţii, la deschider şi 113,3 la sută. iar la des- Aş mai preciza că ne în­ frunte ai Văii diului.
ALBUM PIONIERESC
Pentru azi
fi predomini
Planorism acrobatic Orizont va sufla st
cu cerul va
rat.
Tenipc
nlme vor fl
Pe aeroportul din Deva Duma, de la Aeroclubul „A în ce p u t şco a la , d a r ru in e le ce tă ţii şi sa n ctu a ­ tre 5 şi 10
a avut loc o premieră din Cluj; pc locul doi, a m in tirile v a ca n ţe i m a ri ru lu i d e la P ia tra R o şie . cele maxime
naţională. în organizarea cu o evoluţie do excep­ sh t în că v i! în m in te a şi A m a d m ira t a p o i ce ta te a 23 dc grade
ţă dimineaţr
Aeroclubului central Bu­ ţie, Sirnion Cîmpean de su fle te le n o a stre - ne scrie şi sa n ctu a re le d e la S a r-
cureşti şi a Aeroclubu­ ia Aeroclubul din Deva; p io n ie ra M ira b e la M o sc, m izeg etu sa R e g ia , cen tru l La munte
fi predomin,
lui „Dacia" din Deva s-a iar pe locul tren loan d in cla sa a V lll-a B , d e a d m in istra tiv şi re lig io s a l să, cu cc
desfăşurat prima ediţie Gheorghiu, de la Aero­ la Ş co a la g e n era lă n r. 8 stră m o şilo r d a ci. Vîntul va st
a campionatului naţional clubul central din Bucu­ D ev a , T im p d e 70 zile e- Lu în d cu a sa lt că ră rile cu intctisl
40—30 I
de planorism — zbor a- reşti. ch ip a ju I „O rizo n t X X “ d e m u n ţilo r n e-a m co n tin u a t de nord-vest. I
crobatic. Cu îndreptăţită mân­ la şco a la n o a stră a o rg a ­ e x p e d iţia , a m fă cu t u n
Pentru
urr
Pentru acest început, drie sportivii din Deva n iza t o e x p e d iţie p e u r­ p o p a s la P eşte ra M u ie rii zile : vrem
izvorât din dorinţa de a au avut meritul de a fi m e le stră m o şilo r. T ra se u l şi n e -a m în ch e ia t in te re ­ general frur
asigura instruirea com­ gazde ale acestei prime stră b ă tu t, n -a fo st u şo r, sa n ta şi fru m o a sa a cţiu n e va încălzi u
pletă şi în bune condiţii ediţii, care, aşa cum ne d a r n e-a m sim ţit p e d e p lin p io n ie rea scă la m o n u m en ­ în a doua ţ
a elevilor sportivi, au spunea şi comandantul •ră sp lă tiţi v ă zin d ce tă ţile tele lu i C o n sta n tin B râ n - valului. Cei
rlabil. cu îi
fost selecţionaţi piloţi de Aeroclubului central, lo­ d a cice d fn M u n ţii O ră ştie i, cu şi d in T irg u Jiu . nccen.^ate
Ia mai multe aerocluburi cotenent colonel Romu- p eisa je le d e o să lb a tică P e n tru to ţi m e m b rii e - parte, cînd
din ţară. lus Boze.şan, şi-a^ propus fru m u seţe a le v îrfu rilo r C o - ch ip a ju lu i „O rizo n t X X ", posibile plo
ţc slabe. Vi
După evoluţia deosebit intrarea oficială a zbo­ d ea n u şi Ş u rea n u . p leca ţi în că u ta re a fru m u ­ slab la mod
de spectaculoasă a con­ rului fără motor şi în În so ţiţi d e to v a ră şu l se ţilo r p a trie i, a u rm e lo r râturile mir
îr
cuprinse
curenţilor în perimetrul domeniul acrobatic. Iată p ro feso r d e isto rie S im ia n grade, iar
strict ai unui kilometru că după un cantonament, M o ln a r, n e -a m în cep u t ex ­ tre cu tu lu i, a ce a stă e x p e d i­ între 20 şi
pătrat — unde nu trebuit de pregătire de 14 zile, p ed iţia d e la ce ta te a C o s- ţie a în sem n a t o lecţie d e Pe alocuri
va
produce
parcurse două categorii aici la Deva, sportivii au teşii, p u n ct stra te g ic co n ­ isto ric tră ită p e v iu lin g ă teoroiog de
de probe — impuse, cu­ reuşit la un punctaj des­ stru it d e d a ci p e n tru a p ietre le cetă ţilo r stră b u ­ Proncenco),
noscute şi impuse necu­ tui dc strîns să' înscrie a p ă ra d ru m u l sp re Sa rm i- n ilo r, u n p rile j d e a cu le-
noscute — situaţia cla­ un nou început, ze g etu sa R e g ia . A m v k şh D * îm p /esii d eo seb ite d e
f
samentului final arată ta t a p o i cele d o u a •CSrdţi a ră m in 'e cu a m in tiri n e ­
Momentul acordării diplo melor şi medaliilor concuren­
astfel: pe locul înlîi, loan NICOLAE GHEORGHIU ţilor eîşfigători. în g e m ă n a te d e la B lid a ra . p ierito a re ".