Page 68 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 68
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 593 • MIERCURI, 21 SEPTEMBRIE 1988
fag, 4
aa iPEtomt ip jEfc ji/s s iB ]
UNIVERS 1
«5 \
Sesiunea Consiliului U.N.C.T.A.D. dele reprezentate în parla
ment. EXPLORAREA PRIN Mexicului. Specialiştii an
IENEVA 20 (Agerpres). re ordonată, sistematică, După cum se ştie, pre RADIOTELESCOP A scos la iveală fosile de
__Geneva continuă lu bazată pe consens, a ratei mierul Thorsteinn Palsson PLANETEI MARTE mamuţi, foarte bine con
crările celei de-a 35-a se- dobînzilor şi a nivelului a demisionat sîmbătă, în servate, ca şi de şopîrle
Sîam a G o n s i l i u l u l datoriilor, caro să ia în urma destrămării coaliţiei Activitatea de explo şi ale unui cerb, precum
.JLN.G.T.A.D. între princi- considerare posibilităţile ■ ATENA, - Tîrgul in guvernamentale din cauza rare prin radiololescop şi amprenta, în sedimen
J>alele puncte înscrise pe de plată ale ţărilor înda ternaţional de ia Salonic, unor controverse pe te a planetei Marte, în in tul solidificat, a unei co
Ordinea de zi a actualei torate. Totodată, o solu ediţia 1988, şi-a închis me economice. tenţia de a descoperi e-’ pite de cămilă.
sesiuni se află problemele ţionare pe termen lung porţile. România a fost ventuale indicii privind Totodată, în regiune au
datoriei externe şi ale li- a problemei datoriei ex prezentă cu produse ale ■ V1ENA. - In cuvîn- existenţa unor forme de fost descoperite, în depu
cîiidării rămînerii în ur terne nu este viabilă dacă Industriei construcţiilor de viaţă, se va intensifica nerile de pe fundul unei
şi tul rostit la cea de-a 32-a
maşini,
electrotehnicii
mă a ţărilor în curs de nu se are în vedere nece electronicii, industriei uşoa conferinţă generală a A- la observatorul astro lagune, fosile de peşte
nomic peruan do -la Ji- atît de bine păstrate în
dezvoltare, interdependen sitatea creării unor con re. Pavilionul ţării noastre genţiei Internaţionale pen camarca, între 15 şi 26 cât s-au depistat chiar
diţii favorabile pentru tru E n e r g i a Atomică
ţa problemelor privind a fost vizitat de oficiali septembrie, cînd „pla resturi de larve nedige-
sporirea exporturilor ţări tăţi ale ţării-gazdă, de (A.I.E.A.), directorul gene
fcomerţul, finanţarea dez neta roşie" va evolua pe rale în cavitatea care al
lor în curs de dezvol oameni de afaceri şi de un ral al organizaţiei, Hans cea mai apropiată orbită cătuia stomacul acestora. 1
voltării si sistemul mone tare — a spus el. numeros public, fiind apre Blix, a relevat că, în pre de Pămînt. In perioada
tar internaţional, precum La ' rîndul său, pre ciat pentru nivelul calitativ zent, pe planetă există, în menţionată, Marte se va COMBUSTIBIL DIN t
şî evaluarea măsurilor ne şedintele „Grupului celor al produselor. 26 de ţări, 417 centrale situa la 56 milioane kilo AMESTEC DE CARBURI
electrice nucleare care
cesare penlru punerea în 11" la sesiunea de la Ge metri de Terra, distanţă în India a fost produs
carbură i s
aplicare a prevederilor neva, ambasadorul Egiptu ■ BERLIN. - Consiliul produc peste 16 la sută care se înregistrează la un combustibil pe baza i
de Stat al R.D. Germane a din producţia mondială de fiecare 32 de ani. Vor fi unui amestec do carbură
actului final adoptat în lui N. Elaraby, a relevat hotărit, la propunerea C.C. energie electrică. Totodată, cercetate, cu precădere, de plutoniu şi
1987 de cea de-a VlI-a avînlul mişcării mondiale al P.S.U.G., ca alegerile e! a subliniat că s-a înre aşa-zisele „canale" care, de uraniu pentru reactoa
sesiune a U.N.C.T.A.D. în favoarea păcii şi încre raionale, regionale, orăşe gistrat o continuă îmbu după unele ipoteze, ar fi rele regeneratoare cu
în, cuvântul său, secreta derii între popoare, sub neşti şi comunale să aibă nătăţire a acestor instalaţii putut să fie construite de neutroni rapizi. Acest
loc la 7 mai 1989, infor
atît în ceea ce priveşte
rul general al U.N.C.T.A.D., liniind rolul important mează agenţia ADN. eficienţa, cit şi în ceea fiinţe inteligente. Date combustibil, datorită ra
mai
de
mare
le obţinute la Jicamarca portului
Kenneth. Dadzie, a făcut o jucat de O.N.U. în această ce priveşte securitatea lor. (circă 400 km sud-est de regenerare, va permite
amplă analiză a proble privinţă. El a exprimat, ■ REYKJAVIK. - Pre Lima) vor fi analizate o mai bună utilizare a
melor complexe cu care totodată, dorinţa ţărilor şedintele Islandei, Vigdis ■ BOGOTA. - In capi de un computer şi vor resurselor do uraniu na
Finnbogadottir, i-a încre tala Columbiei s-a anun oferi noi amănunte pri tural ale ţării în reactoa
se confruntă dezvoltarea în curs de dezvoltare ca dinţat lui Steingrimur Her- ţat că o serie de grupări vind atmosfera şi struc rele regeneratoare cu
economică, comerţul mon actuala sesiune a Consi mannsson, preşedintele ultraconservatoare din ţară tura geologică a planetei neuti-oni rapizi şi va în
dial şi sistemul monotar- liului U.N.C.T.A.D. să Partidului Progresist, sar au declanşat noi acţiuni vecine, transmite agen tări considerabil poten
financiar internaţional. contribuie la întărirea cli cina de a forma un nou teroriste ia adresa orga ţia EFE. ţialul energiei nucleare.
Cu
fo
în acest context, se matului de^ încredere şi guvern, informează agen nizaţiilor democratice FOSILE FOARTE BINE losirea toate acestea, poate
ţia ADN. S. Hermannsson, populare, asasinînd opt per
comercială
cretarul g e n e r a l al pace, ţinînd seama, de
fost ministru de externe soane, între care şi un li CONSERVATE fi anticipată doar către
U.N.C.T.A.D. a relevat că faptul că problemele dez în . cabinetul anterior a der al alianţei de stingă O interesantă descope începutul secolului urmă
gravitatea datoriei externe voltării şi păcii sînt inse început consultări cu parti „Uniunea Patriotică". rire referitoare la evo tor, cînd se aşteaptă ca
reclamă măsuri de reduce parabile. luţia vieţii în urmă cu reactoarele mari regene
aproximativ 100 milioane ratoare cu neutroni ra
de ani a fost făcută în pizi să fie conectate la
batante nereuşind desprin mit un moment de rela regiunea Tlaayua, din reţelele electrice, infor
derea decisivă. Aceasta xare, oaspeţii se apropie statul Puebla, în vestul mează agenţia Kuna.
s-a produs, totuşi, în ulti la trei goluri dar „bom
mele zece minute din bardierul" Romulus Ber-
partea întîi a jocului, cînd ceanu, în replică, reface
JOCURILE OLIMPICE hunedorenii, cu un plus cu cîteva şuturi năpras COMISIA TURISMULUI DE MASĂ
de siguranţă în apărare, nice diferenţa de scor. O R G A N I Z E A Z Ă
BREVIAR. * Cel de-al stingă la figură la numai au sancţionat prompt cea Golurile echipei gazdă
12-lea Congres olimpic va 1’50” de la gongul de mai mică eroare a defen ău fost marcate de Bcr- ÎMPREUNĂ CU O.J.T. Şl AGENŢIA B.T.T.
avea loc în anul 1994 lâ început al meciului, fiind sivei sătmărene, distan- ceanu şi Butoi, cîte 8 (cu TREN SPECIAL LA „TIB’88”
Paris penlru a se celebra, obţinută în faţa deţină ţîndu-se la trei goluri, o menţiune pentru Vasiie
totodată, centenarul Comi torului titlului mondial al 20—17, scor la pauză. Butoi, a cărui creştere în perioada 16-18 octombrie a.c.
tetului internaţional olim categoriei pană, america La reluare, echipa gaz valorică este evidentă de înscrierile se fac prin organizaţiile U.T.C.
pic, înfiinţat în 1894 cu nul Kelcie Banks. Cei mai dă pare mai decisă în la un meci la altul), Un
prilejul celebrei şedinţe uimit de acest deznodă- tranşarea victoriei, reu gur— 7, Knuff — 5, Crai la
de la Sorbona, prezidată mînt pare să fi fost chiar nic şl Rotar — cîte 4, Agenţia B.T.T. Deva, telefon 11750;
de Pierre de Couborlin. » învingătorul, care a rămas şind, între minutele 42 şi Rus — 1.
La recenta sesiune a „în gardă" mai multă 48, o serie de cinci goluri Bun arbitrajul brigăzii Filiala B.T.T. Hunedoara, telefon
G.I.O., comisia medicală a vreme după anunţarea consecutive fără să pri timişorene V. Gavrea, I. 16153 ;
hotărit să adopte o regulă „out"-ului, rievenindu-i să mească vreunul. La sco Covăsînţan.
prin care să fie excluşi creadă că a cî.ştigat. • Cu rni de 33—27, hand- Filiala B.T.T. Petroşani, telefon 41098.
pe viaţă din activitatea noscutul atlet american balişlii hunedoreni îşi per MIRCEA DIACONU
sportivă cei care prepară Edwin Moses, dublu cam
medicamente stimulatoare pion-olimpic şi mondial COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
destinate sportivilor sau în proba de 400 m gar CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
se ocupă cu traficul aces duri, a declarat că este în ACHIZIŢII SI DESFACEREA MĂRFURILOR
tora. • Comcntînd meciul formă foarte bună şi, de S e r i a I H Ă R Ă U
Argentina — S.U.A. (.1—1) aceea, este optimist în
din turneul olimpic de perspectiva cîştigării celei REZULTATE: Victoria Călan — Voinţa Ilia 2—0 ; ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
fotbal, cronicarul de spe de-a treia medalii olim Parîngul Lonea — Preparatorul Petrila 4—1 ; Minerul
cialitate al ziarului „El pice de aur, duminica Certej — Mecanizatorul Sîntandrei 7—2 ; Minerul Anl- ® lucrător gestionar pentru magazinul
Grafico" observa că „ju viitoare. în vîrstă de 33 noaga — Rapid Simeria Triaj 3—0; Minerul Ghelari
cătorii argentinieni aleargă de ani, pe care i-a îni.ph- — C.F.R. Petroşani 3—0; Utilajul Petroşani — Con sătesc Banpotoc
mult şi gîndesc puţin", nit în urmă cu o lună, structorul Hunedoara 1—0 ; Mureşul Gooagiu — 9 un cizmar
aluzie la carenţele tacti Moses deţine şi recordul E.G.C.L. Călan 4—4 ; Minerul Uricani — Metalul
ce ale formaţiei sud-ame- mondial al probei, cu Cri.şcior 4—0 ; Dacia Orăştie — Inox Hunedoara 2—1. • un tîmplar
ricane. 9 Primul . ICO în • un muncitor pentru secţia tăiat lem
registrat în turneul olim 47”02/!00, iar la concursul C L A S A M E N T U L
pic de box a adus şi pri de selecţie a cî.ştigat cursa 1 . Victoria Călan 5 5 0 0 12— 0 ne.
ma mare surpriză, victo cu un rezultat de 47”/36 2. Parîngul Lonea 5 4 1 0 16— 5 Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
ria rapidă a tînărului stu 100 — cea mai bună per 3. Minerul Aninoasa 5 4 1 0 13— 4
dent olandez Rogilio Tuur, formanţă mondială a anu 4. Dacia Orăştie 5 4 0 1 15— 4 zute de Legea nr. 22/1969 şi Legea nr.
în urma unui croşeu de lui. 5. Minerul Ghelari 5 4 0 1 12— 3 57/1974.
6. Minerul Uricani 5 4 0 1 9— 3
7. Utilajul Petroşani 5 4 0 1 10— 6 Informaţii suplimentare îa telefon 14530,
Metalul Hunedoara 8.- Minerul Certej 5 3 0 2 16— 8 interior 16 — U.J.E.Coop. Deva.
9. Mecaniz. Sîntandrei
— Unio Satu Mare 10. Metalul Crişcior 5 2 1 2 12—13
37-31 (20-17) 11. Mureşul Gooagiu 5 2 0 3 11—12
7—21
1 1 3
5
12. Inox Hunedoara 5 1 0 4 6— 7 ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ENERGETICE
Prin proporţiile sale, suporteri prin Ir-o victorie 13. Conslr. Hunedoara 5 1 0 4 6—10
scorul înregistrat la sfîr- frumoasă, muncită şi pe 14. Voinţa Ilia 5 1 0 4 6—12
şiţul întîlnirii din etapa a deplin meritată. Pentru a 15. E.G.C.L. Călan 5 0 2 3 6—13 D E V A
treia a diviziei B la hand respecta însă întru totul 16. Preparat. Petrila 5 1 0 4 8—16
bal masculin, dintre echi adevărul, trebuie subliniat 17. Rapid Simeria Triaj 5 1 0 4 3—15
şi aportul oaspeţilor la 18. C.F.R. Petroşani în ziua de 12 octombrie 1988, ora 8,00,
pele Metalul -Hunedoara reuşita acestui spectacol 5 0 0 5 4—20
şi Unio Satu Mare, re handbalistic, formaţia din ETAPA VIITOARE: Voinţa Ilia — Inox Hu va avea loc, la sediul I.R.E, Deva, exame
flectă fidel forţa ofensivă
Satu Marc fiind cotată ca doara ; Metalul Crişcior — Dacia Orăştie ; E.G.C.L.
a celor două formaţii, an una dintre c-ele mai valo Călan — Minerul Uricani ; Conslr. Hunedoara — nul pentru autorizarea electricienilor.
gajarea totală şi ardoarea roase din serie. Do altfel, Mureşul Gooagiu ; C.F.R. Petroşani — Utilajul Pe
cu care au fost disputate pînă în minutul 20 al în troşani ; Rapid Simeria Triaj — Minerul Ghelari; Detalii privind examenul de autorizare
punctele puse în joc. tîlnirii, tabela de marcaj Mecanizatorul Sîntandrei — Minerul Aninoasa (teren se pot primi de Ia I.R.E, Deva, comparti
De „Ziua metalurgistu a . consemnat egalitatea „Recolta" Băcia) ; Preparatorul Petrila — Minerul
lui", echipa hunedoreană perfectă de forţe din te Certej ; Victoria Călan — Parîngul Lonca. ment F.E.E., telefon 15750, interior 126,
şi-a răsDlătit înfocaţii săi ren, nici una dintre com-
COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
44065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Ciroza, nr. 35. Telefoane : 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, sţr, 23 August, nr.275.