Page 69 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 69
. . sm Lucrările celui de-al III-lea
Congres Naţional de Chimie
Miercuri, au început la ţiuno şi deosebit respect, prim viceprim-ministru al
Bucureşti lucrările celui frumoase buchete de flori. guvernului, preşedintele
de-al III-lea Congres Na împreună cu tovarăşa Consiliului Naţional al
ţional de Chimie. Acest academician doctor inginer Ştiinţei şi învăţămîntului,
larg şi reprezentativ fo Elena Ceauşescu, în pre preşedintele Consiliului
rum ştiinţific va dezbate, zidiul Congresului au luat ştiinţific al Institutului
în lumina hotărârilor Con loc miniştri, alţi membri Central de Chimie, i-a fost
gresului al XlII-lea şi ni guvernului, reprezen adresat un respectuos sa
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOARA AL P C Conferinţei Naţionale ale tanţi ai vieţii noastre lut, împreună cu cele mai
P.C.R., a orientărilor se ştiinţifice. calde mulţumiri, pentru
SI Ai C O MS 1 1 1 U LUI P O P U L A R J U D E T E A N cretarului general al parti La lucrări participă a- prezenţa la Congres, de
dului, preşedintele Re cademicieni, alţi oameni către .tovarăşul Ion Ursu,
publicii, tovarăşul Nicolae de ştiinţă, cercetători, ca prim-vicepreşedin.te . al
Ceauşescu, probleme de dre didactice din învă Consiliului Naţional pen
Anul XL, nr. 9 594 JOI, 22 SEPTEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani deosebită însemnătate pri ţământul superior de pro tru Ştiinţă şi Tehnologie.
vind dezvoltarea, în con fil, specialişti din com A fost adresat, totodată,
tinuare, a industriei şi binate şi întreprinderi un cald şi cordial salut
cercetării chimice româ chimice. oaspeţilor de pesta hotare,
tn întreaga activitate economico-socialâ neşti, în vederea creşte Iau parte, ca invitaţi, tuturor celor prezenţi.
rii contribuţiei lor la oameni de ştiinţă, cerce Participarea tovarăşei
BOB progresul neîntrerupt al tători şi specialişti în do a c a d e m i c i a n Elena
economiei naţionale, la meniul chimiei, reprezen Ceauşescu la lucrările
!: TEZELE10IN APRILIE ELABORATE DE . . . propăşirea României so tanţi al unor prestigioase Congresului Naţional de
cialiste, la ridicarea bună instituţii ştiinţifice şi de Chimie — a subliniat vor
NICOLAE CEAUŞESCU — IZVOR AL ACŢIUNII stării materiale, şi spiri învăţământ din numeroase bitorul — reprezintă o
ţări ale lumii.
nouă .şi elocventă dovadă
tuale a întregului popor.
La sosire, tovarăşa în asentimentul tuturor a interesului şi sprijinului
Şl FAPTEI REVOLUŢIONARE Elena Ceauşescu a -'fost participanţilor la această deosebit pe care conduce
întâmpinată dc partici importantă manifestare rea României socialiste,
panţi cu multă însufleţi ştiinţifică şi forum de personal secretarul gene
Paşi siguri, hotărîţi pe calea redresării re, cu stimă manifestări de largă dezbatere al chinv'ş- ral al Partidului Comu
noastră,
ţara
din
tilo.r
nist Român, preşedintele
înaltă
şi
profundă
preţuire. Pionieri şi ti tovarăşei academician doc
neri i-au oferit, cu afcc tor inginer Elena Ceauşescu. (Continuare in pag. a 4-a)
şi creşterii producţiei
— La recenta şedinţă n împreună cu tovarăşul dă zilnic i 100 tone căr
Comitetului Politic Execu Ioan Stoi, preşedintele co bune, ceea ce. este o ga CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ
tiv al C.C. al P.C.R., s-a mitetului sindicatului, am ranţie că îşi va îndeplini
cerut să se treacă la mă consultat situaţia întrece planul. Sectorul III trece
suri hotărî te în vederea rii socialiste la zi, pe sec prin anumite greutăţi, dar
înfăptuirii programului toare, realizările şi minu se va redresa. Cu -realizări Să sporească ritmurile la recoltarea cartofilor
special privind realizarea surile la producţia de bune, în creştere, se pre
producţiei de cărbune, în cărbune. zintă şi sectoarele de la
deosebi ■ de cărbune cocsi- — Un cuvîiît de laudă pregătiri şi deschideri, şi porumbului, la semănatul păioaselor!
fieabil. Cum se acţionea se cuvine minerilor de la cele de la transport, şi e-
ză la mina Uricani, în a- sectorul T, condus de in lectromecanie.
constă- direcţie, tovarăşe ginerul ~ Viorel Vasian — Citeva brigăzi mine Una din- unităţile din ■livrate ia fondul de stat lor, mecanizatorii Alexan
reşti, do frunte? C.U.Â'S.C. Beriu în care 150 tone de cartofi. dru Baba şi Ioan Moraru
— Cele conduse de Pe lucrările de sezon se des Sfecla de zahăr se re au transportat şi adminis
tru Chingă, Gheorghe Vă- făşoară în ritmuri bune colta de pe ultimele su trat peste 500 tone de gur
sîi, Ioan Ciminga, Andrei pe toate fronturile este prafeţe. în urma mecani noi pe solele ce urmează
Tolce.ş, Petru Vreme, Ilie C.A.P. Oră.ştie. însemnate zatorilor Aurel Adam şi a fi cultivate în primăva
Vreme, Ioan Cojocaru, forţe umane erau concen Ioan David, care mun ră cu cartofi.
ca să le menţionez doar trate la recoltarea carto ceau cu dizlocatoarele, în grădina de legume
pe cele cu rezultate mai filor şi sfeclei de zahăr, peste 300 de oameni ai a unităţii mecanizatorul
inginer lacob Stoica, di mari. muncii de la unităţile e- Andrei Vereş a înche'ât
rector ăl minei ? I. M. URICANI — Trebuie subliniat că în sprijinul cooperatorilor conomice amintite, precum de semănat. ' spanacul pe
venind, şi do această da
— Avem unele restan activitatea productivă a tă,' sute de oameni ai. şi membrii cooperatori 5 ha, iar cooperatorii co
ţe la producţia .de cărbu colectivului minei noastre muncii de la întreprinde strîngeau sfecla, încărcîn- ordonaţi de Ana Pricăjan,
ne. Dar prin măsurile pe ne spunea tovarăşul Ioan se desfăşoară în condiţii-, rile mecanică, chimică şi economista fermei legumi
care le-am luat şi le a- Sloi. Depiinînd eforturi lc încadrării în indicatorii „Vidra" din localitate. cole, recoltau gogonelele,
plicăm în ultima vreme. deosebite, organizîndu-şi dd'eficienţă economică — C.U.A.S.C. BERIU vuietele şi gogoşarii. Pînă
. prin ajutorul pc care-J bine munca, oi îndepli continua tovarăşul Ioan în tarlaua „Halîngă", acum, în această toamnă,
primim, facem paşi siguri, nesc cu regularitate sar Geană, contabilul şef al unde se recoltau cartofii, au fost livrate la fondul
vizibili pe calea redresării cinile dc producţie stabi întreprinderii. Ne înca mecanizatorul Vasilo Amă- d-o în remorci. Dorin Bi- de stat peste 150 tone de
şi creşterii producţiei. Vie lite pentru şase zile în drăm în consumurile nor riuţei, cu maşina de scos bolaru, inginerul şef al legume. în livadă, coope
r cu argumente: în luna ău- numai cinci - zile. Dc la mate de energie electrică tuberculii, se străduia, să unităţii, era mulţtimit de ratorii din formaţia con
i gust am ’ extras şi livrat începutul, acestei. luni au şi pneumatică, iar la che menţină viteza da-.avansa- hărnicia celor veniţi în dusă de Ioan Dăncescu au
. cu 8 000 tone cărbune mai obţinut în plus 525 tone., restea înregistrăm o eco re prevăzută. Brigadierul sprijinul cooperatorilor, recoltat şi livrat 40 tone
mult decît în luna iulie; de cărbune, iar dş la în nomie de 0,8 ’ metri cubi Ion Murg şi contabila şefă de răspunderea dovedită do fructe.
în perioada care a trecut ceputul anului au 2 332 to la 1 000 tone cărbune ex a unităţii, Ileana Moise, pentru soarta recoltei, La C.A.P. Beriu cartofii
din această lună avem cu ne extrase suplimentar. tras. erau atenţi ca : strânsul, precizînd că au fost expe se recoltau în brigada Se-
3 000 tone cărbune mai Minerii de la sectorul II sortatul, cântări tul şi ti-ans- diate spre fabricile dc za reca şi în tarlaua „Iîuru-
mult decît în perioada co înregistrează, un anumit GH. I. NEGREA poftul recoltei să se des hăr. peste. 300 tone de sfe gă", din satul de centru.
respunzătoare clin luna minus, dar luna aceasta făşoare în condiţiile pre clă. Cu maşinile de scos tu
trecută. fac planul. Sectorul II-A (Continuare în pag. o 3-o) văzute. Aflăm că au fost Bine se prezintă lucru berculii munceau mecani
rile la pregătirea terenu zatorii Petru Paraschiv şi
lui şi efectuarea însămîn- Ion Simileana. Alături de
ţărilor. Astfel — preciza specialişti şi membrii con
conducere
al
Realizarea sarcinilor economice ale comunei inginerul şef — arăturile siliului de în cîmp, in
cooperativei,
au fost încheiate pe în
treaga suprafaţă prevăzu mijlocul cooperatorilor, se
în centrul muncii politico-educative tă a fi însămânţată în a- aflau, sprijinind şi îndru
ceastă toamnă cu masă mând direct activitatea,
verde şi cereale păioase, Rodica Moţa, primarul co
Pentru transpunerea în tuturor lucrărilor agricole cretarului general al parti tarea agriculturii în acest efectuîndu-se, în acelaşi munei, Gelu Samoilă, vi
viaţă a sarcinilor ce revin în timp optim şi de ca dului* tovarăşul Nicolae an şi pe. întregul cinci timp, şi ogoarele de toam cepreşedintele biroului e-
muncii politico-cducative litate, în vederea obţinerii Ceauşescu, la - dezvoltarea nal", „Preocupări privind, nă. A fost, de asemenea, xecutiv al consiliului popu
şi cultural-artistice des unor recolte superioare, teoriei şi practicii con folosirea eficientă a fon lar, alţi membri ai comi
făşurate în comuna Tur- în acest scop au fost ini strucţiei socialiste". dului funciar şi creşterea semănată masa-verde pe siei pentru această cultu
1
daş din Tezele din apri ţiate dezbateri, mese ro Un loc important în ac potenţialului productiv al întreaga ^suprafaţă plani ră. Cartofii au fost recol-
ficată,
lie, din Expunerea secre tunde care au vizat edu tivitatea desfăşurată de pămîntului", „Dezvoltarea Petrouş mecanizatorul Ioan MIRCEA LEPĂDATU
Irecînd
la
apoi
tarului general al parti caţia revoluţionară, patrio consiliul comunal de edu sectorului legumicol în u- încorporarea în sol a se
dului, tovarăşul Nicolae tică a cetăţenilor, pe te caţie politică şi cultură nităţile C.A.P. în vederea minţei de orz. La rîndul (Continuare în pag. o 3-a)
Ceauşescu, la Consfătui me ca: „Dezvoltarea pro socialistă, de aşezăminte- realizării planului de au-
rea cu activul şi cadrele prietăţii socialiste — te le culturale îl ocupă ac toaprovizionare a popu
de bază din domeniul melia progresului multila ţiunile menite să facă mai laţiei cu ' produse agrico
muncii organizatorice de' teral al patriei", „20 do bine cunoscute sarcinile le", „Recoltarea la timp şi
partid şi al activităţii po ani de la reorganizarea economice ce revin coo fără pierderi a roadelor
litico-educative, Consiliul administrativ-ţeritorială a perativelor agricole de toamnei — îndatorire pa
do educaţie politică şi cul ţării noastre. Comuna Tur- producţie, locuitorilor co
daş trecut — prezent — munei, modul. în care tre triotică a fiecărui cetă
tură socialistă, aşezămin- ţean". Periodic, realizările
tele culturale au iniţiat viitor", „23 de ani de la buie acţionat pentru rea
acţiuni menite să conducă Congresul al IX-lea al lizarea lor. Prevederile obţinute sînt afişate la
partidului — epoca mă planului în sectorul vege gazetele de perete, în ca
ia perfecţionarea continuă reţelor împliniri socialiste tal şi animalier au fost drul unor acţiuni găzduite
a activităţii de formare a în România", „Pagini de
omului nou, cu o conştiin dezbătute . în cadrul adu de centrul de cultură şi
neuitat din lupta poporu nărilor cetăţeneşti .organi creaţie . „Cin ta rea Româ
ţă înaintată, aşa cum e- lui român de-a lungul zate pe circumscripţii e- niei", fiind evidenţiaţi ce-
tapa actuală de dezvoltare veacurilor pentru liberta lectorale, afişate pe pa-
a patriei o cere. Am ur te socială şi dreptate na bouri special amenajate, ROD1CA CRĂCIUN,
mărit, în acelaşi timp, să ţională". Pot fi amintite, la gazetele de perete. A preşedintele Consiliului
cultivăm la toţi locuitorii în acelaşi timp, simpozi fost organizat, de aseme de educaţie politică
comunei mândria pentru oanele „Făurirea P.C.R. — nea, un ciclu de . acţiuni şi cultură socialistă-
realizările obţinute în anii moment hotărâtor în isto pe teme ca: „Documentele Turdas 1.1M.1..F. Ha|eg. Aspect de munca de la linia de
socialismului, de a contri ria patriei şi a poporului Conferinţei Naţionale a răcoritoare.
bui activ la executarea român", „Contribuţia se partidului privind dezvol (Continuare in pag. a 3-a) Foto I. TI RUJA
